KorAP: Find »[drukola/base=accentua & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...203 204 205 ...373 >

9,323 matches

Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558

Băncii Mondiale sau al OCED. Viziunea asupra educației afirmată aici trece dincolo de funcționalitatea imediată pe care o promovează strategiile contemporane de reformă mai mult sau mai puțin determinate de considerente economice. "Comoara lăuntrică din titlul raportului exact asta vrea să accentueze cunoașterea și aptitudinile nu sunt mărfuri sau "resurse umane" care se dezvoltă, se exploatează și apoi sunt respinse, ci "bogății care trebuie cultivate pentru a ameliora calitatea vieții, atât pentru indivizi cât și pentru societate. În ciuda diversității extraordinare care caracterizează

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
cultivate pentru a ameliora calitatea vieții, atât pentru indivizi cât și pentru societate. În ciuda diversității extraordinare care caracterizează educația în prezent, atât din punctul de vedere al obiectivelor cât și din cel al condițiilor sociale și economice, Comisia Delors a accentuat asupra provocărilor fundamentale pe care viitorul le lansează educației, și anume problematica dezvoltării autonomiei și a creativității individului, favorizând în același timp coeziunea socială într-un context de globalizare în creștere. Comisia consideră că destinul omenirii depinde într-adevăr de

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
iar programele chiar diversificate, îi demotivează și frustrează. În consecință, în paralel cu efortul de a crește egalitatea de șanse și calitatea educației, trebuie creată o societate care să prețuiască educația, acesta fiind unul dintre motivele pentru care și Comisia accentuează asupra participării comunității locale în special a părinților la susținerea procesului de reformă a educației. H.S. Bhola (1997) notează, într-unul dintre articolele sale critice la adresa politicii propuse de Comisie, faptul că ideile foarte importante avansate sunt insuficient prelucrate pentru

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
de cunoaștere și să le construiască abilitățile pentru o ocupație și pentru viața economică." Școlile sunt identificate drept sursă majoră a cunoașterii cu bază largă. Școlile ar trebui să implice elevii în a învăța să învețe mai degrabă decât să accentueze subiecte sau o pregătire specifice. A învăța să înveți face posibilă recalificarea continuă pentru muncitori. Această nevoie pentru o bază de cunoaștere solidă și largă, care este literară, filosofică, științifică, tehnică și practică nu ia în considerare numai pregătirea inițială

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
in Statele Unite în 1994 despre "The Moral Foundations of Society" ("Fundamentele morale ale societății"), Margatet Thatcher a detaliat ceea ce ea numea "Moral Foundations of Capitalism" (fundamnetele morale ale capitalismului). Declarând capitalismul ca "sistem moral bazat pe o etică biblică", ea accentuează "Capitalismul încurajează virtuți importante, cum ar fi munca asiduă prudența investițională, siguranța, fidelitatea, conștiința și tendința de a face economii pentru a investi în viitor. Nu bunurile materiale ci toate aceste mari virtuți, prezente la indivizii care lucrează împreună, constituie

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
puternici ai educației religioase pe care o consideră inseparabilă capitalismului și ideii naționale. Această opțiune a fost evidentă în Actul de Reformă Educațioanlă din 1988 care a creat un curriculum pentru istorie axat pe prețuirea trecutului britanic și care a accentuat educația religioasă în școlile publice. Actul privind Educația (Education Act) din 1993 a creat noi syllabi pentru educația religioasă iar Oficiul britanic pentru Standarde în Educație (Office for Standards in Education) a subliniat creșterea calității prevederilor și standardelor în predarea

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
aceasta înțeleasă în sens tradițional) și, în același timp, exercită peste tot presiuni similare pentru a maximiza profitul și a reduce din cheltuielile publice. În acest context, problema participării sociale este văzută ca un factor de calitate în învățământ. Se accentuează tot mai mult asupra faptului că sistemele politice democratice necesită nu doar o concepție participativă în dezvoltarea educațională, dar și că această participare trebuie să fie un important factor al calității în educație. De asemenea, miza educativă a participării părinților

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
medii de care au copiii nevoie. 3.1. Redescoperirea comunității Comunitatea creează indivizi cu un sistem de credință și suport social absolut necesar într-o societate în continuă mișcare, iar căutarea comunității este "căutarea siguranței într-o lume nesigură, după cum accentuează Zygmunt Bauman (2001) chiar prin titlul lucrării sale dedicată comunității. 3.1.1. Perspective asupra comunității În această epocă, preocuparea pentru Binele Comun (al unui grup constituit în spiritul acestui deziderat și nu un bine transistoric), pentru egalitate și libertate

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
nivelul obișnuinței (satul) și comunitățile de spirit ce au la bază similaritatea spirituală la nivelul memoriei. Ferdinand Tőnnies a sugerat că ceea ce distinge comunitatea (apusă) de societate (modernă) este o înțelegere împărtășită de toți membri. Această "înțelegere comună este, după cum accentuează Zigmunt Bauman (20019), punctul de plecare pentru a fi împreună și nu capătul, sau ceea ce numim consens ca rezultat al negocierilor și compromisului. Pornind de la o distincție similară, Dimitrie Gusti (apud. I.Gh.Stanciu, 1995 230), definește comunitatea ca unitate

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
în practicile educaționale ce se presupune că sunt promovate în numele lor. Din această perspectivă cele mai interesante probleme le ridică liberalismul, social și creștin-democrația. Liberalismul, doctrină ce are ca valoare fundamentală libertatea și autodeterminarea individului, este orientată de principii ce accentuează rolul inițiativei particulare, al reducerii influenței statului în societate și augumentarea perspectivei economice până la radicalizarea ei. Social democrația, spre deosebire de liberalism, pune accent pe relații reglate de stat, protecție socială și egalitatea șanselor. Creștin-democrația continuă perspectivele conservatorismului clasic prin principii cum

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
actorilor și pe existența mai multor factori de decizie. Se optează astfel pentru o gestiune directă a resurselor în vederea unei relații mai bune cu autoritățile locale și o limitare la probleme concrete. În al treilea rând, problema eficienței activităților educative accentuează de asemenea opțiunea descentralizării și utilizarea eficientă a resurselor în condițiile planificării participative și a controlului spontan. Argumentele pentru descentralizare, înțeleasă ca activare a comunității spre participare, se referă la câștigarea unei mai mari relevanțe a deciziilor în ceea ce privește nevoile comunității

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
creșterea drepturilor lor în ceea ce privește, spre exemplu, plata salariilor profesorilor în urma unei evaluări făcută publică. Problema participării sociale s-a aflat în centrul discuțiilor Consiliului de Miniștri ai Educației reunit la Luxemburg în octombrie 1995, ocazie cu care Președenția spaniolă a accentuat faptul că, sistemele politice democratice din Europa necesită nu numai o concepție participativă în dezvoltarea educațională, dar și că această participare trebuie să fie un factor de calitate în învățământ (Unitatea Europeană, EURYDICE, 19995). În același timp este esențial

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
profesionale ale cadrelor didactice. * Raportul cu familia, și prin ea cu întreaga comunitate, adaugă un nou factor de control și evaluare a cadrelor didactice; acesta este de multe ori motivul pentru care profesorii preferă contactele interindividuale, informale, celor organizate care accentuează transparența activității didactice. * Participare părinților la decizii prin asociațiile de părinți poate conduce la punerea în discuție a oportunităților unor metode și chiar a unor obiective și conținuturi școlare. Chiar dacă revendicările exprimate explicit de reprezentanții părinților sunt cenzurate de reținerile

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
are nici o responsabilitate în fața beneficiarilor ei direcți elevii, părinții și comunitatea, în timp ce comunitatea și familia, deși au o influență incontestabilă și deloc neglijabilă asupra copiilor, sunt ignorate de politicile și legislația școlară. Revendicările în spiritul deschiderii școlii înspre comunitate se accentuează pe fondul evoluțiilor înspre redefinirea și reconsiderarea acestor realități, așa cum vom vedea în continuare. 3.4. Perspective ale politicilor privind parteneriatul școală familie comunitate În ultimele decenii, parteneriatul școală-familie-comunitate a luat amploare prin activități de cercetare, politici și practică educațională

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
în instituții, în felul în care programele sunt finanțate, personalul instruit și efectele programelor educaționale sunt măsurate. Pregătirea profesorilor este o componentă esențială a dezvoltării și susținerii efective a activităților de implicare parentală și comunitară. După cum am putut constata, cercetătorii accentuează faptul că eforturile școlii de a promova implicarea familiei în educația copiilor vor avea succes numai dacă profesorii sunt pregătiți adecvat pentru a susține aceste eforturi. Este important pentru comunitatea locala să aibă autoritate și autonomie în deciderea caracteristicilor și

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
formele centrale de guvernare să nu stipuleze în detaliu modul de implicare, permițând experimentarea prin căi alternative. S-a evidențiat faptul că programele pilot trebuie planificate, implementate cu grijă și evaluate amănunțit pentru a asigura rezultate relevante. Literatura de specialitate accentuează de asemenea faptul că trecerea de la centralizare la descentralizare trebuie făcută astfel încât să existe o balanță dinamică între cele două. Procedurile adoptate pentru a încuraja și asigura o largă participare a tuturor părților implicate la variatele nivele administrative până la cel

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
familia, școala și întreaga comunitate împărtășesc interese și responsabilități pentru copii de-a lungul anilor de școală și că principalul motiv pentru care aceștia interacționează este să asiste elevul la succesul în școală și în viață. În acest sens se accentuează în special asupra modului în care școlile își dezvoltă bune programe de parteneriat și asupra a ceea ce doresc părinții ca școlile să facă pentru a-i informa și a-i implica. Este însă crucial, după cum accentuează J. Epstein, că elevul

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
În acest sens se accentuează în special asupra modului în care școlile își dezvoltă bune programe de parteneriat și asupra a ceea ce doresc părinții ca școlile să facă pentru a-i informa și a-i implica. Este însă crucial, după cum accentuează J. Epstein, că elevul învață activ și, în cele din urmă, este responsabil pentru educația sa și este principalul comunicator între școală și casă. Studiile asupra participării sociale, concentrate mai mult asupra aspectelor eficienței, deci managementului, au lăsat în umbră

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
iar mai departe, de a scade șansele unei națiuni de a exista ca actor într-o lume a interdependenței și concurenței globale. 4.1.2. Rolul școlii în viitor Așa cum am rematcat în analizele anterioare, rolul școlii tinde să se accentueze și funcțiile acesteia se amplifică și multiplică. Pornind de la cele două dimensiuni propuse de Cheng (2000) pentru regândirea școlii domeniul (tehnico-economic, socio-uman, politic, cultural și educațional) și nivelul de impact (individual, instituțional, comunitar, național și internațional /global) am identificat următoarele

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
oferă un cadru pentru directorii de școli și profesori în proiectarea și realizarea programelor educaționale relevante pentru viitor. În prezent, multe instituții educaționale își concentrează atenția asupra unor funcții cum ar fi cele tehnico-economice sau socio-umane, dar ignoră altele, sau accentuează aceste funcții la nivel individual și instituțional, neglijând nivelul comunitar, nivelul societății și pe cel internațional. Concentrarea îngustă sau accentul discriminatoriu pot întârzia eforturile de a realiza un sistem educațional de calitate în viitor. Pe de altă parte, alături de anxietatea

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
asupra sistemului internațional, aceasta nu era singura. Autorul citează perspectiva lui Martin Wight, potrivit căruia puteau fi identificate trei poziții distincte viziunea realistă, reprezentată de Machiavelli sau Hobbes care au văzut lumea că tinzând spre o anarhie internațională și au accentuat rolul politicilor de putere și al strategiilor de război ca mijloace de rezolvare a conflictelor internaționale raționaliștii, de pildă Locke sau Jefferson, care credeau în existența unei legături internaționale instituționalizate incluzând dezbateri și discuții între statele suverane, acestea constituind punctul

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938

în școli manualele aveau conținut specific culturii și istoriei românești, limbile străine studiate au fost și altele decât limba rusă, eliberarea ultimilor 10.000 de deținuți politici și încadrarea lor în vechile locuri de muncă. Industrializarea a fost un fenomen accentuat după retragerea sovieticilor din România, sistematizarea localităților, eletrificarea localităților a însemnat o bunăstare a condiților de care locuitorii României au beneficiat prin câștigarea acestei independențe față de Uniunea Sovietică. 6.3.3. Vizita lui Ceaușescu în China și Japonia În anul

Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
Corola-publishinghouse/Science/130_a_148

este în mod clar în mintea Sfântului Irineu mijlocul prin care Iisus aduce mântuirea, chiar Și nounăscuților. Din nou, o dovadă în favoarea acestei doctrine. footnote>. Totul pivotează în jurul verbului. Jeremias angajează la maximum acest argument în disputa cu Aland Și accentuează pe bună dreptate că referința presupune practica botezului nou-născutului (inclusiv botezul copilului<footnote Retroversiunea lui A. Rousseau Și L. Doutreleau în ediția din Sources Chrétiennes, vol. 293, Paris, Éditions du Cerf, 1982, p. 286, sugerează că termenii grecești erau βρεφος

Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944

-n patru” etc. Exerciții ortografice a) Exerciții pentru educarea percepției limbajului, realizabile prin „ analiza mesajelor fără mijlocirea conceptelor gramaticale”, în scopul formării capacității de percepere integrală a limbajului în funcție de stimulii verbali. b) Exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe, care accentuează corelația ortoepie-ortografie, obișnuind elevii să sesizeze locul exact al accentului în cuvânt, precum și regula formării unei silabe, întotdeauna în jurul unei vocale. Dacă se acordă importanța și ponderea necesară acestor exerciții, școlarii vor învăța să pronunțe și să reprezinte grafic corect

ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
u; le scriu, folosind liniuța de unire. Mai ușor vor percepe ortogramele de tipul : și -o, și-un, are-un, deoarece rostirea împreună a două cuvinte nu mai implică elidarea unei vocale. În aceste situații, explicăm copiilor cuvintele componente și accentuăm că ele se rostesc împerună pentru a vorbi mai ușor, mai repede, dar fiind două cuvinte diferite, marcăm aceasta în scris, prin liniuța de unire. Deoarece pentru aceste noțiuni ortografice nu avem lecții cu destinație specială, vom realiza fixarea și

ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]