121,156 matches
-
încă un consens cu privire la ceea ce înseamnă globalizare. Pentru unii, înseamnă accesul la Internet; pentru alții, posibilitatea de a munci în străinătate. Pentru mulți, globalizarea înseamnă să poți cumpăra din România un tricou făcut în China de o multinațională franceză cu acționari americani. Pentru investitori, înseamnă să-ți muți capitalul dintr-o țară în alta, de la o zi la alta. Pentru muncitori, poate însemna fie un salariu peste media națională, fie șomaj. Tocmai pentru că fiecare înțelege ce vrea din globalizare, deschid această
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
la cele americane) au venituri cu atât mai stabile în timp (variația acestora este mai mică) cu cât au un grad mai mare de transnaționalizare. O firmă transnațională oferă beneficii mai mari (comparativ cu una cu arie restrânsă de operare) acționarilor săi, prin diversificarea portofoliului propriu, mai ales dacă există bariere instituționale sau de altă natură la adresa liberei circulații a capitalului. Acționarii unor transnaționale sunt mai protejați prin diversificarea internațională a riscului. Până la urmă, este vorba de a realiza un echilibru
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mai mare de transnaționalizare. O firmă transnațională oferă beneficii mai mari (comparativ cu una cu arie restrânsă de operare) acționarilor săi, prin diversificarea portofoliului propriu, mai ales dacă există bariere instituționale sau de altă natură la adresa liberei circulații a capitalului. Acționarii unor transnaționale sunt mai protejați prin diversificarea internațională a riscului. Până la urmă, este vorba de a realiza un echilibru al riscului de țară prin această diversificare, pentru că fluctuațiile economiilor-gazdă sunt imperfect corelate cu fluctuațiile economiei de origine. Desigur, există și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de acțiuni între firma cumpărătoare și cea cumpărată, la o rată subunitară (de exemplu, 0,5 acțiuni ale firmei cumpărătoare pentru 1 acțiune a firmei cumpărate). În acest mod, realizarea efectivă a tranzacției se petrece la bursă, în câteva minute, acționarii ambelor firme având de câștigat. Folosirea procedeului descris, pe scară largă, și eficiența sa constituie un alt factor important pentru explicarea valului de fuziuni și achiziții care a cuprins economia mondială. În mod particular, transnaționalele americane caută parteneri europeni, pentru
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o replică franceză la corporațiile străine; • blocarea investițiilor prin tactici de întârziere; • intervenții pentru protejarea interesului național; • înăsprirea regulamentelor valutare; • impunerea de condiții, cum ar fi sprijinirea de către CTN-uri a cercetării naționale; • simplificarea procedurilor administrative; • liberalizarea regulamentelor valutare; • sprijinirea acționarilor unei companii franceze în cazul în care aceasta se confruntă cu o ofertă ostilă de preluare. Politici privind CTN-urile adoptate de Germania: - sistem de notificare; - restricționarea investițiilor în baza a trei motive: pentru a-și respecta obligațiile internaționale asumate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
țări. Cadrul conflictual schițat astfel este interesant, dar se cuvine să reamintim că interesele statului de origine nu corespund neapărat cu interesele corporației (vezi și capitolul 5). Nici nu ar avea de ce să corespundă, întrucât capitalul CTN poate aparține unor acționari din mai multe țări, iar țara în care corporația își are sediul (țara de origine) e posibil să nu fie deloc reprezentată în structura acționarilor. Putem face câteva observații interesante dacă relaționăm gradul de integrare al filialei de plățile efectuate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
capitolul 5). Nici nu ar avea de ce să corespundă, întrucât capitalul CTN poate aparține unor acționari din mai multe țări, iar țara în care corporația își are sediul (țara de origine) e posibil să nu fie deloc reprezentată în structura acționarilor. Putem face câteva observații interesante dacă relaționăm gradul de integrare al filialei de plățile efectuate de aceasta către statul-gazdă. Astfel, filialele care joacă rolul de inovator global (în fluxul tehnologic) sau de actor strategic (în fluxul de capital) au un
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
a încrederii opiniei publice în practicile marilor corporații; o criză de guvernare corporativă; presiunile induse de mișcările antiglobalizare și ecologiste; interesul crescut al investitorilor în companii care promovează investițiile responsabile din punct de vedere social, deci un activism chiar al acționarilor. Sub presiunea acestor factori, responsabilitatea socială corporatistă a început să treacă de la stadiul de opțiune la cel de necesitate. Unele corporații au departamente specializate de responsabilitate socială corporatistă. Peste 90% din primele 500 de corporații ale lumii au coduri etice
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
bine! Prima mea slujbă adevărată a fost în cadrul unei mici agenții de publicitate din Toronto, Canada. Eram un boboc care încerca din greu să-și cîștige un loc în interiorul companiei. Dintr-un motiv sau altul, vicepreședintele, care se număra printre acționari, nu mă simpatiza prea mult. Nu a fost niciodată nepoliticos sau nedrept cu mine, dar relația noastră era rece și distantă. într-o dimineață mă aflam la birou și stăteam de vorbă cu managerul. Eram singuri în toată clădirea. Fără
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
and Animals (Phialdelphia: Temple University Press, 1987). Singer, P.: „Animals and the value of life”, Matters of Life and Death (New York: Random House, 1980). 31. Etică relațiilor de afaceri ROBERT C. SOLOMON La naiba cu publicul. Eu lucrez în interesul acționarilor mei. William Vanderrbilt i. Introducere Etică afacerilor ocup] o poziție special] în domeniul eticii „aplicate”. Că și etică din domeniul medicinei sau al avocaturii, etică afacerilor const] în aplicarea, uneori dificil], a unor principii etice foarte generale (cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
competitivit]ții, dar chiar și în aceste cazuri conteaz] satisfacția adus] de victorie și nu profiturile ca atare. O alt] imagine mai sofisticat], dar nu diferit], susține c] managerii unei afaceri au o singur] obligație, aceea de a maximaliza profitul acționarilor lor. Nu trebuie neap]rât s] analiz]m motivele reale ale deciziilor managementului superior pentru a ar]ta c], desi managerii recunosc c] rolul lor este definit în primul rând prin obligații, măi degrab] decât prin „c]utarea profitului”, imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motivele reale ale deciziilor managementului superior pentru a ar]ta c], desi managerii recunosc c] rolul lor este definit în primul rând prin obligații, măi degrab] decât prin „c]utarea profitului”, imaginea neflatant] a fost, pur și simplu, transferat] asupra acționarilor, adic] a „proprietarilor”. Este oare adev]rât c] acționarii sau proprietarii se gândesc numai la maximalizarea profiturilor lor? Este oare adev]rât c] acționarul este incarnarea acelui inuman homo economicus lipsit de orice mândrie și responsabilitate civic]? Este oare adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ta c], desi managerii recunosc c] rolul lor este definit în primul rând prin obligații, măi degrab] decât prin „c]utarea profitului”, imaginea neflatant] a fost, pur și simplu, transferat] asupra acționarilor, adic] a „proprietarilor”. Este oare adev]rât c] acționarii sau proprietarii se gândesc numai la maximalizarea profiturilor lor? Este oare adev]rât c] acționarul este incarnarea acelui inuman homo economicus lipsit de orice mândrie și responsabilitate civic]? Este oare adev]rât c] el nu are nici o preocupare pentru virtuțile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
măi degrab] decât prin „c]utarea profitului”, imaginea neflatant] a fost, pur și simplu, transferat] asupra acționarilor, adic] a „proprietarilor”. Este oare adev]rât c] acționarii sau proprietarii se gândesc numai la maximalizarea profiturilor lor? Este oare adev]rât c] acționarul este incarnarea acelui inuman homo economicus lipsit de orice mândrie și responsabilitate civic]? Este oare adev]rât c] el nu are nici o preocupare pentru virtuțile companiei pe care o deține, cu excepția acelor responsabilit]ți care l-ar putea face vulnerabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și nu un scop în sine. Iat] cum înțelegem greșit afacerile: adopt]m o viziune prea îngust] asupra lor, indentificându-le cu acumularea de profit și tragem, apoi, concluzii lipsite de etic]. De exemplu, accentul inacceptabil de limitat pus pe „drepturile acționarilor” a fost folosit pentru a ap]ra unele dintre cele mai distructive și, cu sigurant], neproductive „prelu]ri ostile” de c]tre marile corporații în ultimii ani. Nu neg]m astfel drepturile acționarilor la recuperarea profitului și nici responsabilit]țile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
accentul inacceptabil de limitat pus pe „drepturile acționarilor” a fost folosit pentru a ap]ra unele dintre cele mai distructive și, cu sigurant], neproductive „prelu]ri ostile” de c]tre marile corporații în ultimii ani. Nu neg]m astfel drepturile acționarilor la recuperarea profitului și nici responsabilit]țile „fiduciare” ale managerilor unei companii. Ceea ce susținem aici este c] aceste drepturi și responsabilit]ți au sens doar într-un context social mai larg și c] ideea „c]ut]rii de profit” ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale „marionete inconștiente a acelor forțe intelectuale care au subminat și conținu] s] submineze bazele unei societ]ți libere” și i-a acuzat c] „predic] un socialism pur si nediluat”. Argumentul lui Friedman este c] managerii unei corporații sunt angajații acționarilor și, în aceast] calitate, ei au „responsabilitatea fiduciar]” de a maximaliza profitul acestora. Donațiile de bani pentru acte caritabile sau pentru alte cauze sociale (cu exceptia campaniilor de relații publice al c]ror scop este consolidarea prestigiului afacerii) sunt de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ei au „responsabilitatea fiduciar]” de a maximaliza profitul acestora. Donațiile de bani pentru acte caritabile sau pentru alte cauze sociale (cu exceptia campaniilor de relații publice al c]ror scop este consolidarea prestigiului afacerii) sunt de fapt un furt din banii acționarilor. Mai mult decât atât, nu avem nici un motiv s] presupunem c] managerii unei companii au cunoștințe speciale în domeniul politicilor publice, deci ei își extind aria de competent], inc]lcându-și obligațiile atunci când se implic] în activit]ți comunitare (este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în activit]ți comunitare (este vorba aici despre obligațiile în calitate de manageri, si nu despre cele în calitate de cet]țean). Unele dintre erorile prezente în acest raționament sunt consecințe ale viziunii înguste asupra afacerilor și ale portretului neflatant, nerealist și incomplet al acționarului despre care am vorbit mai sus; altele sunt mai degrab] figuri de stil („socialism pur si nediluat” sau „furt”). Argumentul „competențelor” (susținut și de Peter Drucker în influență s] carte asupra managementului) are sens atâta vreme cât corporațiile se implic] în proiecte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deșeurilor produse de tine asupra mediului în care tr]iești? R]spunsul la argumentele de tipul celui al lui Friedman este introducerea categoriei de „stakeholderi”, adic] toate acele p]rți care sunt beneficiare ale responsabilit]ților sociale ale corporației, inclusiv acționarii. Stakeholderi sunt toți cei afectați de acțiunile unei companii, toți cei care au aștept]ri și drepturi legitime legate de aceasta, incluzându-se aici angajații, consumatorii și furnizorii precum și comunitatea și societatea din care acea companie face parte. Calitatea principal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ci și fâț] de angajați, clienți, parteneri de afaceri, vecini sau alte persoane afectate de activit]țile cerute și recompensate de sistemul economiei de piaț]. vii. Obligațiile fâț] de stakeholderi: consumatori și comunitate Managerii unei companii au obligații fâț] de acționarii lor, dar și fâț] de alti stakeholderi. Mai precis, ei au obligații fâț] de consumatori și de comunitatea în care tr]iesc că și fâț] de angajații lor (vezi secțiunea viii). Scopul unei corporații este de fapt acela de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o scală cu valori de la 1 la 5 (1 corespunde dezacordului puternic, iar 5 acordului puternic). 5. Persoanele-cheie pot furniza informații despre nevoile de formare ale unui anumit grup, ca urmare a poziției lor în interiorul sau exteriorul companiei (clienți, furnizori, acționari, experți etc.), dar, mai ales, datorită expertizei pe care o au în raport cu problematica evaluată. Datele sunt colectate prin intermediul interviurilor, al chestionarelor sau al focus-grupului, iar selecția lor trebuie să fie foarte atentă, pentru ca datele obținute să fie relevante (Newstrom și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o scală cu valori de la 1 la 5 (1 corespunde dezacordului puternic, iar 5 acordului puternic). 5. Persoanele-cheie pot furniza informații despre nevoile de formare ale unui anumit grup, ca urmare a poziției lor în interiorul sau exteriorul companiei (clienți, furnizori, acționari, experți etc.), dar, mai ales, datorită expertizei pe care o au în raport cu problematica evaluată. Datele sunt colectate prin intermediul interviurilor, al chestionarelor sau al focus-grupului, iar selecția lor trebuie să fie foarte atentă, pentru ca datele obținute să fie relevante (Newstrom și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
forum.top-solutions.ro) Dl consilier P. G. spunea că, indiferent de ce se votează acolo, în consiliul local, primarul, I.G. în speță, are grijă să câștige imagine (MixTV, aprilie 2002) Poli Iași nu își va schimba numele, indiferent cine va fi acționar majoritar (www.sportm.ro) Dar indiferent cât de bogat ești și indiferent cât pământ ai, atâta vreme cât tu plătești taxe e imposibil să intri în competiție cu cei care nu sunt taxați (www.bbc.co.uk) Indiferent cum se va termina
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
pe plan european. Iată de ce Casa Regală și Ministerul de Război au finanțat această producție și, fapt esențial, au ordonat participarea la filmări a circa 80.000 de militari, fără de care, cu toată contribuția de 400.000 de lei a acționarului principal, omul de afaceri Leon Popescu (a cărui investiție „nebunească” se explică prin megalomania patologică ce-l va duce până la urmă într-un spital neuropsihiatric), realizarea filmului nu ar fi fost posibilă. Independența României nu este o „operă patriotică” dezinteresată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]