51,663 matches
-
km nord de țărmul Mării Roșii. La paralelă de 22° N și între meridianele de 36°25' - 36°40° E se află o grupa muntoasă de coastă Gebel Ebruy, Al Daeeb și Gebel Elba (1437 m). Munții sunt formați din roci magmatice că granit, roci metamorfice că gnaisuri, șisturi sau roci sedimentare că și calcare, gips și gresie. Pe când în regiunie joase domină o climă de deșert cu precipitații rare de 50 mm/pe an, în regiunile mai înalte precipitațiile ating
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
Mării Roșii. La paralelă de 22° N și între meridianele de 36°25' - 36°40° E se află o grupa muntoasă de coastă Gebel Ebruy, Al Daeeb și Gebel Elba (1437 m). Munții sunt formați din roci magmatice că granit, roci metamorfice că gnaisuri, șisturi sau roci sedimentare că și calcare, gips și gresie. Pe când în regiunie joase domină o climă de deșert cu precipitații rare de 50 mm/pe an, în regiunile mai înalte precipitațiile ating 400 mm/pe an
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
N și între meridianele de 36°25' - 36°40° E se află o grupa muntoasă de coastă Gebel Ebruy, Al Daeeb și Gebel Elba (1437 m). Munții sunt formați din roci magmatice că granit, roci metamorfice că gnaisuri, șisturi sau roci sedimentare că și calcare, gips și gresie. Pe când în regiunie joase domină o climă de deșert cu precipitații rare de 50 mm/pe an, în regiunile mai înalte precipitațiile ating 400 mm/pe an. Vegetația compensează necesarul de apă din
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
sau rădăcini. Este considerată a fi adevărata "Eva"- mama tuturor oamenilor. Primii ei pași bipezi reprezintă începutul unei lungi călătorii a umanității. Acum 2,4 -1,5 milioane de ani, primii proto-oameni sau hominizi pășesc pe un pământ ale cărui roci sunt pline de elemente din siliciu (al doilea element chimic de pe scoarța planetei), prin contactul cu oxigenul având capacitatea de a forma cristale, care s-au combinat creând roci solide, roci ce puteau fi cioplite și ajustate fără a se
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
ani, primii proto-oameni sau hominizi pășesc pe un pământ ale cărui roci sunt pline de elemente din siliciu (al doilea element chimic de pe scoarța planetei), prin contactul cu oxigenul având capacitatea de a forma cristale, care s-au combinat creând roci solide, roci ce puteau fi cioplite și ajustate fără a se sparge. Indivizii ce proveneau din specia Homo Habilis ( al cărui volum cranian varia acum între 500 și 800 cm³ si care avea în jur de 127 cm înălțime și
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
proto-oameni sau hominizi pășesc pe un pământ ale cărui roci sunt pline de elemente din siliciu (al doilea element chimic de pe scoarța planetei), prin contactul cu oxigenul având capacitatea de a forma cristale, care s-au combinat creând roci solide, roci ce puteau fi cioplite și ajustate fără a se sparge. Indivizii ce proveneau din specia Homo Habilis ( al cărui volum cranian varia acum între 500 și 800 cm³ si care avea în jur de 127 cm înălțime și cântărea aproximativ
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
sub ochii înspăimântați ai hominizilor din specia Homo erectus (care aveau o talie de peste 1,50 m și un volum cranian de 1000 cm3 în medie).Treptat, vor învăța să-l stăpânească, învățând tehnici de aprindere a focului prin izbirea rocilor de silex cu alte obiecte ascuțite. Stăpânind focul, oamenii stăpâneau planeta. Folosind focul pentru gătit, e ca și cum ar fi avut un stomac extern pentru a descompune alimentele, eliberând mai multe calorii și obținând mai multă energie, ceea ce va produce o
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
au făcut comerț cu aborigenii din Australia. În insulele din Pacific au întemeiat societăți tribale. Erau experți în sculptură în lemn și în piatră, utilizând unelte din piatră. Pe Insula Paștelui au ridicat sculturi remarcabile "Moai", capete de piatră și rocă vulcanica înalte de până la 12 metri și având peste 50 de tone, reprezentându-i pe strămoșii acestora . După ce erau sculptate, erau așezate pe role din lemn de palmieri și transportate pe distante lungi .Statuile erau amplasate în sanctuare "ahu", zone
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
numit Muzeul Hadrian, un templu a lui Hadrian de pe „Piazza di Pietra”. În mausoleu se află mormintele: Mausoleul are forma circulară cu o înălțime de 20 m și cu un diametru de 64 m. El este construit din peperin o rocă vulcanică (tuf bazaltic) și opus caementitium (beton român) acoperit cu travertin (un calcar din Tivoli) și un soclu dreptunghiular cu lațurile de 84 - 89 m și înalt de 10-15 m acoperit cu marmură. Partea superioară a construcției avea probabil o
Castelul Sant'Angelo () [Corola-website/Science/314357_a_315686]
-
prin prezența a numeroase fiorduri și peninsule. Sud-estul insulei cuprinde zonele cele mai nordice ale Scutului Canadian. La vest de acesta se află un platou format în era paleozoică, iar la nord, ocupând majoritatea insulei, se află munți formați din roci sedimentare care aparțin de sistemul muntos al Cordilierei Arctice. Cel mai înalt punct de pe insulă, vârful Barbeau (2616 m) din Munții British Empire, este și cel mai înalt vârf din arhipelagul arctic canadian și de fapt și din estul Americii de Nord
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia. reprezintă o zonă cu vârfuri abrupte (Vârful Țimbalul Mare - 2.177 m, Vârful dintre Țimbale - 2.170 m) din rocă metamorfică, stâncării calcaroase de vârstă jurasică, grohotișuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Zărneștiului, Cheile Vlădușca, Cheile Dâmbovicioarei), peșteri, ochiuri de mlaștină, cursuri de apă sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
jurasică, grohotișuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Zărneștiului, Cheile Vlădușca, Cheile Dâmbovicioarei), peșteri, ochiuri de mlaștină, cursuri de apă sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiști montane, fânețe, pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
accesului public", "Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Fânețe montane", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului oriental al Carpaților. Parcul natural se suprapune sitului Natura 2000 - "Ceahlău", la baza desemnării căruia aflându-se
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
de travertin ("Cratoneurion"), Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Peșteri în care accesul publicului este interzis, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
orogenă a nordului Dobrogei s-au desfășurat (cu sute de milioane de ani în urmă) multiple mișcări tectonice care au dus la formarea unui lanț muntos cu o mare complexitate geologică. Aici sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii. Din punct de vedere
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
sute de milioane de ani în urmă) multiple mișcări tectonice care au dus la formarea unui lanț muntos cu o mare complexitate geologică. Aici sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii. Din punct de vedere geomorfologic Munții Măcinului prezintă o diversitate reliefală (martori
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
urmă) multiple mișcări tectonice care au dus la formarea unui lanț muntos cu o mare complexitate geologică. Aici sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii. Din punct de vedere geomorfologic Munții Măcinului prezintă o diversitate reliefală (martori de eroziune rotunjiți pe roci vulcanice
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
dus la formarea unui lanț muntos cu o mare complexitate geologică. Aici sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii. Din punct de vedere geomorfologic Munții Măcinului prezintă o diversitate reliefală (martori de eroziune rotunjiți pe roci vulcanice, ansambluri neregulate de stâncării cu dimensiuni
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
lanț muntos cu o mare complexitate geologică. Aici sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii. Din punct de vedere geomorfologic Munții Măcinului prezintă o diversitate reliefală (martori de eroziune rotunjiți pe roci vulcanice, ansambluri neregulate de stâncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii. Din punct de vedere geomorfologic Munții Măcinului prezintă o diversitate reliefală (martori de eroziune rotunjiți pe roci vulcanice, ansambluri neregulate de stâncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse, grohotișuri, creste pe șisturi cuarțitice, coline, coame alungite
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii. Din punct de vedere geomorfologic Munții Măcinului prezintă o diversitate reliefală (martori de eroziune rotunjiți pe roci vulcanice, ansambluri neregulate de stâncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse, grohotișuri, creste pe șisturi cuarțitice, coline, coame alungite, depresiuni) constituită din vârfuri ("Vârful Țuțuiatul - 467 m, Vârful Ghiunaltu - 442, Vârful Pietrosu Mare - 426 m, Vârful Jalbă, Vârful Cavalu, Vârful
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
județul Dâmbovița. În arealul parcului sunt incluse rezervațiile naturale: Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura (1.634 ha), Locul fosilifer Plaiul Hoților (arie protejată de tip paleontologic întinsă pe o suprafață de 6 ha, cu formațiuni de flișuri cretacice stratificate alcătuite din roci argilo-marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună și floră fosilă), Turbăria Lăptici (mlaștină oligotrofă cu o suprafață de 14,90 ha, aflată în lunca stângă a pârâului Scândurarilor), Locul
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Horoabei - Cocora) (307 ha), Abruptul prahovean Bucegi (3.478 ha), Munții Colții lui Barbeș (1.513 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha) și Peștera Răteiului (1,50 ha). Geologic, munții Bucegi sunt alcătuiți dintr-o mare varietate de roci: calcare, șisturi cristaline, fapt pentru care relieful este divers. Se întâlnesc aici forme deosebite: forme de ciuperci (Babele), cap de om (Sfinxul), turnuri, ace și polițe, peșteri (Ialomiței) și chei (Zănoagei, Ghimbarului). Frumusețea peisajului este sporită de culmile abrupte de peste
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Peșteri în care accesul publicului este interzis, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; habitate ce adăpostesc, conservă și protejează o gamă diversă de floră și faună specifică estului lanțului carpatic meridional. Fauna parcului
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]