6,939 matches
-
166 94), Germania (162 71), Italia (160 52), Spania (152 24). Explicațiile specialiștilor 178 tind să se axeze pe complicitățile dintre cadre și deținuți, deseori aflate la limita moralității și legalității, dar care au efecte pozitive, reducînd numărul deceselor și agresiunilor împotriva autorităților. În realitate, crima în penitenciarele românești cade întotdeauna în responsabilitatea gardienilor și șefilor de secții, care sînt sancționați sever, dacă nu chiar demiși sau, mai grav, condamnați. Pentru prevenirea crimei, aceștia își creează rețele de informatori atît de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
recunoaște valoarea, exagerînd periculozitatea la care se expun permanent. Dar refuză să-și arate valoarea în asociațiile și breslele profesionale și trec sub tăcere faptul că periculozitatea le este recompensată financiar, în condițiile în care ea nu este dovedită, căci agresiunile fizice împotriva lor sînt practic inexistente. De mulți ani nu s-a înregistrat oficial nici un atac împotriva vreunui angajat. Imaginea negativă a personalului este dată de penibilul muncii efectuate (mai toți angajații sînt asimilați gardienilor, a căror imagine este cea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în țară. Pe fondul unei culturi naționaliste accentuate în ultimii 15 ani de unele partide politice, sporirea deținuților străini și a celor aparținînd unor minorități va oferi o satisfacție populației majoritare, care se va vedea tot mai bine apărată în fața agresiunilor străinilor de către forțe de ordine tot mai vigilente. În al treilea rînd, sînt importanți indicatorii privind ocupația persoanelor înainte de arestare. Nu există cifre relevante pentru acest indicator, dar pentru orice observator închisoarea pare refugiul unei populații cu ocupații defavorizate, marginale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mult îmblînzit. Controalele externe vor contribui la profesionalizarea personalului și la deschiderea lui către societatea civilă și către breslele profesionale. Gradul de libertate tot mai mare de care vor beneficia atît angajații cît și arestații va spori complexitatea fenomenelor interne (agresiuni, sinucideri, crime, evadări, dar și căsătorii, vorbitoare sexuale, permisii etc.). Pe măsură ce avansează, civilizația duce la o creștere a autonomiei indivizilor, la o mai mare participare a lor la deciziile care le afectează viața, la o creștere a nivelului de cultură
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cele mai multe incidente: referitoare la ordine și deplasare, la refuzul de a se supune, la fabricarea, posesia sau utilizarea unor obiecte interzise, la muncă, la comunicarea dintre deținuți, la trafic, la vorbitor, la izolator etc. Insultele, injuriile, amenințările verbale, îmbrîncelile și agresiunile, amenințările cu arme, degradarea bunurilor administrației sau ale colegilor, furturile, violurile și agresiunile cu caracter sexual, evadările, incitările la revoltă, mișcările de protest, sinuciderile, omorurile, automutilările, refuzurile de hrană, discriminările rasiale, religioase, medicale, sexuale toate aceste sînt greu de cuantificat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la fabricarea, posesia sau utilizarea unor obiecte interzise, la muncă, la comunicarea dintre deținuți, la trafic, la vorbitor, la izolator etc. Insultele, injuriile, amenințările verbale, îmbrîncelile și agresiunile, amenințările cu arme, degradarea bunurilor administrației sau ale colegilor, furturile, violurile și agresiunile cu caracter sexual, evadările, incitările la revoltă, mișcările de protest, sinuciderile, omorurile, automutilările, refuzurile de hrană, discriminările rasiale, religioase, medicale, sexuale toate aceste sînt greu de cuantificat, din cauza producerii lor în număr tot mai mare. Comandantul unei secții din Penitenciarul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Du coté des surveillants de prison, Éditions de Sclée de Brouwer, Paris, 1997. Livrozet, Serge, Aujourd'hui, la prison, Éditions Hachette, Paris, 1976. Lombroso, Cesare, Omul delincvent, Editura Măiastra, București, 1992. Lorenz, Konrad, Așa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii, Editura Humanitas, București, 1998. Livadă-Cadeschi, Ligia; Vlad, Laurențiu, Departamentul de cremenalion. Din activitatea unei instanțe penale muntene (1794-1795), Editura Nemira, București, 2002. Lippincot, J.B., Cultural Factors in Delinquency, TCN Gibbend and Ahrenfeldt, Londra, 1966. Maguire, Mike; Morgan, Rod, Accountability and
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la persoanele din penitenciar, cît și la cele libere (fiind deci și expresia unui teribilism lingvistic adolescentin), raportul ajungînd la 4:1 în cazul celor trecuți de 50 de ani. 108 Konrad Lorenz, Așa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii, Editura Humanitas, București, 1998, pp. 28, 30. 109 Studiul este prezentat de Gheorghe Florian, Fenomenologie penitenciară, Editura Oscar Print, București, 2003, pp. 109-110. 110 Octav Bozînțan, op. cit., p. 43. 111 Émile Durkheim, Despre sinucidere, Editura Institutul European, Iași, 1991. 112
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
revoluționari", care le explica fetelor participante la discuție și care erau implicate direct în problemă, ele fiind cele care transmiteau știrile în zilele de foc. Veștile primite din diferite locuri și care în majoritatea lor erau false,sau incitante la agresiune și violență, precum cele de la Otopeni, Sibiu si Timișoara, că dacă nu ar fi fost militarii care apărau clădirea televiziunii, ei un grup de "eroi" sărise gardul să pătrundă în studiou cu intenția vădită să le omoare. Bine, întrebă una
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
călcând în picioare dreptul la libertate al unui stat independent și suveran, precum și voința popoarelor care au condamnat și acuză această atitudine criminală. Ba mai mult, prin anumite metode economice și militare au fost atrase mai multe state la această agresiune împotriva voinței statelor libere de pe planetă. Dar să revenim la situația anilor 1940,când Antonescu a fost adus de Carol al II-lea să-i încredințeze conducerea statului, întrucât el se simțea depășit de evenimente și de posibilitatea de-a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
frumos și urât. Ca urmare, răul și urâtul trebuie nu numai identificate, numite, arătate cu degetul, dar și deformate dincolo de orice putere de imaginație și de cele mai rele așteptări ale noastre. Anamorfozând, Cantemir își lua măsuri de apărare împotriva agresiunilor care își imagina că îl pândesc în tot locul. Această “paranoia critică” a lumii anticipează sentimentul absurdului resimțit dramatic de existențialiști. Puterea satiristului constă în aceea că, în confruntarea cu dușmanul, acesta din urmă este considerat dinainte învins în baza
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
a continuat politica de securitate, căutându-și aliați. În decembrie 1932, ea a semnat un pact de neagresiune cu U.R.S.S. Apoi, la 6 februarie 1933, ministrul de Externe al U.R.S.S., M. Litvinov, a expus proiectul referitor la definirea agresiunii. Perceperea eronată a obiectivelor diplomației sovietice de către diplomațiile occidentale a creat iluzia că U.R.S.S. putea să colaboreze la eforturile pentru menținerea statu-quo-ului versaillez. Pe de altă parte, a intervenit propunerea lui Mussolini referitoare la crearea unui Direcorat european, între
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și a aplicării scrupuloase a tratatelor anterioare. Convins de necesitatea restabilirii unor relații de prietenie cu U.R.S.S., Nicolae Titulescu a sprijinit inițiativele care ar fi putut să ducă la realizarea acestui scop. În iulie 1933, prin Convenția pentru definirea agresiunii, semnată la Londra, U.R.S.S. a acceptat "definiția Politis", potrivit căreia "actul de invazie al teritoriului unui stat ar constitui un act de agresiune"784. Documentul preciza că "prin teritoriu se înțelege teritoriul pe care un stat își exercită în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ar fi putut să ducă la realizarea acestui scop. În iulie 1933, prin Convenția pentru definirea agresiunii, semnată la Londra, U.R.S.S. a acceptat "definiția Politis", potrivit căreia "actul de invazie al teritoriului unui stat ar constitui un act de agresiune"784. Documentul preciza că "prin teritoriu se înțelege teritoriul pe care un stat își exercită în fapt autoritatea". Prin urmare, implicit, U.R.S.S. recunoștea, din acest moment, situația de facto a Basarabiei 785, fără a o consemna într-un document
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Nistru 793. Apărător convins al tratatelor de pace și al Pactului Ligii Națiunilor, Titulescu a fost suspectat că ar fi fost tentat să consimtă la intrarea trupelor sovietice pe teritoriul țării noastre, ca sprijin pentru România în cazul unei agresiuni, din partea altui stat, conform articolului 16 din Pactul Națiunilor Unite. Interpelând pe ministrul de Externe în legătură cu această problemă, în octombrie 1935, Gheorghe Brătianu sintetiza zvonurile care circulau în presă, privitor la posibilitatea negocierii unei convenții militare între România și U
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Pactul Națiunilor Unite. Interpelând pe ministrul de Externe în legătură cu această problemă, în octombrie 1935, Gheorghe Brătianu sintetiza zvonurile care circulau în presă, privitor la posibilitatea negocierii unei convenții militare între România și U.R.S.S. Exista temerea că, în eventualitatea unei agresiuni din partea Ungariei, se punea problema deschiderii granițelor României, pentru armata sovietică. Deși Ministerul de Externe a răspuns la interpelare, dezmințind orice tratative cu U.R.S.S. pentru încheierea unui pact de asistență mutuală, Gheorghe Brătianu a adresat, la 26 noiembrie o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
marxiste spune lămurit că revoluția mondială nu poate izbândi decât prin războiul statelor capitaliste"796. Răspunzând întrebării formulate de Gheorghe Brătianu, Nicolae Titulescu afirma că tratatele de asistență mutuală înscriau obligația acordării de ajutor reciproc între țările semnatare, numai dacă agresiunea avea loc pe teritoriul uneia dintre ele și nu prevedeau trecerea armatei unui stat pe teritoriul altui stat semnatar. El nega cu hotărâre intenția de a încheia vreo convenție care să permită trecerea trupelor sovietice prin teritoriul României. În replică
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de a recupera teritorii obținute de italieni la Versailles. Italia se simțea amenințată. În martie 1935, în timpul Conferinței de la Stresa, Mussolini a acceptat să se întâlnească cu reprezentanții Franței și ai Marii Britanii. Se crea astfel un front împotriva unei posibile agresiuni naziste 831. În aceste circumstanțe, România și-a menținut poziția privind respectarea Pactului Națiunilor Unite și a tratatelor semnate ulterior, vizând condamnarea agresorului și adoptarea de sancțiuni împotriva lui832. Opinia partidului condus de Gheorghe Brătianu asupra acestor probleme internaționale a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Suedia, Estonia, Letonia, Danemarca, Olanda, Polonia, România, Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia, (eventual Bulgaria și Turcia). Acestea ar trebui să declare că se abțin de la orice act de război contra oricui. În cazul în care una dintre ele ar fi victima unei agresiuni (definite), se năștea obligația de asistență automată între semnatari. Acest tratat de neutralitate și garanție reciprocă ar fi trebuit să fie pus sub garanția Franței, a Marii Britanii și eventual a Italiei, cu obligația solidară pentru garantați de a da asistență
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o pipăie. Femeia a luat ce i-a căzut în mână, și anume un făcăleț, și l-a lovit. O cred. În primele trei luni ale șederii mele în Italia am fost agresată sexual de patru persoane. Și când spun agresiune nu mă refer doar la câteva vorbe fără perdea sau la o invitație insistentă la o cafea. Copiii mei nu știu. M-am ferit să le spun și nu am spus nimănui. Dar nu e cazul să mai tăcem. Sunt
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
televizorului. A trăit mereu în umbra soțului și asta face și acum, chiar bolnavă fiind. Scrisoarea 141 Am aflat de curând că, până în anii ’90, violul nu era considerat aici infracțiune penală. Nu era considerat atac la per soană, ci agresiune morală. O fată violată nici nu avea curaj să reclame, pentru că ar fi trebuit să demonstreze că nu a fost ea cea care a provocat totul. E celebru un anumit proces în care violatorul a rămas nepedepsit pentru că a declarat
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
inerent sistemului totalitar și că exista o expresie savantă pentru a explica ceea ce trăiam atunci: explozia societății. Am făcut această cotitură, am cunoscut acel moment în care, văzând ceea ce se prăbușea peste ei, oamenii au făcut față acestui fel de agresiune,izolându-se în ei înșiși, pentru a se apăra. Fiecare s-a închis în prudență, în neîncrederea față de ceilalți, reflexe întreținute de către regim și care, așa cum o va dovedi viitorul, aveau să se strecoare în sufletul românilor. Fiecare a trebuit
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
acestei funcții pentru întreținerea comitelui. În ceea ce-i privește, în fața slăbirii puterii centrale, episcopii și abații, practic independenți pe pămînturile lor care au primit imunitatea, se erijează în cenzori morali și politici ai regalității. În acest context, agravat de reluarea agresiunilor venite din exterior, cele ale vikingilor și ale sarazinilor, s-au efectuat partajările carolingiene. Ludovic cel Pios căutase să mențină mai întîi unitatea atribuind titlul imperial primului său născut, Lothar, și nelăsînd celorlalți doi fii decît regate inferioare:Aquitania lui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-și aleagă destinul prin plebiscit. Germania pierde Posnania, o parte a Prusiei și a Sileziei în favoarea Poloniei, devenită independentă. Un "coridor" izolează Prusia orientală de restul Germaniei. În schimbul desprinderii Renaniei de Reich, Clémenceau obține o garanție anglo-saxonă în caz de agresiune germană, ocuparea temporară a Renaniei și crearea unei "zone demilitarizate" (malul stîng al Rinului și o fîșie de 50 de kilometri pe malul drept), limitarea la 100.000 de oameni a armatei Germane. În sfîrșit, Germania trebuie să plătească despăgubiri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prelevate din placă dentară la animale de experiență. El a demonstrat că culturile de germeni din șanțurile gingivale conțin enzime distructive tisulare. Studii efectuate pe animalele germ - free arată că nu se produc leziuni parodontale după acțiunea unor factori de agresiune mecanică decât în condiții de contaminare bacteriană. De asemenea, Monea și Bocskay [221] arată că acumularea de placă bacteriană determina apariția de leziuni parodontale care pot fi reproduse prin studii pe câini. Nisengard și Newman [231], Vandesteen și Williams [332
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]