10,591 matches
-
1 "Albina romînească", 1848, 27 și 61. 2 "Gazeta de Moldavia", 1853, 13. În 1839, se pune în fruntea unui comitet, pentru a traduce un lexicon din nemțește, arătând câtă nevoie au românii de cultură. Chiar în primul număr al Albinei romî-nești (1829, 1 iunie), în articolul-program, el declară că poporul român trebuie să se împărtășească de cultura Apusului înaintat, ba încă repede, căci a întîrziat: " În zilele de acum, oricare îmbunătățire și aflare a vreunei nații trece în posesia tuturor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
strămoșilor. Dealtmintrelea, atitudinea sa față de reprezentanții curentului critic (ca și a acestora față de dînsul) este binevoitoare: când, în 1840, apare Dacia literară a lui Kogălniceanu, Asachi salută această apariție, nu-i vorbă, fără mult entuziasm, probabil pentru că această revistă 1 "Albina romînească", 1843, p. 55. reprezintă un curent pe care el nu-l prea înțelegea; probabil și pentru că, deși Dacia literară îl lăuda în unele privințe, îl și ataca: direct, pentru caracterul prea exclusiv moldovenesc al Albinei, indirect, prin învinuirea adusă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru că această revistă 1 "Albina romînească", 1843, p. 55. reprezintă un curent pe care el nu-l prea înțelegea; probabil și pentru că, deși Dacia literară îl lăuda în unele privințe, îl și ataca: direct, pentru caracterul prea exclusiv moldovenesc al Albinei, indirect, prin învinuirea adusă publicațiilor românești în genere (deci și Albinei, care o merită cu prisos) că se mulțumesc numai cu traduceri din limbi străine, fără nici un interes pentru romîni 1 - învinuire pe care Kogălniceanu o reeditează și în Propășirea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
curent pe care el nu-l prea înțelegea; probabil și pentru că, deși Dacia literară îl lăuda în unele privințe, îl și ataca: direct, pentru caracterul prea exclusiv moldovenesc al Albinei, indirect, prin învinuirea adusă publicațiilor românești în genere (deci și Albinei, care o merită cu prisos) că se mulțumesc numai cu traduceri din limbi străine, fără nici un interes pentru romîni 1 - învinuire pe care Kogălniceanu o reeditează și în Propășirea din 1844. Tot bine primește Asachi și apariția Repertoriului dramatic al
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
puțin va avea o atitudine hotărâtă față cu diferitele probleme ale culturii în special, și mai ales cu cele două probleme principale, ce se puneau în acea vreme: limba literară și literatura națională. În privința limbii, într-un vechi număr din Albina romîneas-că, Asachi spune: "Sfezile și controversele asupra forme-lor limbii sunt intempestive și însorb timpul prețios"... Sunt unii "care se par îndatorați a aduce pe românie străine idiotisme și construcții" ă se referă mai ales la traducători î... "Fondosul limbii noastre
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că "stropiarea" limbii, căreia i se siluiește geniul, seamănă cu o fată mare de la țară, naivă, adusă la oraș, sulemenită, înmănușată, "trasă în toate părțile de nemți, greci, francezi". Așadar, aci, opoziția împotriva acelor sisteme lingvistice care voiau să 1 "Albina romînească", 1839, 12. 2 Ibidem, 75. "stropieze" limba, recomandarea cărților bisericești ca bază a limbii literare, prin urmare o atitudine cuminte, aproape ca și a școlii critice moldovenești; dar, totodată, propunerea raționalistă ca un "tribunal" de lingviști să decreteze "îmbunătățirile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de formare a cuvintelor necesare limbii, și compunerea de cuvinte noi din rădăcini românești, pe baza principiului analogiei, ridicîndu-se, ca și Pumnul mai târziu, împotriva "latinismului, italienismului, galicismului"... Și dacă aici se ridică împotriva latinismului, cum se ridică aiurea în Albina 1 și colaboratorul său D. Gusti, apoi în alt număr (61) al Albinei din același an, e lăudat Eliade pentru că, în Curentul românesc, curăță limba de cuvinte "străine" și pune în loc "romane". Iar aiurea 2 vorbește despre "astă frumoasă a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
românești, pe baza principiului analogiei, ridicîndu-se, ca și Pumnul mai târziu, împotriva "latinismului, italienismului, galicismului"... Și dacă aici se ridică împotriva latinismului, cum se ridică aiurea în Albina 1 și colaboratorul său D. Gusti, apoi în alt număr (61) al Albinei din același an, e lăudat Eliade pentru că, în Curentul românesc, curăță limba de cuvinte "străine" și pune în loc "romane". Iar aiurea 2 vorbește despre "astă frumoasă a noastră limbă romană, pe care câțiva farisei literari voiesc a o arăta chiar dacă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pana lui Asachi: limba bisericească și analogia (pumnismul), ca izvoare ale limbii literare. În practică însă, în limba scrisă de el, n-a respectat, cum și era de așteptat, nici un principiu, căci s-a ținut de 1 1847, 50. 2 "Albina romînească", 1847, 98. 3 Ibidem, 1848, 2. mai multe, desi nu de toate principiile pe care le-a susținut teoreticește, ceea ce ar fi fost imposibil. Nu am de gând să analizez aici limba lui Asachi și nici nu poate intra
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se știe că și el, în tinerețe, a cules poezii populare, dar mai apoi nu s-a mai ocupat cu acest lucru, nesimțindu-i toată importanța); deși, deci, s-ar 1 Poezii a lui Aga Asachi, Eșii, 1836. Înainte-cuvînt. 2 "Albina romînească", 1839, 12. 3 "Gazeta de Moldavia", 1853, 40. Același lucru în "Proimiul" de la Culegere de Poezii, II, 1854, p. 6. 4 "Gazeta de Moldavia", 1852, 20. părea că ar poseda premisele din care să tragă aceleași concluzii ca și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Asachi totuși se face, pe dreptul, vinovat de învinuirea ce i-o aduce Kogălniceanu că traduce numai lucruri ce nu interesează pe români, învinuire pe care i-o face și un cititor (din Roman) al ziarului său, care găsește că Albina n-are foiletoane originale...1 Și mai e de observat că, în "cronicile teatrale" ale Albinei, după învinuirile lui Kogălniceanu, în vremea propagandei școlii critice în favoarea naționalizării literaturii - în acele cronici, zicem, nu se atacă deloc multele piese inferioare străine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
numai lucruri ce nu interesează pe români, învinuire pe care i-o face și un cititor (din Roman) al ziarului său, care găsește că Albina n-are foiletoane originale...1 Și mai e de observat că, în "cronicile teatrale" ale Albinei, după învinuirile lui Kogălniceanu, în vremea propagandei școlii critice în favoarea naționalizării literaturii - în acele cronici, zicem, nu se atacă deloc multele piese inferioare străine care se jucau în Iași și nu se arată dorința unei literaturi dramatice originale 2. Iar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și nu se arată dorința unei literaturi dramatice originale 2. Iar din alt punct de vedere, al simțului critic față de valoarea unei opere de artă, Asachi dovedește că are puțin simț și, se pare, ține seamă de inferioritatea versurilor din Albina și de calitatea acelora care le făceau, că Asachi, ca și Eliade, era de principiul: "Băieți, scrieți, numai scrieți!"... Ca și în privința traducerilor, tot așa și în privința literaturii naționale, Asachi e prea nou; el e un reprezentant a ceea ce s-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
eroic. Dar dacă în activitatea sa de propagare a culturii literare Asachi e prea nou - "eroic" -, în literatura pe care o creează însuși, vedem iar acel amestec de curente pe care l-am găsit până aici în activitatea sa. 1 "Albina romînească", 1846, 1. 2 Vezi mai departe cum V. Alecsandri nu se poate stăpâni de a nu pune chiar și în gura lui Iorgu de la Sadagura părerile sale proprii în privința necesității unui teatru național. Nu vom vorbi despre operele literare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că prin critică înțelege nu numai critica contra pedanteriei, ci și "critică sănătoasă ce răspândește bunul" ("Romînia literară", 515), și arătarea însușirilor ce trebuie să posedeze un critic: știință, judecată nepărtinitoare, cunoștința lucrurilor, a lumii și a oamenilor (Critica criticii, "Albina romînească", XVIII, 13, 1846), și - aici e interesant chiar și un cuvânt - calificarea în rău a unei anumite critice cu numele de "judecătorească" în expresia "socotinți judecătorești a dlui D. G.", socotinți care îl hotărăsc pe A. Russo să-și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ibidem, p. 340. 3 C. Negruzzi, reducând izvoarele limbii literare mai mult la cărțile vechi, ca și Eliade, și graiul muntenesc fiind mai aproape de limba cărților vechi, declară că el, fiindcă vrea să scrie literar, va scrie în graiul muntenesc (Albina rom., X, 59, anul 1839), neînțelegînd, cum înțelegea A. Russo, ce este și ce trebuie să fie limba literară românească. Această înclinare raționalistă a lui C. Nerguzzi se manifestă și în sistemul său ortografic, ceea ce dealtmintrelea e firesc, căci la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e poezie în proză. Afară de aceasta, a mai fost și un cetățean care și-a spus părerile 1 Ibidem, p. 74. ăArticolul Despre curentele filologice românești din Bucovina. O polemică. Fusese publicat de Eminescu cu titlul O scriere critică, în Albina, Pesta, 1870, nr. 3-4.î 2 1906. sale - și atâta tot. Că uneori s-a amestecat, incidental, și în alte ramuri, precum în filologie - aceasta dovedește că el a apucat vremea oamenilor "universali". Iar o altă pricină pentru care n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se întinde pînă la eneții care locuiesc la Adria. Ei spun că sînt urmașii mezilor. N-aș putea spune cum ei să fi fost coloniști ai mezi- lor. Tracii mai povestesc, că teritoriile de dincolo de Istru ar fi ocupat de albine și că din această cauză oamenii n-ar putea merge mai departe. Lucrul mi se pare puțin probabil, deoarece aceste insecte nu pot suporta frigul, din pricina frigului cred eu că nu sînt locuite aceste regiuni”. Alelei cucoane Herodote rău ai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
robiți pe dată, măcar că ei sînt cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci”. Vicleanul carian vorbește de geții din Mesia de la sudul Istrului pentru că la nord, era după scriitura acestui nemernic, o mare pustietate stăpînită numai de harnicele albine și trîntorii acestora! Năbădăioși și curajoși cum erau falnicii geți, mai sînt amintiți ieșind să-și apere cuibul și în fața prădătorilor sciți în anul 339 î.e.n. și pe mulți i-a pus să asculte grasul pămîntului dobrogean. Tot pe acolo
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și cioturos, el este plantat pentru că „se prinde” foarte ușor, rezistă la secetă, crește repede, iar lemnul său chiar și „verde” arde bine și focul cu lemn de salcâm dă multă căldură. Florile de salcâm alb-gălbui, par un roi de albine în freamăt ușor, frumoase, și au un miros plăcut, iar înseși albinele culeg de pe florile sale parfumate, materialul din care fac o foarte căutată miere. Oficial, satul în care m-am născut se numește BOARCA, dar locuitorii satelor vecine îi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
secetă, crește repede, iar lemnul său chiar și „verde” arde bine și focul cu lemn de salcâm dă multă căldură. Florile de salcâm alb-gălbui, par un roi de albine în freamăt ușor, frumoase, și au un miros plăcut, iar înseși albinele culeg de pe florile sale parfumate, materialul din care fac o foarte căutată miere. Oficial, satul în care m-am născut se numește BOARCA, dar locuitorii satelor vecine îi zic „CIUPERCARI” și satului și locuitorilor lui, pentru că locul produce multe ciuperci
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
din fagure, și-mi spunea să nu înghit ceara, ci s-o dau jos după ce sug mierea din fagure. Bătrânul avea multe buduroaie așezate în grădină sub niște pomi mari. Mi-a rămas în minte grădina aceasta cu pomăt, cu albine, cu viță de vie, cu moșul cel bun și blând, care lucra printre albine fără mască și fără să le afume. Acolo, soarele strălucitor trecea printre crengile și frunzele pomilor ca ceva edenic, asemenea unei icoane din Biblia Ilustrată. Vara
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
după ce sug mierea din fagure. Bătrânul avea multe buduroaie așezate în grădină sub niște pomi mari. Mi-a rămas în minte grădina aceasta cu pomăt, cu albine, cu viță de vie, cu moșul cel bun și blând, care lucra printre albine fără mască și fără să le afume. Acolo, soarele strălucitor trecea printre crengile și frunzele pomilor ca ceva edenic, asemenea unei icoane din Biblia Ilustrată. Vara, umblam desculț, cu capul gol, cu o cămășuță și cu izmănuțe până la genunchi. Odată
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o veste care să-mi schimbe radical gândurile și viața. Să fie aceasta presimțirea unor fapte reale, sau numai proecția în viitor a propriilor mele gândurio autosugestionare? Luni 21. Am mers de la Volovăț la Suceava. Am adus puțină miere de albine pentru Cristina și o scrisoare lungă pentru Marta. Când m-a văzut, copilașul a exclamat: „tata, tata”și a venit spre mine, dar după câțiva pași s-a oprit spunând cu frică, cu durere, „mama, mama”. Am luat copilul în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Ț. este unul din susținătorii revistei „Ghilușul” (1912-1914), editată de Șt. St. Tuțescu în scopul „de a culege mărgăritarele poporului”. Schițe, legende istorice, versuri și material folcloric i-au mai apărut în „Analele literare, politice, științifice”, „Familia”, „Lupta”, „Foaia poporului”, „Albina”, „Revista noastră”, „Tinerimea română”, „Doina doinelor”, „Aurora”, „Opiniunea publică”, „Ion Creangă”, „Șezătoarea”, „Dobrogea jună”, „Epoca”, „Milcovul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Noua revistă română” ș.a. A mai semnat Hristian N. Țapu. Ț. prospectează toată Muntenia (îndeosebi fostele județe Teleorman și Vlașca), Moldova și
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]