65,481 matches
-
își scoteau oricum mașina napoi. ori ei au luat-o și-au vîndut-o și-au scos banii↓ că┴ nici italienii nu erau B: da↓ da↓ da↓ A: adică: B: e posibil. A: exact. și:# după nici# cîteva zile mi-a venit acasă o chestie că cum că: încetează↓ că-și cer scuze pentru că m-au deranjat <vai↑> deci SISTEMU-N SINE# sistemu-n sine faptu că# s-a ținut cont că și tu ești un om indiferent că nu ești de-al lor
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
114); A: deci CARE este această sumă. semn de întrebare. nici eu nu știu↓ pentru că această întrebare trebuie să o pun la casă sau [după cum nici voi nu știți] (IVLRA: 113); ↓ a venit și el pe la unu și un sfert acasă↑ deci a luat bagajele și am plecat↓ [eu eram acasă deja] (IVLRA: 44); sunt întrebări pe CAre # și EU # ca și dumneavoastră cu siguranță ni le-am pu:s de: multe ori [presupoziția este exprimată după pauza intervenită în discurs
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
nici eu nu știu↓ pentru că această întrebare trebuie să o pun la casă sau [după cum nici voi nu știți] (IVLRA: 113); ↓ a venit și el pe la unu și un sfert acasă↑ deci a luat bagajele și am plecat↓ [eu eram acasă deja] (IVLRA: 44); sunt întrebări pe CAre # și EU # ca și dumneavoastră cu siguranță ni le-am pu:s de: multe ori [presupoziția este exprimată după pauza intervenită în discurs, printr-o strategie a politeții pozitive de consolidare a sentimentului
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
teamă de nimic. (IVLRA: 205). 2.3. Mecanisme pragmatice generate de paralelismul dintre structurile cu dativ posesiv și cele cu sintagme posesive Limba română dispune de două structuri sintactice paralele, echivalente informațional, una cu dativ posesiv (Mi-a venit fratele acasă; Ți-a fost apreciată ideea; I-am văzut cartea în librării), alta cu sintagmă posesivă (A venit fratele meu acasă; A fost apreciată ideea ta; Am văzut cartea lui în librării), acesta din urmă preferată pentru accentuarea persoanei (posesorului) sau
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sintagme posesive Limba română dispune de două structuri sintactice paralele, echivalente informațional, una cu dativ posesiv (Mi-a venit fratele acasă; Ți-a fost apreciată ideea; I-am văzut cartea în librării), alta cu sintagmă posesivă (A venit fratele meu acasă; A fost apreciată ideea ta; Am văzut cartea lui în librării), acesta din urmă preferată pentru accentuarea persoanei (posesorului) sau pentru marcarea opoziției (al meu, nu al tău; a lui, nu a ei; ideea ta, nu a lui). Gramaticile descriptive
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
telefon la federație să-ntrebăm↓ A: dăm telefon și la federație↓ [<Z nu-i nici un fel de problemă. B: [deci ace:l contra:ct l-ai semnat tu <L,P singur.> (IVLRA: 193) A: și:# # nu știu cum ne-am întors noi acasă↑ LA mine-n scară↑┴# a ieșit o tipă <R nu cred c-o știi↓ viorica>↓ [...]. și între timp ne-am uitat la ea și vedem că și ea are (xxx) niște pete pă mînă.[...] în sfîrșit↓ îi spunem noi tipei
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
considerat în regres (Avram 1986: 105; observația este, cred, corectă pentru limba scrisă) este astăzi reactivat, în limba vorbită, uneori pentru a marca individualizarea prin focalizare obligatorie (fratele cel mare - emisiunea "Big Brother"; față de fratele (mai) mare a plecat de acasă), alteori pentru a atrage prin focalizare "arhaizată" valori expresive: albumul cel nou (Magic FM, 6.VI.2008); vestea cea mare (Cristian Brancu, Antena 2, 4.VIII.2008); emisiunea cea frumoasă (Mircea Badea, Antena 3, 2.VII.2008), fata cea rea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
colivă pentru sora lui și: și dați-mi de cinci mii biscui- biscuiți digestivi B: alceva↑ A: atît. (IVLRA: 135) <Î pe la doișpe fără ceva↓ noaptea↓ și de-acolo pînă la soacră-mea sînt vreo zece chilometri pînă la ea aCAsă↓ deci pînă-n sat sînt opt↑ și încă doi chilometri (IVLRA: 46). Motivele din care vorbitorul optează pentru imprecizie referențială sunt diverse: (i) vorbitorul nu cunoaște/cunoaște aproximativ informația, dar nu recunoaște acest lucru deschis pentru a nu-și prejudicia imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
formarea câinelui-lup În orice scop, există unele particularități În realizarea fiecărui tip de dresaj. În continuare dorim să insistăm asupra a două deprinderi importante ce pot fi imprimate prin dresaj. 1. Formarea câinelui-lup curier. Se Întâmplă ca după plecarea de acasă, Împreună cu câinele său, stăpânul să uite ceva de care are imediată nevoie sau pentru a comunica ceva important și urgent familiei, neavând În acel moment nici un alt mijloc de comunicare. Pentru a putea realiza acest lucru se leagă de zgarda
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
patruped În scopul descris mai sus. Apare Însă o problemă legată de revenirea câinelui la dresor care, din diferite motive, este mai dificil de realizat. Totuși, o asemenea deprindere Începe de la terenul de exerciții, când ajutorul și câinele se Întorc acasă după o joacă. Ajuns acasă, Îi leagă de zgardă un tub după care, prin comanda „MIROS” Îl pune pe urma dresorului, dându-i-se apoi și comanda „DU”. Dacă nu vrea să plece singur Îl Însoțește și repetă exercițiul până
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sus. Apare Însă o problemă legată de revenirea câinelui la dresor care, din diferite motive, este mai dificil de realizat. Totuși, o asemenea deprindere Începe de la terenul de exerciții, când ajutorul și câinele se Întorc acasă după o joacă. Ajuns acasă, Îi leagă de zgardă un tub după care, prin comanda „MIROS” Îl pune pe urma dresorului, dându-i-se apoi și comanda „DU”. Dacă nu vrea să plece singur Îl Însoțește și repetă exercițiul până pleacă singur. Când câinele ajunge
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fostele eleve de la liceul Regina Maria și Prințesa Dadiani, sărbătoreau la 21 noiembrie hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de hram, eparhialistele care au mai rămas continuă cu aceeași nostalgie tradiția întâlnirilor. Promoția 1917 a Seminarului Teologic din Chișinău s-a
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
români stabiliți cu familiile și angajați la munci sezoniere se află în localitățile Lleida, Tarrogana și Zaragoza la 150 km de Barcelona. Legăturile lor cu țara se mențin prin preoții care îi vizitează de sărbători și le aduc știri de acasă. Lucrători români la Tarragosa (Spania) întâmpinând preotul sosit din țară Franța. Emigrația din secolele trecute foarte numeroasă, este reprezentată de români din a doua și a treia generație. Există biserici și capele românești, asociații, biblioteci, secții de limbă română pe lângă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
secolul XV-XVI mulți Morlaci de pe țărmul adriatic al Croației au emigrat în împrejurimile Vienei. Până în anul 1920 învățământul a funcționat în limba maghiară iar ulterior în limba germană. Ocupația acestor locuitori în 70% este agricultura. Limba maternă este folosită numai acasă. Neavând școli nu au scriere în limba națională. Cea mai veche mențiune despre existența lor este denumirea începând cu anul 1614 a satului Olah. În 1650 a fost emisă o ordonanță cu caracter administrativ adresată coloniștilor valahi. Un alt document
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
au pescuit trupurile și le-au Îngropat pe ascuns În insula Halki. Dar această admirabilă femeie, ea Însăși sfințită prin lacrimi și durere, nu s-a dat În lături de la nici o jertfă Întru dorința de a-l aduce pe Brâncoveanu acasă. Astfel că șase ani mai târziu osemintele voievodului-martir au fost aduse În țară de către soția sa și Înmormântate În biserica Sf. Gheorghe, ctitoria sa, Însemnând locul pe o candelă de argint de deasupra mormântului. Pe piatră n-a scris nimic
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
sa aspră, dură: ’Dragă tată, trimite-mi ceva bani.’ Tatăl Îl opri scurt și furios, strigând: ‘Rușine să Îi fie! Bun de nimic! Nici o veste de atâta timp și apoi imediat Îmi cere bani.’ El apucă scrisoarea și se duse acasă fără s-o mai asculte până la sfârșit. Câteva zile mai târziu, el luă scrisoarea și merse la un alt vecin, care era brutar. Acesta Începu să o citească cu o voce blândă, plăcută: ’Dragă tată, trimite-mi ceva bani...’. Atunci
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
lecțiilor este pus accentul pe munca individuală sau În echipe, elevul trebuind să Își formeze un stil de lucru independent. Programul școlar Începe În fiecare zi la ora 8 și se termină la ora 14, Însă profesorii spanioli Își continuă acasă munca de pregătire a lecțiilor pentru ziua următoare. Parcurgerea materiei, Însă, este adaptată nevoilor speciale ale școlarilor. Astfel, elevii superdotați intră Într-un program avansat de instruire, special creat pentru ei În cadrul colegiului. În același mod diferențiat se asigură și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Simona DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93102]
-
care-l parcurgem; 3. O atitudine și un stil militant prin propagarea de idei active și, uneori, polemice, exprimate în mod civilizat și urban, polemică exclusiv de idei și nu de persoane; 4. A aduce în sfârșit figurat vorbind Europa acasă, prin cât mai multe idei, valori și atitudini tot mai asimilabile conștiințelor noastre. A fi în același timp român și european, în toate domeniile de activitate și cu toată convingerea și energia, constituie programul de bază. Câteva idei centrale se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mai ales cu profunda convingere că el există, trăiește și acționează dincolo, alături și uneori chiar împotriva statului. Că are acest drept și legitimare. Că este, efectiv, liber și independent. Că nu poate fi umflat niciodată în mod samavolnic de acasă sau de pe stradă. La noi, statul este văzut mereu, din nefericire, ca un supraorganism autoritar, agresiv și represiv. periculos și arbitrar. Te poate da afară din casă, de la serviciu, din viața civilă sau culturală etc. etc. Noțiunea statului de drept
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
înclinați, prin definiție, spre minimul efort și improvizație. prevederea calculată și planificarea metodică, a șahului mat la mișcarea, nu sunt, se pare, deloc proprii geniului nostru. Întreg acest contra-efort cultural echivalează printr-o exprimare foarte figurată cu a aduce Europa acasă. pe toate planurile. Este, într-un sens, chiar cheia problemei, finalitatea ultimă a întregului program european. Expresia are în conștiința mea mai multe sensuri, unele foarte personale, dar pe care mi le asum până la capăt, atribuindu-le în același timp
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
lumea mea, preocupările mele, convingerile mele și atât. Nu poți să revendici o evidență și o stare firească de spirit. Scriam și cărți de călătorie și credeam uneori dintr-o supremă naivitate că pot aduce și în acest mod Europa acasă. Bineînțeles, proiectul a trecut neobservat sau răstălmăcit. În împrejurările de atunci și de mai târziu această optică opacă era și este încă inevitabilă. problema scriitorului român și în același timp european nu este însă deloc simplă. Ce înseamnă, de fapt
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
2. Documentare europeană cât mai serioasă(biblioteci, studii universitare, muzee etc.), cu excluderea oricărui diletantism și amatorism; 3. Realizări culturale de nivel european (ca scriitură și valoare), în mediul românesc, de către oameni de cultură români. Altfel spus, a aduce Europa acasă, prin creații proprii româno-europene. Dacă se vor ridica la standardele și condițiile receptării și circulației europene, ele vor deveni implicit și valori europene. Fără complexe de inferioritate sau superioritate, pe care, de fapt, adevăratul creator român în orice domeniu nu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
316 pp.) apărută fără nici o indicație sau sprijin oficial românesc. Sinteză scrisă în spirit independent și din punct de vedere strict occidental, german în speță. </footnote> 3. Cultura română între Est și Vest Un nou program cultural: a aduce Europa acasă Cultura română mai precis: cultura română modernă, începând din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, pentru a intra direct în fondul problemelor este produsul unei sincronizări occidentale rapide. În același timp, fondul tradițional, istoric, de Ev Mediu întârziat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
soluțiile curente care se propun acestei dileme europene. Una, cea mai simplă, dar foarte generalizată, este a ignora pur și simplu problema: Europa este o falsă problemă. Ea nu există sau nu ne interesează. Ne simțim foarte bine la noi acasă și fără Europa. Eu nu vreau să știu de Europa dumitale. Astfel de dialoguri polemice și de soluții radicale se dădeau la noi încă de pe vremea lui Caragiale. La polul opus este fuga în Europa. A te expatria, a te
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dumitale. Astfel de dialoguri polemice și de soluții radicale se dădeau la noi încă de pe vremea lui Caragiale. La polul opus este fuga în Europa. A te expatria, a te pierde în Europa, a spori rândurile diasporei. Cei ce rămân acasă, plini de resentimente și complexe, se disprețuiesc și ne disprețuiesc pentru faptul că nu trăim în Europa (occidentală), că nu suntem europeni etc. puțini, foarte puțini, de fapt o infimă minoritate din care am îndrăzni să spunem că facem și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]