9,186 matches
-
sa Thocomerius Negru Vodă. Un voievod de origine cumană la începuturile Țării Românești (Editura Humanitas, București, 2007), care a provocat serioase polemici în rândul medieviștilor. Nu doar specialiștii s-au îngrijorat de soarta legendarului prinț ceea ce dovedește, o dată în plus, actualitatea mizelor ne-științifice ale etnogenezei românești. Până la urmă, s-a adunat un întreg volum de replici ale autorului la intervențiile publice pe această temă (vezi Idem, Răspuns criticilor mei și neprietenilor lui Negru Vodă, Editura Humanitas, București, 2011). 260 Idem
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în afara istoriei, nu îl putem neglija. Da, în sine, el "nu este suficient". Avem nevoie și de consecințele sale, care nu ne apar imediat, căci sunt "fiicele timpului". Singurele posibilități de valorificare a evenimentului ar fi deci extragerea lui din actualitatea care i-a dat naștere, dar și distanțarea istoricului de cotidianul respectiv (Fernand Braudel, Les Ambitions de l'histoire, Éditions de Fallois, Paris, 1997, pp. 30-49). 296 Pierre Nora, op. cit., p. 212. 297 Ibidem, p. 223. 298 Jean-Michel Adam, Françoise
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
despre 24 ianuarie. Sunt menționate ca sărbători legale 1 decembrie, 1 și 2 ianuarie, 1 mai, respectiv anumite sărbători religioase de peste an (vezi http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul muncii.php, accesat la data de 16.01. 2011). 11 Ovidiu Buruiană, Actualitatea zilei de 1 Decembrie, în "Revista română", anul VI, nr. 4 (22) din decembrie 2000, p. 17. 12 Ibidem. 13 Punctul de vedere al unor intelectuali maghiari din Sfântul Gheorghe este sugestiv în acest sens: "această sărbătoare ne exclude. Românii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ceea ce a îngăduit și extinderea subiectului războinic și patriotic în alte "producțiuni artistice", precum Astăzi fraților români, Moartea vitează, Mama răniților, Glasul patriei, Bravi copii ai României, Hora anului 1918. Și la serbarea din 24 ianuarie fuseseră destule trimiteri la actualitate sau la evenimente ulterioare anului 1859; evident, însoțite de recitări sau coruri, precum Țara mea, Ostaș român, Basarabia (Ibidem, f. 14, respectiv 92 f.-v. și 93). Scenariul momentelor festive putea fi îmbogățit cu ajutorul unor materiale didactice special proiectate, cum
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
267 Autorul se referă la rebeliunea legionară, din ianuarie 1941. 268 Idem, Istoria românilor pentru cursul inferior al școalelor secundare, 1941, p. 4. 269 Ibidem, pp. 11-12. De altfel, prima lecție se intitula "România întregită". Abia după acest text de actualitate, manualul revenea la firul cronologic obișnuit, derulat de la "Popoarele vechi ale patriei noastre. Tracii, Geții și Dacii. Organizarea și cultura lor. Burebista". 270 Ibidem, pp. 192-194. 271 Ibidem, p. 194. 272 Ibidem, pp. 201-202. 273 Ibidem, pp. 203-204. 274 Idem
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
manifestării semiotice: producătorul de semne și interpretul acestora. De fapt majoritatea cercetărilor recente din sfera științelor omului (estetica receptării a lui Hans Robert Jauss, gramatica textului la Van Dijk și Robert de Beaugrande, teoria acțiunii ca praxiologie) au readus în actualitate conceptele de intenționalitate și contextualitate (evacuate de structuralism), precum și natura acțională a discursului. În măsura în care etapa structurală a semioticii a fost depășită prin ancorarea în istorie, subiectivitate și acțiune, putem afirma cu certitudine că investigarea activității de semnificare a omului, altfel
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
volume de Collected Papers (infra C.P.). Strălucitul eseu din 1867 On a New List of Categories îl situează pe Peirce alături de marii filosofi ai categorialității: Aristotel, Kant, Hegel. Estimînd că un fenomen poate fi considerat ca pură posibilitate, existență reală (actualitate) sau lege (generalitate), Peirce stabilește trei categorii fundamentale ("logico-faneroscopice") pentru orice "faneron" (fenomen): Firstness, Secondness, Thirdness (Primi-tate, Secunditate, Terțitate). Conceptul de faneron are o extensiune extrem de vastă: de la senzație și percepție la emoție, amintire, număr sau obiect. Aceste categorii sînt
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fapt, sentimentul apartenenței și demnității naționale a contribuit în mare măsură la colapsul regimurilor comuniste într-un fel de izbucnire a "pulsiunilor refulate", "puse în frigider" pentru o jumătate de secol (și ca toate problemele nerezolvate, ele revin acut în actualitate). Această "congelare" a problemei națiunii, conflictelor inter-etnice etc. îl va determina pe R. Dahrendorf să afirme (1993) că statele occidentale se despart de secolul al XX-lea pentru a intra în al XXI-lea, în timp ce fostele țări comuniste se întorc
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de la communication de masse, Paris, Armand Colin Lochard Guy, Boyer Henry, 1998 La communication médiatique, Paris, Seuil, Memo, coll Lettres Sciences humaines Lull, James, 1995 Media, communication culture. A global approach, New York, Columbia Univ. Press Marga Andrei, 1994 Explorări în actualitate, Cluj-Napoca, Apostrof Mathien Michel, 1989 Le système médiatique, Paris, Hachette Mattelart, Tristan, 1995 Le cheval de Troie audiovisuel, Presses Universitaires de Grenoble Mc Luhan, Marshall, 1968 Pour comprendre les médias, Paris, Mame Mc Luhan, Marshall, 1997 Mass-media sau mediul invizibil
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un tip de literatură autoreflexivă cu priză la public, pe care îl atrage de partea ei creând un cadru de lectură destins cu ajutorul ironiei, umorului și al plăcerii ludice, lucrările de specialitate mai noi1 care-i sunt dedicate readuc în actualitate vociferantele dispute privitoare la acest subiect, contribuind la depășirea acutului complex al marginalizării pe care l-a trăit mult timp, alături de creatorul ei, această formă de expresie artistică. În lucrarea de față ne-a interesat îndeosebi modul în care, adjudecându
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Petronius le-au gândit la adresa regimurilor politice în care au trăit. Lipsește necesara apropiere a parodiei de obiectul parodiat, de textul pe care aceasta îl menise deriziunii, o punere în oglindă, în termeni genettieni, a hipo- și hipertextului. Din prisma actualității cel puțin, Antichitatea greco-latină pare dominată de un paradox: corpusurile teoretice care conțin evidente încercări de definire, note sumare sau excursuri enumerative cu privire la parodie fac referire, în suficient de multe cazuri încât să se erijeze într-o cvasi-regulă, fie la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în cinematografie perspective precum cea feministă, asiatică, amerindiană, etnică etc.). Într-un cuvânt, minoritarilor. După ce o perioadă îndelungată s-a întreținut prejudecata că postmodernismul ar fi un curent exclusiv occidental, generat doar în condițiile societății postindustriale consumiste, se inițiază, în actualitate, o lărgire a percepției asupra lui grație generoaselor exemple oferite de societățile postcomuniste ale Europei de Est. Postmodernismul estic a apărut deci în condiții specifice, determinat de dominanța regimurilor totalitare, ca o replică în căutarea libertății și denunțând, uneori pătimaș
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ceea ce Monica Spiridon avea să numească, profetic, mit cultural: "Postmodernismul care tulbură pe unii și irită pe alții va putea să intre în dicționare și în anale ca un veritabil MIT CULTURAL de sfârșit de mileniu"315. Apropiindu-ne de actualitate, ajungem la o înțelegere a parodiei literare în calitatea ei de text care, fie că simpatizează originalul (în spiritul omagierii modelului)316, fie că-l subminează cu înverșunare, uzând de propria autoritate, transformă și ironizează în același timp. Parodia, "formă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sus. Complexitatea oricărei opere literare din cadrul celor alese aici spre exemplificare, dar și din universul mult mai generos al acelora care se cer în continuare supuse dezbaterii și analizei ne-a convins că interesul pe care îl suscită parodia în actualitate își găsește justificarea chiar în paradoxul care o generează. Ea este în mod fundamental rezultanta formală a efortului pe care literatura, la scară largă, îl face spre a inova, aflându-se într-o continuă rescriere și prefacere de sine. Pentru
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de metaromane polemizează cu funcțiile reprezentării literare, producând, după expresia lui Marcel Pop-Corniș, "contracomentarii" la poetica tradițională a romanului. Mulțumită teoriilor recente, dar și generoaselor exemple puse la dispoziție de literatura de pretutindeni și de oriunde, parodia a căpătat, în actualitate, o greutate pe care nu a avut-o nici la origini, nici de-a lungul evoluției sale inegale. Ea a ajuns să fie înțeleasă și practicată ca un gen în sine, ale cărui trăsături trebuie delimitate cu precizie și reprezentate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Colecția DEZBATERI CONTEMPORANE Nr. 20 Lucrare publicată cu sprijinul Universității "Petre Andrei" din Iași Alina HARJA este jurnalistă și asistentă parlamentară în cadrul Parlamentului italian. A condus ca director editorial Actualitatea Românească, ziarul românilor din diasporă. Colaboratoare a numeroase publicații românești și italiene (Antena 1, Realitatea Tv., Parvapolis, cotidianele "La Republica" și "l'Unità"). Conduce asociația "Amici della Romania". A contribuit împreună cu un grup de cercetători condus de Guido Melis la
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
vânzările către conaționalii lor. A lovi la grămadă atunci când nu reușești să individuezi acele persoane puține care au o activitate infracțională. Și în acest caz nimeni nu spune nimic. Elena Postelnicu, 32 de ani, jurnalistă și corespondentă al Radio România Actualități care de doi ani și jumătate trăiește în Italia și practică această meserie de 14 ani ne-a mărturisit. "Imigranții reprezintă subiectul fierbinte al jurnaliștilor italieni, din păcate. Ba mai mult atunci când nu se găsește un vinovat sună mai bine
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
concentraționar", iar în ultimele decenii în lucrările de specialitate este preferat termenul de "literatură concentraționară". Autorii unor asemenea cărți, supraviețuitori ai detenției în lagăre, depun mărturie atât pentru contemporani, cât și pentru posteritate, în legătură cu existența acestor masacre. Despre importanța și actualitatea literaturii concentraționare vorbesc atât lucrările, cât și numeroasele dezbateri consacrate acesteia, care sunt departe de a fi epuizat subiectul. Lucrarea de față este consacrată unuia dintre autorii de literatură concentraționară Aleksandr Soljenițîn, laureat al Premiului Nobel în anul 1970, scriitor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de verosimil concentrează, de fapt, atributul ficțional al operei, definit ca posibilitate, nu ca realitate vizibilă. Așa cum s-a remarcat, verosimilul este prima definiție care s-a dat ficțiunii și, în prezent, o trăsătură general recunoscută a ficțiunii. De o actualitate remarcabilă este și ideea că lumea textului are propriul adevăr, diferit de adevărul realității nemijlocite, de vreme ce "poetul" înfățișează caractere, patimi și fapte omenești nu așa cum sunt ele în realitate, ci așa cum ar trebui să fie. În concepția lui Aristotel, imitație
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
grabnic inițiativei Bucureștilor. Schimbul de telegrame pe traseul Ankara - Londra - Washington - Moscova, pe tema demersului lui Mihai Antonescu, va continua și în zilele următoare, până când s-a constat că, în urma loviturii de stat de la București, problema nu mai era de actualitate. Demersul diplomatic final al lui Mihai Antonescu a fost însă anulat nu numai de desfășurarea evenimentelor, ci și faptul că, din clipa în care tocmai captase atenția capitalelor menționate, el a fost virusat și, apoi, contrazis, de un alt mesaj
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conceptului de paradigm shift este o consecință a introducerii celui de revoluție științifică, în știința cunoașterii, introdus de către Th. Kuhn. Este o modificare majoră, dramatică în fond a gândirii, a metodologiei, a planificării sau a practicii într-o problemă de actualitate, aceasta fiind noua paradigmă, cu conturarea și a unui nou model, acceptat apoi, ca rezultat al cercetărilor, descoperirilor, experiențelor reale. Ea ar fi ca o reașezare conceptuală asupra realității, care cere o metamorfoză esențială, conceptuală și aplicativă, prin cercetare, ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
paradigmă a fost prezentă continuu ca principiu al adaptării prin diversificare și a exprimat dezvoltarea teoriei și practicii pedagogice, în contextul general al fundamentărilor complexe evidențiate. Principiul funcționând mereu în relația educație-societate-știință-cultură-indivizi, sesizăm că el se afirmă firesc și în actualitate, desigur prin alte variante-soluții conturate în secolul XX sau XXI. Chiar cele promovate acum, orientările accentuat critice de astăzi exprimă aceeași esență, dar accentuat cu altă voce, cu alte argumente și formulări. Mai ales postmodernismul a accentuat nevoia de diversificare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tradiționale în practica educațională (în proiectarea activităților, în menținerea metodologiei de predare-transmitere de conținuturi, în evaluarea prioritară a cunoștințelor ș.a.), așa cum este și în practica instruirii încă, la noi. Un punct de sprijin, pentru înțelegerea diferitelor abordări ale curriculumului în actualitate și a schimbărilor implicate, ne este oferit de o analiză critică recentă a evoluției conceptului (Lenoir și Bouillier-Dudot, 2006, pp. 1-18). Potrivit autorilor, deși sunt recunoscute preocupări incipiente în abordarea curriculumului, conceptul apare explicit la sfârșitul secolului XIX, ca preocupare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
curriculum. Cercetările asupra aspectelor teoretice ale curriculumului se dovedesc a fi anterioare și mult diversificate, față de cele practice ale elaborării și aplicării efective a unui model, pornind de la o paradigmă centrată inițial pe un conținut de învățat ca atare, până în actualitate cu o schimbare de semnificație: nu conținutul informațional este prioritar, ci funcționalitatea, utilizarea lui (în construcții alternative, pe discipline sau transversal), ca prilej, instrument în exersarea, dezvoltarea aspectelor dimensiunilor practice ale manifestării celui care învață, mai ales pentru perspectiva afirmării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin obiective (derivată din pedagogia prin obiective generale, specifice și operaționale, cu structurarea curriculumului după această ierarhie, împreună cu evaluarea lor. Acum, acționează paradigma educației în mediul care este utilizat ca un context care dezvoltă experiența de învățare). In fine, în actualitate, se afirmă tot mai insistent abordarea prin competențe sau pentru integrare: ca mobilizare a diferitelor dimensiuni formate și devenite resurse ale acțiunilor eficiente ulterioare cunoștințe, abilități, capacități, competențe, motivații, atitudini, prin intermediul diferitelor discipline, pe baza învățării constructiviste, cu situarea cunoașterii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]