13,876 matches
-
înrolați în Italia și la Narbonense, contrazicând previziunile pesimiste formulate de Etius la Arelate, se luptaseră cu mare vitejie. Acei tineri sosiseră ultimii, pentru a astupa cum puteau mai bine fisura deschisă în aliniament după ce Thorismund, aflând de moartea tatălui, abandonase în mare furie poziția, împreună cu toți ai săi, și aproape imediat fuseseră atacați de dușman. Cel puțin jumătate din ei căzuseră și aproape toți ofițerii. Pretutindeni, soldații încă în viață abia de reușeau să se mai țină pe picioare. Extenuați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
devenit rege al poporului său, se arăta deja întru totul demn de tatăl său. Etius întinse o mână deschisă, ca și cum ar fi vrut să se explice. Uiți că jumătate din cavaleria mea se găsea în spatele alanior, ca să-i împiedice să abandoneze câmpul de luptă. Chiar tatăl tău ceruse asta. Deși, desigur, puțin convins de acele obiecții, Thorismund nu mai insistă, ci observă cu vădit sarcasm: — Un asediu, spui. Ăsta e războiul care vă prinde pe voi romanilor, nu și pe goți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe teritoriul lor. în cele două zile petrecute în poziția fortificată de la Campus Mauriacus, Balamber nu putuse să-și facă o părere precisă despre cât mai rămăsese din armată după cumplita bătălie. Când însă Atila - după ce constatase că vizigoții îl abandonaseră pe Etius - părăsise perfect liniștit tabăra fortificată și pornise cu oamenii săi pe drumul de întoarcere, devenise limpede pentru toți că, deși pierderile suferite erau foarte grave, armata Marelui Rege încă reprezenta o putere pe care dușmanul ar fi făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
un câmp verde, care fusese simbolul lui Uldin, avea să fie privit pretutindeni, pe viitor, cu o teamă și un respect chiar mai mari decât în trecut. într-un peisaj de coline joase, împădurite, mergeau pe vechiul drum roman, acum abandonat de zeci de ani, iar pe unele porțiuni aproape impracticabil, întrucât acolo, ca peste tot, de altfel, pe teritoriul imperial locuitorii din regiune luaseră de multă vreme obiceiul să se aprovizioneze deseori, pentru construcțiile lor, cu pietre din pavaj și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe furiș chica rebelă, boticul obraznic și silueta subțire, în care deja se putea ghici grațioasa tânără ce stătea să îmbobocească. în primele zile se gândise că Go-Bindan s-ar fi mulțumit să urmeze mingan-ul o vreme, pentru a-l abandona, apoi, imediat ce s-ar fi îndepărtat prea mult de ținutul ei. în cel mai rău caz, plănuise să o alunge de a el de îndată ce s-ar fi plictisit de ea. Curând, însă, își dăduse seama că ea începuse să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
unde era vorba de explicarea retragerii vizigoților, motivul principal pentru care hoardele hune nu au fost nimicite pe de-a-ntregul. în ceea ce privește motivațiile pe care el le aduce vorbind despre decizia lui Thorismund îcare ar fi fost „manipulat“ și convins să abandoneze tabăra chiar de către Etius, dornic să-i salveze pe huni, care ar fi urmat să contrabalanseze puterea vizigoțiloră, ele nu m-au convins. Interpretarea pe care o ofer nu este, bineînțeles, mai autorizată decât altele, dar are, după părerea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
alt nume. De fapt alte trei nume: Teodor Matei Bogdan, care înseamnă același lucru, "darul lui Dumnezeu", în limbi diferite. Așa m-au considerat și numit ai mei când m-au găsit, într-o dimineață, într-un coș de nuiele, abandonat de nu se știe cine pe pragul casei lor. De fapt, așa era obiceiul la noi în sat. Tuturor băieților li se punea unul din aceste trei nume. Mai era o ciudățenie onomastică. ̨ n sat erau doar două-trei ramuri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
bucurii sau neștiute drame ale semenilor. Le vegheau visele, rătăcind prin labirintul fără ieșire al târgului, încercând să și imagineze, pe după obloane închise și perdele înflorate, trupurile lor lungite în poziții incomode, între faldurile unor așternuturi îmbibate de transpirație... trupuri abandonate cu voluptate somnului, ca într-o simulare tainică și rituală a morții. Filip mergea și povestea fără să se oprească și în curând rolurile se inversară. El deveni animatorul și călăuza nesfârșitelor rătăciri, purtându-l pe Carol pe cheiurile care
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
străbătu plantele din jur, ale căror glande tainice secretară lichide catifelate și aburi străvezii cu miasme grele, de beci plin cu prune putrede. Simțind primejdia, Bătrânul încercă să rezite, ținându-și respirația, dar aerul greu și material îi atacă mucoasele. Abandonă, în cele din urmă, lupta inegală cu narcoza, lăsându se biruit de o amețitoare sfârșeală tranchilizantă. Chipul spân al grafului era încadrat de două urechi ascuțite de liliac și de pielea căzută a obrajilor. Nasul turtit făcea vizibile nările mari
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Locuise câțiva ani în Delta Dunării, pentru a prinde meșteșugul pescuitului. Scârbiți de atâta pește și neavând cu ce să crească un porc pe lângă casă, localnicii cumpărau primăvara câteva zeci de godaci din târg, îi încărcau în bărci și îi abandonau pe câte un grind nelocuit. Mulți purcei mureau de foame, dar unii supraviețuiau hrănindu se cu rădăcini, pești morți, hârciogi sau ouă și pui de păsări. între timp se sălbăticeau, trupul li se acoperea cu păr țepos și negru, colții
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
se va mai putea întoarce. Într-un astfel de pod al unei case părăsite găsise un obiect pe care îl cărase acasă. îl privise atunci cu luare-aminte, zile în șir, dar nu putuse să-i dea de rost și-l abandonase într-un colț al camerei. Abia acum i se păru că-i deslușește tâlcul. Era o veche valiză cazonă de lemn, țintuită pe canturi ca să nu se tocească, pe care cineva o compartimentase în 12 casete, probabil pentru a păstra
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de zile, să deschidă ușa propriei sale claustrări. Un simț biologic îi dictase că afară e noapte. Animalele nocturne cu priviri fosforescente însuflețeau bezna cu trupuri arcuite și cu chemările lor de rut. Cutreieră orașul, bănuind pe după geamuri cranii lucioase abandonate cu voluptate în cușca somnului lor bântuit de vise fără memorie. Rătăcind fără noimă pe străzi, recunoscu la un moment dat împrejurimile. Șarpele timpului părea că se învârte în loc, devorându-și coada. Fără a fi băgat de seamă, pașii îl
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
nevoiale celor din jurul lui. O opinie contrară este o ofensă, îndeosebi față de femei, mai subiective prin natura lor. De aceea, extrema politețe, pe care le-o datorăm mai ales lor, ne impune să ne ascundem opiniile față de ele și să abandonăm în sensul lor. Amorul alungă prietenia dintre un bărbat și o femeie, pentru că încrederea și simpatia nu pot ținea piept pasiunii arzătoare de primitiv, dorinței de acaparare, suspiciunilor și celorlalte porniri egoiste ale amorului, care otrăvesc mai ales sufletul bărbatului
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
un aer experimental, de joc superior. Doar târziu, după epuizarea unor etape, devine expansiv, pasional. Până atunci, pasiunea sa se consumă cerebral, ca un pretext al simțirii și hermeneuticii. Intelectualul are o bogată imaginație cazuistică. Am putea spune că se abandonează euforic raționamentelor ipotetice multiple. Țesătura de presupuneri înseamnă o trăire de gradul doi în izolarea netulburată a camerei și a scrisului. Ca-n Amintiri, ezitările determină proliferarea raționamentelor. Numai ca, în Adela, datele se schimbă. Finalitatea vizează tocmai declanșarea supozițiilor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
s-o scufunde și În cristelniță, botezând-o a doua oră; văzând Însă că bătrâna a leșinat de spaimă, se lăsară păgubași. Astfel că, ridicând unii năsălia pe umeri, alții luând celelalte lucruri cu ei, o duseră pe babulea acasă, abandonând violoncelul și lada de zestre pe cerdac. Nu uitară apoi să treacă și pe la biserică, unde, punându-se În genunchi În fața iconostasului, se rugară pentru ispășirea păcatelor mai vechi și mai noi, după care, punând icoanele, Sfânta Evanghelie, odăjdiile, cădelnița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și fără religie, nu putem Însă supraviețui fără alcool. Aici s-a umblat nu numai la hipofiză, ci la toate glandele. Unora le-au extirpat și porțiuni din creier. Degeaba. Subiectul nu s-a lăsat de alcool, nu l-a abandonat, ci s-a apucat să bea și mai vârtos ca Înainte. S-a recurs atunci la alte soluții, mai crude. Cum ar fi, de pildă, tăierea degetelor sau smulgerea măselelor. S-a băut Însă și fără degete, și fără măsele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fi tu steaua mea norocoasă, oftă ea, aș avea noroc În fiecare zi...“ După care adăugă: „Femeie În toată firea și visezi cai verzi pe pereți, ia apucă-te de treabă, nu vezi că s-a crăpat de ziuă?!“ Și, abandonând pe cerdac tămâia și agheasma, Mașa desprinse dintr-un cui găletușa, se Îndreptă spre grajd, unde căprița ei, pe care bunica ei o botezase Evlampia și pe care Mașa o alinta cu Evlavia, o aștepta behăind nerăbdătoare cu ugerul doldora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
făcându-i cunoștință cu tânăra-i soție Maya și cei doi copii ai lui, Miriam și Bert. Ruby locuia Într-un cartier nou, de un alb strălucitor. Mergând În mașină, Mașei Îi era frică ca reprezentantul Golden să n-o abandoneze În cine știe ce bordel, cum auzise că au pățit multe femei ce plecaseră pentru a scăpa de sărăcia de acasă, căutându-și de lucru În străinătate. Temerile Mașei s-au dovedit a fi fără temei. Reprezentantul era un om serios, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
două păsăruici, gândindu-se mereu la ale ei. Trecuse atâta amar de timp de când se Întorsese din Țara Sfântă, Însă chipul fardat puternic al nonagenarei Îi bântuia și acum prin amintiri. Tot gândindu-se la Țara Sfântă și la Bertha, abandonase mulsul și se uita pierdută-n gol. Abia behăitul nedumerit al caprei și lovitura de copită În podea o aduseră Înapoi, dar nu pentru mult timp, la realitate. „Hai, Își spuse ea, termină odată de muls și du-te la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cheltuiți prin cârciumi cu acest permanent „Setilă”, ce de multe ori avea abonament de la o zi la următoarea...!! Toată această periculoasă brambureală Tony Pavone o realiză la adevărata ei valoare. Deocamdată nu se hotărâse: să meargă mai departe ori să abandoneze totul. Întradevăr se afla la o hotărâtoare răspântie de drumuri. Se putea reântoarce pe meleagurile unde a trăit „Homer”, având totul pregătit putând Începe activitatea imediat. Asta a’r fi Însemnat să retracteze toate cuvintele frumoase spuse Atenei despre țara
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
construiască un turn cu scări spirale care să fie Înalt până la cer pentru a sta de vorbă cu Dumnezeu...! Acesta Însă temându-se, a hotărât să le Încurce limbile Într-o așa manieră Încât nu s-au mai putut Înțelege, abandonând lucrarea și Împrăștiindu-se În cele patru vânturi a planetei...! Iar ruinele acelei construcții căreia i-a rămas numele de „Turnul Babel” curioșii o pot vedea și În zilele noastre, a-ți Înțeles...? Nu termină bine expunerea când un individ
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lipsă de lucru iar În prezent nu-i ajungeau cele douăzeci și patru de ore...!! Rosti cu gura pe jumătate deschisă. „Am Înțeles. Dacă-i ordin...! Să sperăm Însă, până facem formele de contractare să mai termin din lucrările Începute și să abandonez cele ce nu sunt extrem de urgente...!” Omul partidului ridică vocea. „Ai Înțeles greșit, tovarășe inginer. Din momentul de față Încetezi orice activitate...! Împreună cu Șeful dumitale vom merge la fața locului unde suntem așteptați...!” Nu mică Îi fu surprinderea când la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o facă următoarea trepidație a scoarței pîmântești...!!! Pentru Început, Tony Pavone avea nevoie de o echipă complexă compusă din cel puțin șapte-opt lucrători. A doua zi urma să Înceapă lucrul iar el Încă nu avea idee care lucrare s’o abandoneze pentru a nu se porni un val de reclamații: fiecare contract În parte se afla În atenția unuia cu funcție de răspundere...! Fulgerător Își aduse aminte de o echipă de zidari ce erau angajați la cimitirul Giulești, unde după aprecierea lui
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
bine dificultățile momentului...! Cale de mijloc nu există... Mâine dimineață, colectează lucrători de la alte puncte de lucru și trimitei la cimitir. Te rog să apreciezi, este o rugăminte...!” Tony Pavone era În dificultate. Ce lucrare va fi nevoit s’o abandoneze când apsolut toți muncitorii executau lucrări de reparații extrem de urgente, care desigur era ținute sub observație de un procuror, un ministru, milițieni, activiști de partid plus unii sinistrați care plătiseră bani grei ciubuc lucrătorilor pentru terminarea reparațiilor? Sperând un ajutor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
sperat o avalanșe de reclamații Împotriva ta atunci când am alertat GOSTAT-ul determinându-i să oprească lucrul și implicit Întârzierea salariilor, Însă muncitorii au tăcut...! Este pentru prima dată când am Întâlnit acest fenomen...! Dar, nu te necăji...! Nu voi abandona investigațiile...! Te voi urmări, În timp ce oamenii mei Îți vor fila orice mișcare Încât Îți voi paraliza orice activitate, izolându-te...! Dacă reușesc, ei bine, nimeni și nimic nu te mai poate salva...!” Fu rândul lui Tony Pavone să-l privească
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]