6,097 matches
-
specifică zonei cuprinde în special pirul (Agropyron brandzae) și iarba grasă (Portulaca oleracea). De asemenea, se bucură de condiții bune de dezvoltare cerealele, plantele tehnice și legumele. În lunca Sucevei există o zonă cu sere, care ocupă o suprafață destul de însemnată, iar pe versanții dealurilor din împrejurimi se află de livezi cu pomi fructiferi. Diversitatea condițiilor fizico-geografice din zonă se reflectă și în cadrul lumii animale prin varietatea de mamifere, mai ales ierbivore, precum și prin numeroasele păsări. În pădurea de la Pătrăuți trăiește
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
În acest cadru au venit un număr mare de locuitori din satele vecine, care și azi poartă numele satului de unde au venit (Urziceanu, Moțățăianu, Bistriceanu, Săceanu, Corlățeanu, Cioroianu, Negoianu, Coveianu, Săpăceanu, Măceșeanu, Galiceanu, Poienaru, Tunaru, Ghidiceanu, Vârtopeanu, etc) precum și un însemnat număr de transilvăneni ([Ungureanu, Ardeleanu, Munteanu, Pădureanu, etc), dar și mai ales bulgari de naționalitate română din sudul Dunării (Gabroveanu), români ce se reîntorceau acasă, care trecuseră Dunărea la turci din cauza vieții grele de acasă, precum și bulgari neaoși, care au
Băilești () [Corola-website/Science/297005_a_298334]
-
culturilor agricole, corespunde condițiilor de construit și are pânza de apă potabilă sub 10 m adâncime. Din cercetările geologice rezultă că subsolul municipiului prezintă straturi de pietrișuri și nisipuri levantine și cuaternare, formând, din punct de vedere hidrologic depozite acvifere însemnate alimentate de râurile Trotuș, Siret și de precipitațiile atmosferice directe. Climatul temperat corespunde așezării sale și se caracterizează prin vânturi predominante din nord cu alternanță în sezonul cald dinspre sud și sud-est, cu temperatură medie anuală de 8-10 °C, media
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
are loc anual în luna iunie. Acesta are ca scop prezervarea tradițiilor și obiceiurilor din Câmpia Romanaților. De asemenea tot în cadrul acestui festival se organizează concursuri de dans popular, de ceramică și se organizează Parada portului popular românesc Personalități mai însemnate care s-au ridicat din orașul Balș au fost: Petre Pandrea și Mihail Drumeș. În domenul artei și culturii, orașul Balș beneficiează de un bogat patrimoniu și de o infrastructură culturală bine dezvoltată. Viața culturală este sprijinită de două case
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
07’ longitudine estică și 46 29’ latitudine nordică, la 279 m altitudine. Ludușul ocupă peste 67 km² si circa 1% din suprafața județului Mureș. Administrativ orașul are în componența sa localitățiile Avrămești, Cioarga, Ciurgău, Fundătura, Gheja și Roșiori, cele mai însemnate fiind Gheja cu peste 1.500 locuitori și Roșiori cu 900 locuitori. Orașul Luduș se găsește pe ambele maluri ale râului Mureș, pe drumul național DN15, între Turda și Târgu Mureș. Stema orasului Luduș se compune dintr-un scut triunghiular
Luduș () [Corola-website/Science/297020_a_298349]
-
baptiști (1,09%). Pentru 5,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul are trei cartiere: Bucin, Florilor și Revoluției. Pe lângă acestea, mai sunt zona de centru, precum și zonele locuite, foarte extinse, aflate la marginea acestor cartiere. O populație însemnată a orașului locuiește în partea de sus a orașului, numită "Felszeg" de către localnici. Există patru licee, dintre care unul are limba de predare limba română („Liceul Teoretic Sfântu Nicolae”) și trei au limba de predare limba maghiară („Liceul Teoretic Salamon
Gheorgheni () [Corola-website/Science/297010_a_298339]
-
diversitatea și neregularitatea proceselor atmosferice. Masele de aer dominante, în timpul primăverii și verii, sunt cele temperate, de proveniență oceanică, care aduc precipitații semnificative. În mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi și zăpezi însemnate. Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în Banat se resimte puternic și influența ciclonilor și maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică și Marea Mediterană, care iarna generează
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
distruse și peste 4.000 de locuitori au fost sinistrați în urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944. După lovitură de stat din 23 august 1944, Timișoara trece prin alte momente dificile. Ca nod feroviar și rutier, cu potențial industrial însemnat, orașul avea valoare strategică pentru forțele militare hitleriste. În 26 august 1944, personalul Comandamentului german din Timișoara luat prin surprindere de ostașii români, s-a predat fără să opună rezistență. Însă, începând cu 11 septembrie 1944, timp de o săptămână
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
au scos la iveală ceramică aparținând renumitei culturi de Coțofeni din epoca bronzului, precum și Tezaurul de la Filiași, care conține dinari de Friesach și Corinthia din secolul al XIII-lea. Prima atestare a numelui localității datează de la 1 ianuarie 1573. O însemnată familie de boieri, pe nume Filișanu, și-a lăsat amprenta pe istoria orașului pe o perioadă de 400 de ani. În anul 1906 Dimitrie Filișanul, cel prin care s-a stins ultimul descendent al neamului de boieri, ctitorește un splendid
Filiași () [Corola-website/Science/297015_a_298344]
-
1739 - 1740 - pentru a stăpâni Orșova, turcii construiesc “Canalul Cernei” (~ Diernei). 1790 - prin pacea de la Sistov, Orșova trece în componența Austriei. 1772 - 1870 - Orșova face parte din "Regimentul grăniceresc". 1829 - se termină lucrările la șoseaua Caransebeș - Orșova. 1830 - Orșova devine însemnat punct în navigația pe Dunăre, sediul unor agenții de navigație. 1834 - 1846 - se construiește șoseaua de pe malul stâng al Defileului Dunării. 1849 - la Orșova este îngropată coroana Ungariei de către revoluționarii ce trec în Imperiul Otoman. Coroana a fost găsită abia
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
luncii. Furtunile puternice, mai ales dezlănțuite dinspre vest, au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului, cu puterea apelor dezlănțuite, au smuls stratul subțire de pământ fertil ce acoperea prundișurile și nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată parte din pășunea Șaibei. Ca urmare, pe locul fostei pășuni a fost înființată zona de agrement „Lunca Moldovei”, cu un parc dendrologic și turistico-sportiv. Prin Hotărârea Guvernului nr. 114/2005 se aprobă atestarea localității Gura Humorului din județul Suceava, ca
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
primul care îi atribuie calificativul de târg, în anii 1713-1714. În această perioadă târgul Ocna are un ritm foarte rapid de creștere teritorială, mai ales prin includerea unor foste sate. Timp de trei secole, Târgu Ocna a fost cea mai însemnată localitate de pe Valea Trotușului, dominând economic și cultural întreaga zonă trotușeană. În epoca modernă, localitatea cunoaște o evoluție spectaculoasă. Trebuie subliniat faptul că în această perioadă , Târgu Ocna a fost cel mai mare oraș nereședință de ținut din Moldova. Între
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
a îndeplinit funcția de tribun. Ultimul membru Appion menționat în papirusurile egiptene a fost Strategios al III-lea Appion care a trăit în secolul VII. După invazia persană, familia Appion a dispărut de pe scenă istoriei. Familia Appion era cea mai însemnată familie de proprietari funciar din Egipt, având domenii repartizate în regiuni , administrate de funcționari care formau un corp bine constituit, în afara agenților statului. Încasările asupra cheltuielilor era evaluat la 178 de livre pe an, iar banii datorați fiscului erau trimiși
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră.” Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici "una dintre cele mai însemnate localități din Dacia", cu numele "Napuca". Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
trafic. De exemplu, în 2003, comparat cu anul anterior, numărul de pasageri a crescut cu 22%, iar activitatea cargo cu 37% pentru mărfuri (90,7 tone), respectiv 126,1% pentru poștă (15,6 tone). Aceste creșteri au fost cele mai însemnate din România. Creșterea în mișcare (număr de aterizări și decolări) în același an (6,1%) a fost a doua în România după cea a aeroportului Traian Vuia din Timișoara (31,3%). În 2007, aeroportul a avut o evoluție spectaculoasă, cu
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
de energie constând în cărbune, gaze naturale și petrol (ultimele două exploatate din Marea Nordului). Producția de energie contribuie la PIB cu 10%, una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate. Serviciile contribuie la PIB în proporția cea mai însemnată, îndeosebi serviciile bancare, de asigurări și de consultanță de afaceri. Ponderea industriei continuă să scadă, cu toate că Regatul Unit rămâne cel mai important fabricant european de armament, produse din petrol, computere, televizoare și telefoane mobile. Turismul ocupă și el un loc
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord () [Corola-website/Science/296825_a_298154]
-
sa, Ion Căianu însuși notează: "„Natus valachus sum”" („M-am născut român”). Este primul autor atestat de muzică cultă din Transilvania, în condițiile în care până relativ recent a fost considerat doar culegător de muzică. Căianu a avut o contribuție însemnată (dar nu unică) la întocmirea codicelui care îi poartă numele, "Codex Caioni". În privința variantelor numelui său, în epocă s-a folosit grafia cu inițiala „K”, astfel: "Joannes Kajoni". În timp ce versiunea latinizată este cea mai răspândită astăzi între cercetătorii străini ("Caioni
Ioan Căianu () [Corola-website/Science/301019_a_302348]
-
decidua (zada), iar în pădurile termofile Taxus baccata (tisa). Pomii cultivați sunt, în principal, mărul și prunul, dar plantațiile existente, amplasate în condiții de sol necorespunzătoare și slab întreținute, dau producții relativ scăzute. Pășunile și fânețele, deși dețin o suprafață însemnată (64,2%), au o compoziție floristică necorespunzătoare și o producție slabă. Plantele cultivate în mod curent sunt grâul, orzul de toamnă, secara, porumbul, cartoful, trifoiul și legumele în zona de luncă.
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
convenționale. Cursurile de apă de pe teritoriu localității sunt: Temperatura medie anuală este de 10C Cantitatea medie de precipitații anuale este de 600 de mm. Umiditatea relativă medie este de 70% Vânturile dominante sunt Crivatul și Austrul. Un vânt mai puțin însemnat este Băltărețul, care bate din spre regiunea bălților Dunării și care, de obicei, anunță venirea primăverii. Brumă cade târziu și este de scurtă durată. Solul de bază este brun-roșcat de pădure. În partea de vest a satului se gaseste un
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
Radu cel Frumos dăruia mănăstirii Snagovului patru mori la Dridih, făcute mai devreme de Vlad Dracul, părintele lui Vlad Țepeș. Sub influența comunității monahale de la Snagov și apoi și a celor de la Dealu și Sărindar, avea să se desfășoare trecutul însemnatei așezări de la Dridu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Dridu-Sărindarele", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Dridu-Movila, Dridu-Snagov, Movilița, Sărindaru de Sus și Sărindaru de Jos, cu o populație
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
temperatură ale aerului, din cauza că aerul rece și deci mai greu, de pe dealuri, coboară în șesul larg al pârâului Dobrovăț, unde staționând se răcește și mai tare producând brume și îngheț accentuat, care toamnă timpuriu și primăvară târziu cauzează pagube însemnate culturilor. Un exemplu perfect l-a constituit fenomenul produs în noaptea de 21/22 mai 1952, cănd tot șesul pârâului Dobrovăț și majoritatea dealurilor joase au fost cuprinse de brumă și îngheț distrugător. În comuna Dobrovăț vânturile nu au frecvență
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
de zăpadă durează cu unele întreruperi 75 - 80 de zile pe an. Ploile cu grindină și zilele cu viscol au frecvență redusă. Deși teritoriul comunei Dobrovăț nu este prea întins, variația în înălțime a reliefului și fragmentarea lui determina o însemnată diferențiere climatică. De aceea aici se pot ușor delimită câteva tipuri de climat și anume: În cuprinsul dealurilor înalte și mai ales a celor joase, se formează așa numitele climate locale de versanți, însoriți, cei cu expunere spre sud, sud-est
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
pe un teritoriu cu climat continental de nuanță excesivă, fenomenele de reducere a debitului din timpul anului sunt punctuate și de inundații datorită ploilor mari, care produc revărsări peste tot șesul sau a zăpezilor abundente, repede topite. Dintre afluienții mai însemnați ai pârâului Dobrovăț amintim pe stânga pâraiele Pietrosu (7 km lungime), unit cu Vărăria (3,5 km ), Stârminosul (5 km), Pahomia (2,6 km), Podu Popii(4 km), Chehan (1,5 km) și Hartopu (2 km), iar pe partea dreaptă
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Nicolae Iorga afirma că “toate satele vreau să se tragă din strămoși dăruiți de Ștefan pentru vitejie”, ceea ce exprimă un posibil adevăr, cunoscută fiind dragostea puternică rămasă peste veacuri în sufletul poporului pentru marele voievod, devenit mare și sfânt, canonizat, însemnat și sărbătorit de calendarul creștin ortodox. Depășind legendele și mergând pe firul documentelor istorice găsim urme ale locuirii acestei vetre de sat din cele mai vechi timpuri. Descoperirile arheologice făcute prin cercetări realizate în anii 1940, 1951, 1952, 1965, 1971
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
apelor subterane suferă variații importante. În zonele mai înalte ale culmilor și platourilor adîncimea apelor freatice este de 6 - 10 m, putînd depăși pe alocuri valoarea de 10 m, ca urmare a alcătuirii geologice permeabile predominante. Aceste ape au debit însemnat, o mineralogie slabă și o potabilitate ridicată. În zona treimii inferioare a versanților, adîncimea apei freatice este în jur de 4 - 6 m, putînd depăși pe alocuri 6 m. Iesirea sub formă de izvoare se poate semnala la baza unor
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]