51,240 matches
-
Situații de Urgență (DSU) al Ministerului Afacerilor Interne. Noi analizăm și învățăm. Sunt mai multe lucruri la care, când ne uităm, spunem că asta trebuie îmbunătățit. De exemplu, partea de comunicații. Trebuie să îmbunătățim, să lucrăm pe ea, să ușurăm frecvențele și tot. Deci sunt aspecte tehnice", spune Raed Arafat. Într-una dintre înregistrările de la Serviciul Național Unic Apel de Urgență 112 în care se solicită ajutor urgent în clubul Colectiv se aude cum Victor Dobre, barmanul clubului, dă primele informații
Situație jenantă în București. E singurul oraș din țară care nu a făcut asta () [Corola-website/Journalistic/101354_a_102646]
-
furcărie, habă, habără, sau sideancă. În limba maghiară era denumită "fonó" (furcărie). Ea avea loc în nopțile de iarnă, când se petrecea lucrând și spunând povești, ghicitori și glume. a era organizată de obicei în perioada iernii (în numeroase sate, frecvența acestora depășea 3 seri pe săptămână), când munca de la câmp înceta. Seara după cină, un grup de fete se adunau la un loc, „la gura sobei și la lumina unei lămpi, într-o casă apropiată (de regulă în casa unei
Șezătoare () [Corola-website/Science/331456_a_332785]
-
Deriva genetică sau fluctuația genetică (în ) este modificarea întâmplătoare a frecvenței alelelor unei gene într-o populație, de la o generație la alta. Alelele urmașilor sunt o mostră a alelelor părinților, iar soarta determină dacă un individ supraviețuiește și se reproduce. Frecvența alelelor într-o populație este proporția copiilor unei gene care
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
Deriva genetică sau fluctuația genetică (în ) este modificarea întâmplătoare a frecvenței alelelor unei gene într-o populație, de la o generație la alta. Alelele urmașilor sunt o mostră a alelelor părinților, iar soarta determină dacă un individ supraviețuiește și se reproduce. Frecvența alelelor într-o populație este proporția copiilor unei gene care au o anumită configurație. Deriva genetică poate cauza dispariția unor alele și poate reduce variabilitatea genetică. Atunci când există puține copii ale unei alele într-o populație, efectul derivei genetice e
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
o a doua generație de urmași, care constă în 20 de pietricele de culori diferite. În afara cazului în care în al doilea borcan se află exact 10 pietricele roșii și 10 pietricele albastre, o schimbare aleatoare a avut loc în frecvența alelelor. Procesul se repetă un anumit număr de ori, prin reproducerea unei noi generații de pietricele din generația anterioară. Numărul pietricelelor roșii și albastre fluctuează: câteodată sunt mai multe pietricele roșii și câteodată sunt mai multe pietricele albastre. Fluctuația este
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
bacteriile sunt identice din punct de vedere genetic, cu excepția unei singure gene a cărei alele sunt A și B. Jumătate dintre bacterii au gena alelă A, iar cealaltă jumătate are gena alelă B. Deci atât A cât și B au frecvențele alelelor 1/2. A și B sunt alele neutre - ele nu afectează supraviețuirea și reproducerea bacteriilor. Colonia de bacterii se micșorează într-atât încât numai patru bacterii mai au suficientă hrană. Toate celelalte bacterii din colonie mor fără a se
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
din triunghiul lui Pascal. Probabilitatea oricărei combinații poate fi calculată cu formula unde "N" etse numărul de bacterii, iar "k" este numărul de alele A (sau B) din combinație. Deriva genetică are loc atunci când, în urma unor evenimente aleatoare, se schimbă frecvența alelelor dintr-o populație. În acest exemplu, populația s-a micșorat la numai 4 membri, fenomen cunoscut sub numele de Efectul „gâtului de sticlă”. Populația avea la început o distribuție egală de alele A și B, dar șansele sunt ca
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
în limba engleză). Pornim de la o genă cu două alele, A și B. În populațiile diploide cu "N" indivizi există 2"N" copii ale fiecărei gene. Un individ poate avea doua copii ale aceeași alele sau două alele diferite. Numim frecvența unei alele "p", iar frecvența celeilalte alele "q". Modelul Wright-Fisher (care poartă numele lui Sewall Wright și a lui Ronald Fisher) presupune că generațiile nu se suprapun și că fiecare copie din noua generație este aleasă independent și aleator din
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
o genă cu două alele, A și B. În populațiile diploide cu "N" indivizi există 2"N" copii ale fiecărei gene. Un individ poate avea doua copii ale aceeași alele sau două alele diferite. Numim frecvența unei alele "p", iar frecvența celeilalte alele "q". Modelul Wright-Fisher (care poartă numele lui Sewall Wright și a lui Ronald Fisher) presupune că generațiile nu se suprapun și că fiecare copie din noua generație este aleasă independent și aleator din colecția de copii ale genei
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
că fiecare copie din noua generație este aleasă independent și aleator din colecția de copii ale genei din vechea generație. Formula prin care se calculează probabilitatea de a obține un număr "k" de copii ale unei alele care a avut frecvența "p" în generația anterioară este unde simbolul "!" reprezintă funcția factorial. Această expresie mai poate fi formulată cum urmează În modelul Moran generațiile se suprapun. La fiecare pas un individ este ales să se reproducă și un individ moare. Deci, la
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
genera o soluție. În modelul Moran o generație este prelucrată în "N" pași, unde "N" este mărimea populației. În modelul Wright-Fisher o generație este prelucrată într-un singur pas. În practică ambele modele dau rezultate similare calitativ. Schimbările aleatoare ale frecvenței alelelor se pot datora și altor cauze, nu numai erorilor de eșantionare; un exemplu ar fi schimbările aleatoare ale presiunii de selecție. O altă sursă importantă de stocasticitate, poate mai importantă decât deriva genetică, este autostopul genetic . Legea Hardy-Weinberg susține
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
cauze, nu numai erorilor de eșantionare; un exemplu ar fi schimbările aleatoare ale presiunii de selecție. O altă sursă importantă de stocasticitate, poate mai importantă decât deriva genetică, este autostopul genetic . Legea Hardy-Weinberg susține că în populații suficient de mari frecvența alelelor rămâne constantă de la o generație la alta, afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
o generație la alta, afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată. Când o alelă se fixează, deriva genetică se oprește, iar frecvența alelelor nu se poate schimba decăt dacă
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată. Când o alelă se fixează, deriva genetică se oprește, iar frecvența alelelor nu se poate schimba decăt dacă o noua alelă este introdusă fie prin migrație, fie prin mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată. Când o alelă se fixează, deriva genetică se oprește, iar frecvența alelelor nu se poate schimba decăt dacă o noua alelă este introdusă fie prin migrație, fie prin mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare ca un proces aleator, în timp ea elimină variația genetică. Presupunând că deriva genetică este singura
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
introdusă fie prin migrație, fie prin mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare ca un proces aleator, în timp ea elimină variația genetică. Presupunând că deriva genetică este singura forță care acționează asupra unei alele, după "t" generații, pornind de la frecvențele "p" și "q", variația frecvenței alelelor în populație este Legea numerelor mari susține că într-o populație mare deriva genetică nu provoacă schimbări semnificative. Într-o populație mică, erorile de eșantionare pot modifica frecvența alelelor în mod semnificativ. Deci, deriva
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
prin mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare ca un proces aleator, în timp ea elimină variația genetică. Presupunând că deriva genetică este singura forță care acționează asupra unei alele, după "t" generații, pornind de la frecvențele "p" și "q", variația frecvenței alelelor în populație este Legea numerelor mari susține că într-o populație mare deriva genetică nu provoacă schimbări semnificative. Într-o populație mică, erorile de eșantionare pot modifica frecvența alelelor în mod semnificativ. Deci, deriva genetică este un mecanism evolutiv
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
alele, după "t" generații, pornind de la frecvențele "p" și "q", variația frecvenței alelelor în populație este Legea numerelor mari susține că într-o populație mare deriva genetică nu provoacă schimbări semnificative. Într-o populație mică, erorile de eșantionare pot modifica frecvența alelelor în mod semnificativ. Deci, deriva genetică este un mecanism evolutiv cu efecte majore în populațiile mici. Cu toate că ambele procese afectează cursul evoluției, deriva genetică acționează în mod aleatoriu, în timp ce selecția naturală nu este aleatoare. În timp ce selecția naturală este direcționată
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
selecția naturală nu este aleatoare. În timp ce selecția naturală este direcționată, ghidând procesul evoluției spre caracteristici moștenite, care reflectă adaptarea la mediu, deriva genetică nu este direcționată și are loc numai datorită șansei, hazardului. Ca un rezultat, deriva genetică acționează asupra frecvenței genelor la nivel de populație fără să țină cont de efectele fenotipice, spre deosebire de selecția naturală care favorizează genele a căror efecte fenotipice cresc șansele de reproducere și supraviețuire.
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
se deplasează de-a lungul albiei râului, trecând de la un adăpost la altul. Din când în când pot face deplasări scurte pentru a se muta în alte zone, în general, situate în aval. Alternanța anotimpurilor nu influențează nici direcția, nici frecvența deplasărilor. Are o activitate predominant nocturnă. În timpul zilei stă de cele mai multe ori nemișcat, ascuns sub pietre, fiind foarte greu de observat datorită colorației homocrome. Pe timpul nopții se deplasează foarte mult deasupra straturilor de pietriș, în special pentru a se hrăni
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
în Agadir (Maroc), Atena (Grecia) și Alexandria (Egipt), pentru a extinde acoperirea semnalului EGNOS în Africa de Nord. Sunt preconizate îmbunătățiri de prelucrare a semnalului EGNOS. <br>Este lansat serviciul "Safety-of-Life". Segmentul spațial este compus din trei sateliți geostaționari : Sateliții transmit în frecvența de bandă L1 (1575,42 MHz). Segmentul terestru cuprinde: De asemenea sunt utilizate două facilități suplimentare ca parte a segmentului la sol pentru a sprijini operațiunile de sistem și furnizarea de servicii: Performance Assessment and Checkout Facility (PACF) și Application
EGNOS () [Corola-website/Science/336924_a_338253]
-
mai multe ori. Sarcina de creare și distribuire a unităților de muncă se face de către un complex de server-uri situat în laboratorul universității Berkeley. Unitățile de lucru sunt formate prin împărțirea semnalului de 2.5 MHz în benzi cu frecvența 256, fiecare de aproximativ 10 KHz. Fiecare bandă este apoi împărțită în segmente de 107 secunde, suprapuse în timp de 20 de secunde. Unitățile care rezultă sunt de 350 KB. Analiza digitală a datelor se face în general, în trei
SETI@home () [Corola-website/Science/337470_a_338799]
-
un electron nu putea intra în nucleu pentru că nu putea să și piardă energia într-un mod continuu; în schimb, el putea face doar „” instantanee între fixe. Când are loc acest lucru, se emite sau se absoarbe lumină la o frecvență proporțională cu diferența de energie (de unde absorbția și emisia luminii în spectrele discrete). Modelul lui Bohr nu era perfect. El putea prezice doar liniile spectrale ale hidrogenului; nu le putea prezice pe cele ale atomilor cu mai mulți electroni. Mai
Teoria atomică () [Corola-website/Science/337522_a_338851]
-
distanța de 1 km. Condițiile seismice ale teritoriului sunt determinate de focarul Vrancea situat la o distanță de aproximativ 250 km de oraș. După regionarea seismică a Moldovei, Bălțiul se află în zona cu intensitatea maximă posibilă de 7 grade, frecvența cutremurelor de această magnitudine este 1 la 15 ani. În municipiul Bălți predomină cernoziomurile tipice moderat humifere, formate pe argile și luturi argiloase. Vegetația ierboasă foarte bogată și variabilă a contribuit la formarea unui strat profund de sol bine structurat
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]