12,690 matches
-
asemenea pază ar fi folositoare mai cu osebire Turciei. Ce mai "corajie " și-n Bucureștii ciia! Doar n-a făcut tata Krupp porumbrelele lui degeaba. [26 noiembrie 1876] {EminescuOpIX 273} CE SE 'NTÎMPLĂ NESUPRAVEGHEREA CÎNILOR D. N. Pascu, subprefect în ținutul Dorohoiului, primblîndu-se pe ulițele Mihăilenilor, a fost mușcat de un câne turbat. Idrofobia au cuprins fără scăpare organismul numitului mai sus încît, cu toate silințele amicilor și rudelor, dar mai ales cu toată lăudabila îngrijire de aproape din partea d-lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuie să cumpănească cuvânt cu cuvânt și frază cu frază; o traducere din Ponson du Terrail sau din proza lui Schiller e o jucărie pe care și-o poate permite orice gimnaziast. Dar la dreptul vorbind, la Piatra, într-un ținut muntos, plin de legende, de proverbe, locuțiuni, apoi de localități istorice, Colectorul nu găsește ce să culeagă? Un muntean de baștină, născut aseminea în ținutul Neamțului, e Ioan Creangă. Citit-au vreodată Colectorii pe Dănilă Prepeleac, pe Soacra cu trei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care și-o poate permite orice gimnaziast. Dar la dreptul vorbind, la Piatra, într-un ținut muntos, plin de legende, de proverbe, locuțiuni, apoi de localități istorice, Colectorul nu găsește ce să culeagă? Un muntean de baștină, născut aseminea în ținutul Neamțului, e Ioan Creangă. Citit-au vreodată Colectorii pe Dănilă Prepeleac, pe Soacra cu trei nurori și altele, ca să vadă care ar trebui să fie izvoarele din cari să se inspire și cum vorbesc și se mișcă ținutașii din Neamț
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
călătoria sa era însoțit de ministrul afacerilor străine, de generalul Protici și de colonelii Leșianin și Horvatovici. Acest din urmă este comandantele forțelor sârbești în valea Timocului. [3 iunie 1877] ARESTARE Faptele cari s-au petrecut în târgușorul Darabanii din ținutul Dorohoiului nu ni sânt încă cunoscute pe deplin și nici nu știm dacă instrucția procurorului trimis de Curte la fața locului s-a mântuit - de aceea nici n-am dat sama despre acele întîmplări, ci așteptăm constatarea veridică și nepărtinitoare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Spuz) spune că-și urmează marșul, că trupele otomane au luat în puterea lor înălțimile de la Martiniț și Garovița și că au cauzat {EminescuOpIX 396} mari pierderi muntenegrenilor. În fine Mehemed-Ali vestește din Reștina că trupele otomane au ocupat două ținuturi ale Muntenegrului. O depeșă din Petersburg însă confirmă numai știrea despre proviantarea cetății Niksici. Din Cetinie chiar se spune că într-o luptă ce au avut loc la Spuz în ziua de 8/20 c. oștirea lui Ali-Saib au fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu 1 octomvrie a. c., iar, în cât privește însași convocarea acelui congres, mitropolitul și-a rezervat a o face prin altă dispozițiune specială. De când cu războiul oriental se petrec multe lucruri turcești și în Transilvania. Astfel de esemplu în Dobra, ținutul Hunedoarei, există o școală primară centrală a ocolului Dobra la a cării susținere contribuiesc comunele românești ortodoxe. Acuma comisiunea administrativă, un soi de comitet. permanent al consiliului județan, ia hotărârea de a desființa acea școală de model. Parohul Dobrei, d.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce e românesc. E în adevăr ridicul cum de se leagă comisiunea tocmai de școalele din protopresbiteratul Dobrei, declarîndu-le de necorespunzătoare, pe când în comitetul Hunedoarei, tocmai arondismentul Dobrei este în cele școlare cel dintâi, ba poate în întreaga arhidieceză puține ținuturi se vor putea lăuda cu școli bine organizate ca acest arondisment. Toate celelalte din apropiere sunt cu mult îndărăt. Ungurilor le place însă {EminescuOpIX 411} a vedea pe român în neștiință și necultură, căci unde e de lipsă să facă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se poate zice că astăzi poate concură în ale învățămîntului cu oricare școală normală maghiară. Noi din parte-ne pomenim numai că maghiarii, cari după cum se știe sunt strașnici etnologi, pretind nu știm de unde și până unde că populația acestui ținut ar fi maghiară de origine. [5 august 1877] ["TELEGRAMELE AU SPUS... Telegramele au spus cumcă în vremea întrevorbirii de la Ischl amândoi împărații, cel al Austriei și cel al Germaniei, n-ar fi avut deloc înțelegeri politice. Foi vieneze esplică astfel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Telegraful romîn" următorul articol: "Cu înfrățire ne îmbie maghiarii! ". Vezi infra, p. 777. [2 septembrie 1877] CARTE NOUĂ ["A IEȘIT DE SUB TIPAR... A ieșit de sub tipar partea I a unei "istorii a romînilor" de Grigorie Christescu, învățător în comuna Dobrovăț, ținutul Vasluiului. Încercarea de a scrie o istorie potrivită cu priceperea și cercul de idei al copiilor ni se pare că au succes mult mai bine acestui învățător decât altora care au scris pîn-acum. Neobicinuiți a lăuda în mod ditirambic ceea ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu aveau putere nici a-i pedepsi cu moarte, ca lucru ce se cuvine numai domnului stăpânitor; nici nu putea ei ca să vândă pe vreonul din satul de unde era el născut, nici să-l mute într-alt sat. În alte ținuturi țăranii sânt oameni slobozi și așa au ei o volnicie ca un chip de republică, precum în Cîmpul-lung din ținutul Sucevei. Târgoveții de pre la orașe și târguri sânt moldoveni adevărați și fac neguțătorii cu negoață de mînule lor. Boierii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei ca să vândă pe vreonul din satul de unde era el născut, nici să-l mute într-alt sat. În alte ținuturi țăranii sânt oameni slobozi și așa au ei o volnicie ca un chip de republică, precum în Cîmpul-lung din ținutul Sucevei. Târgoveții de pre la orașe și târguri sânt moldoveni adevărați și fac neguțătorii cu negoață de mînule lor. Boierii sânt curați moldoveni și socotesc începerea lor de la râmleni că se trage. Ei sânt împărțiți în trei stări: în cea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cinstiți - ascunși și nevăzuți, iar cei nerozi în cinste mare. Lume fără nebuni, ca pădure fără uscături - nu se găsește. [13 iunie 1876] O TRAGEDIE ȚIGĂNEASCĂ Între mai mulți prășitori țigani care lucrau cu nevestele împreună pe o moșie din ținutul Cahulului se aflau doi în împrejurări foarte deosebite. Unul avea nevastă frumoasă, altul urâtă. Cel cu nevastă urâtă putea să cînte: Cîtu-i țara și lumea Nu-i nevastă ca și-a mea, Cu cânepa cea de vară Se joacă cânii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu litere albe de o parte 4 rânduri, de alta pe un rând. Această foiță, după cum zice o notiță a părintelui său, "s-a găsit între celelalte odoare ce s-au aflat în comoara găsită de maiorul Ioniță Iamandi în ținutul Dorohoi" și este, pe lângă vasele de argint astăzi păstrate în Muzeul Ermitagiului (din Petersburg), singurul obiect ce au rămas cunoscut din mormântul mongolic deschis la începutul veacului acestuia în satul Conțeștii lângă Prut. D. A. Odobescu a descris pe larg în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de mare importanță și durabilitate. Iată și un exemplu dintr-o altă hotarnică din partea nordică a Moldovei. Într-o carte domnească, dată de Alexandru Constantin Moruzi vv., privind o hotărnicie din 20 martie 1803 pentru moșiile Voronețul și Bușăuca de la ținutul Orheiului, prima a boierului Manolachi Donici biv vel spătar, iar a doua a vel logofătului de Țara de Sus, Mihail Sturza, se precizează că ele se despărțeau la capete înainte de reclamata „împresurare prin linii drepte, adică dintr-o piatră ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și teren la est de râul Siret, dar și la vest de această apă, situație ce rezultă din planul hotarnic datat 12 decembrie 1826, plan întocmit în baza unor date și documente anterioare. Dacă ținem seama și de faptul că ținutul Tecuciului se întindea la începuturile sale până la iezerul cel mare al Covurluiului în partea sa sudică, nu este greu de bănuit că și alte sate din zonă au fost integrate în unitatea teritorială respectivă, satul și moșia Piscu fiind limita
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la începuturile sale până la iezerul cel mare al Covurluiului în partea sa sudică, nu este greu de bănuit că și alte sate din zonă au fost integrate în unitatea teritorială respectivă, satul și moșia Piscu fiind limita de sud a ținutului Tecuci. S-ar putea ivi obiecția că, din suita de sate și moșii menționate mai înainte, lipsește tocmai acela care face obiectul de bază al studiului nostru, anume Umbrăreștii. Este adevărat, acest toponimic nu-1 întâlnim de prea multe ori la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu statut de obște devălmașă, cazul Umbrăreștilor, în timp ce altele au devenit stăpâniri boierești sau mănăstirești, după întemeierea statului etc. Pentru vechimea mai mare a satelor citate mai sus, datând dinainte de apariția statului medieval, pledează și existența pe hotarul estic al ținutului Tecuci a unor sate înființate sigur după statornicirea organizării statale, sate mici, care nu au avut forma hotarelor definită riguros în mărturiile hotarnice și alte acte ale lor și care, deci, nu au cunoscut și aplicat procedeul însorăririlor. Iată numele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au cunoscut și aplicat procedeul însorăririlor. Iată numele acestor sate, dispărute de multă vreme ca entități și anume: Curmezișeni, Oncani, Țigănei, Neguri, Zăscani, Lăturișeni, toate situate și localizate documentar „pe apa Gerului”, la sud de Cudalbi, dar aparținând de hotarul ținutului Tecuci. Înregistrarea lor ca mici comunități în documentele vremii, durata scurtă, neprecizarea în acte și în mărturii a limitelor naturale, de genul celor localizate pe Bârlad sau Siret, constituie argumente în plus privind deosebirea ca vechime și organizare dintre cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
organizare dintre cele două categorii de sate. Se mai poate remarca faptul că nici unul din ultimele sate nu are terminația străveche -ești. Situația se prezintă asemănător și în ceea ce privește întemeierea și forma de organizare a unor sate de pe latura vestică a ținutului Tecuci, latură care, în vechime, pe direcția zonei noastre, ajungea pe unde se va fixa mai târziu hotarul dintre Moldova și Țara Românească. Și aici, printre satele cu vechime și limite teritoriale stabilite înainte de întemeierile statale medievale, domnia a atribuit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
interfluviul dintre aceste ape, drept pavăză și adăpost în vremuri de pericole, pădurea constituind, pentru trăitorii meleagurilor noastre, principalul element de existență și de supraviețuire din cele mai vechi timpuri și până în epoca modernă. E aici o mică parte din ținutul poetic „plin de urmele trecutului”. Geograful George Vâlsan definea locul în care te poate cuprinde „beția spațiului larg, dorul de rătăcire, simțirea că infinitul ți-e deschis înainte”, câmpia neopunând nici un fel de zăgaz spre visare și speranță de împlinire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se întâlnește, în formă romanizată, în documente medievale referitoare la sate și oameni din Moldova sudică. Avem exemplul, cel mai apropiat ca spațiu geografic, într-un act din 22 decembrie 1666, când răzeșii din Gârlești „ce suntu pe Siret, în ținutul Tecuciului” (aproape de Umbrărești), vând hatmanului Neculai Racoviță, „moșie ce-am avut din Mircea și din Umbrar”, scriu ei în zapisul de vânzare, ultimul din cei doi stăpânitori menționați în act fiind un ascendent al răzășilor vânzători, nominalizați și ei în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce-am avut din Mircea și din Umbrar”, scriu ei în zapisul de vânzare, ultimul din cei doi stăpânitori menționați în act fiind un ascendent al răzășilor vânzători, nominalizați și ei în zapis. Un „Crăste, fiul lui Umbrariu”, din Tomești, ținutul Cârligăturii, este martor la o vânzare din 1603 februarie. Alt antroponim Umbrar, tatăl unor martori la o vânzare, apare într-un zapis datat 16 august 1603 la Tomești, ținutul Tutovei, și încă unul, vătaf în Rădeni, înainte de 1622, precum și un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și ei în zapis. Un „Crăste, fiul lui Umbrariu”, din Tomești, ținutul Cârligăturii, este martor la o vânzare din 1603 februarie. Alt antroponim Umbrar, tatăl unor martori la o vânzare, apare într-un zapis datat 16 august 1603 la Tomești, ținutul Tutovei, și încă unul, vătaf în Rădeni, înainte de 1622, precum și un Mihai Umbrar, într-o judecată cu Ionașco Jora, în anii 1632 și 1634. Din câte știm, atât toponimicul Umbrărești, cât și antroponimele derivate din latinescul umbră nu au stat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
16 octombrie 1774, deci în același an cu catagrafia, când, pe un manuscris vechi, micul dregător Năstase Scorțescu nota pentru posteritate, după obiceiul timpului, producerea unui cutremur de pământ chiar în vremea când se afla cu strângerea dării vădrăritului în ținutul Tecuciului, precizând: “Și eram în satul Umbrărești, în deal la Condrea, șăzând la masă când s-au cutremurat”. Celelalte nume de sate apar scrise prima dată abia la începutul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, unele în statistica din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din final: „pergament, pecete ruptă”, ceea ce dă de înțeles că rezumatul s-a făcut după actul original, scris pe pergament, avut în față de marele istoric. Alexandru I. Gonța aprecia că Umbrăreștii din acest document s-ar identifica cu cel din ținutul Covurluiului, de pe Horincea, fără a argumenta și proba în vreun fel opțiunea față de localizarea dată. În condițiile textului de mai sus, foarte limitat și fără nici o relație de ordin geografic și topografic, este greu de precizat dacă actul se referă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]