13,186 matches
-
ani, strada Ion Creangă, în curtea școlii „Bogdan Petriceicu Hașdeu” 1 exemplar de 300 ani, strada General Toma Dumitrescu, lângă stadionul „Emil Alexandrescu” 1 exemplar de 300 ani, pe Dealul Șorogari, în apropierea fermei viti-pomicole 1 exemplar de 300 ani, aleea Mihail Sadoveanu, 60 m est de Școala Normală „Vasile Lupu” 1 exemplar de 300 ani, strada Ionescu nr. 11, proprietate particulară Andriescu Emil 1 exemplar de 260 ani, în pădurea din spatele casei memoriale „Mihail Sadoveanu”, la 60 m nord-est de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
restrânse numeric și ca distribuție etimologică (sufixul apare la formații vechi: cărăruie, cetățuie, ferestruie). Imprumuturile culte sunt foarte rare. O situație specială are statuie, care înlocuiește mai vechiul statuă - statue 23. Integrate parțial acestui tipar sunt și câteva neologisme franțuzești: alee - alei, diaree - diarei, epopee - epopei, melopee - melopei, idee - idei etc. Chiar și formațiile normate în DOOM2 ca invariabile cunosc în uz forme variabile (vezi internet: cornee - cornei; "în cazul unei cornei intacte", www.farmaline.ro, internet, 2008). Grafia maschează pronunția
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și formațiile normate în DOOM2 ca invariabile cunosc în uz forme variabile (vezi internet: cornee - cornei; "în cazul unei cornei intacte", www.farmaline.ro, internet, 2008). Grafia maschează pronunția, căci hiatul din finala cuvintelor este evitat prin introducerea unui iot (alee [ale-ĭe]), ajungându-se la caracteristicile tiparului aici analizat. Împrumuturile mai recente nu se mai includ în acest tipar. În cazul unor împrumuturi precum: pagaie, papaia, paranoia, de altfel, puțin numeroase, DOOM2 recomandă, pentru primul, o formă invariabilă, iar pentru celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
îmbrăcăminte de interior"- matineuri, panaceu - panacee, panseu - panseuri, piure - piureuri, puseu - puseuri, șemineu - șemineuri, turneu - turnee, varieteu - varieteuri. (ii) Altele, deși au rămas în clasa femininelor, au preferat alte tipare flexionare: fie tiparul (e)e - (e)ǐ din forme ca: alee - alei, idee - idei, epopee - epopei, diaree - (DOOM2 recomandă pluralul diarei), melopee - melopei, trahee - trahei 24, fie o formă invariabilă precum: acnee, apnee, cefalee, cornee, logoree, maree, tranșee 25 etc. - Niciuna dintre creațiile diminutivale recent înregistrate (și nu sunt puține!) nu
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
chimie agricolă de la Universitatea ieșeana, iar după trei ani a fost titularizat pe acest post pe care a muncit vreme de patru decenii. După cum se știe, la capătul de sus al Copoului ieșean, pe o parte și pe alta a Aleii „Mihail Sadoveanu”, care pleacă spre Breazu, este situat complexul de clădiri care adăpostește Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”. Din tot complexul impresionează în mod deosebit corpul principal, sediul instituției, situat pe partea stângă a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Mihail Sadoveanu”, care pleacă spre Breazu, este situat complexul de clădiri care adăpostește Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”. Din tot complexul impresionează în mod deosebit corpul principal, sediul instituției, situat pe partea stângă a aleii, la numărul 3, o cladire sub forma literei U cu latura închisă spre oraș, construită în perioada 1949-1954, pe fundațiile turnate pentru Școală Normală de Fete{\cîte 97}. Această construcție încântă privirea cu linia ei zvelta și totodată cu impresia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Surprinzător, ca-ntr-un cerc al amintirii, am descoperit că sunt nepoții mamei Vasâlca, cea care ne-a primit la venirea noastră din tinerețe, adică neamurile noastre (foto 13). Grădina foarte cumpătat îngrijită mai păstrează urme din vegetația de altădată: aleea, nucii, salcia reîntinerită, pâlcul de vie, zmeurișul, bujorii... Am revăzut camerele, cămara (altădată împovărată cu dulcețuri și nuci, și struguri), soba, noptiera, unele fotografii... Așteptam, parcă, să apară și Domnii... Ne-au surâs... doar din poze! (foto 14). Proprietarul nu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
incantația dobândește mai multă vigoare: „De la o vreme-n gânduri mi-i tot mai vânt și seară. / De unde vii, tu, toamnă, în zdrențe, și ce vrei? Cu greieri și cu stele suspină-n călimară / rugina ta de frunze ucise pe alei”. Autoportretul are altă tăietură, căutând o „tectonică”, o exprimare a contrariilor: „Am simțul timpului, intens, lichid... / În mine fiecare clipă-și taie, / ca stema căzătoare, de văpaie, / drum, ca pe un cer întunecat și vid. // Sunt plin de înălțări și
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
generalului rus Pavel Kiseleff și a reformelor introduse de acesta în Moldova . Tot în acest parc se află "Teiul" lui Eminescu , ca și Muzeul închinat acestui mare poet. O serie de busturi ale unor mari personalități ale culturii române străjuiesc aleea principală a parcului. CAPITOLUL IV ANALIZA TAXONOMICĂ A AVIFAUNEI INVENTARIATE ÎN GRĂDINA BOTANICĂ , PARCUL EXPOZIȚIEI, PARCUL COPOU IAȘI Observațiile s-au făcut pe parcursul anilor 2005 2006, în Grădina Botanică, Parcul Expoziției și Parcul Copou Iași de-a lungul traseelor stabilite
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
exprimă de fapt obiectul de studiu și mijloacele de lucru ale acestei științe, adică organizarea și construirea după anumite principii și tehnici a spațiilor exterioare prin asocierea elementelor naturale de peisaj (teren, roci, ape, vegetație) cu elementele artificiale (drumuri și alei, construcții decorative și utilitare, mobilier ș.a.) în vederea îndeplinirii anumitor funcțiuni ale acestor spații verzi (după A.F. Iliescu, 2003). Formarea arhitecților peisagiști presupune cunoașterea aspectelor de cultură artistică, cu referire la: Istoria arhitecturii, Istoria artelor vizuale, Estetica, precum și o temeinică
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
fenofază, imprimând peisajului trăsături caracteristice anotimpului respectiv. Funcția decorativă a vegetației se poate realiza prin: îmbrăcarea versanților sau a văilor; acoperirea zonelor cu potențial de erodare; întreruperea unui teritoriu ocupat de eventuale culturi horticole și agricole; încadrarea drumurilor sau a aleilor prin aliniamente de arbori și arbuști; încadrarea pieselor și cursurilor de apă; îmbrăcarea valonamentelor și teraselor cu diferite grupări vegetale, ș.a. Funcția decorativă a numeroase zone verzi este completată și amplificată de oglinzile sau de cursurile de apă. Apa folosită
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
locuit sunt mai liniștite și mai puțin poluate. După destinație: Scuarurile pot asigura odihna și jocul copiilor de vârstă preșcolară și școlară, pot servi ca loc de recreare pentru scurtă durată sau pot avea numai funcție decorativă, nefiind prevăzut cu alei. După durată: Scuarurile pot fi: scuaruri permanente; scuaruri temporare sau provizorii. După forma scuarului: Aceasta este determinată de poziția ce o ocupă în cadrul sit-ului, destinația, configurația terenului, natura construcțiilor înconjurătoare. Spre deosebire de grădini, scuarurile nu se izolează de suprafețele învecinate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
scuarului: Aceasta este determinată de poziția ce o ocupă în cadrul sit-ului, destinația, configurația terenului, natura construcțiilor înconjurătoare. Spre deosebire de grădini, scuarurile nu se izolează de suprafețele învecinate, ele au mai multe intrări și, cu excepția celor decorative, sunt întretăiate de numeroase alei care conduc în toate direcțiile. Pentru scuarurile amplasate în fața unor edificii, aleile proiectate trebuie să asigure accesul direct de la multiplele alei către clădire. Forma scuarului este determinată de poziția care o ocupă, astfel că într-o piață de formă pătrată
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
destinația, configurația terenului, natura construcțiilor înconjurătoare. Spre deosebire de grădini, scuarurile nu se izolează de suprafețele învecinate, ele au mai multe intrări și, cu excepția celor decorative, sunt întretăiate de numeroase alei care conduc în toate direcțiile. Pentru scuarurile amplasate în fața unor edificii, aleile proiectate trebuie să asigure accesul direct de la multiplele alei către clădire. Forma scuarului este determinată de poziția care o ocupă, astfel că într-o piață de formă pătrată scuarul va fi proiectat asemănător sau având un perimetru circular, ultimul caz
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
nu se izolează de suprafețele învecinate, ele au mai multe intrări și, cu excepția celor decorative, sunt întretăiate de numeroase alei care conduc în toate direcțiile. Pentru scuarurile amplasate în fața unor edificii, aleile proiectate trebuie să asigure accesul direct de la multiplele alei către clădire. Forma scuarului este determinată de poziția care o ocupă, astfel că într-o piață de formă pătrată scuarul va fi proiectat asemănător sau având un perimetru circular, ultimul caz fiind acceptat numai atunci când piața este înconjurată de jur
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mică atribuită unui scuar este necorespunzătoare pentru o construcție monumentală, în timp ce o suprafață prea mare este considerată dezavantajantă. Vegetația, construită în special, din arbuști și arbori de mărimea a III-a, se dispune în grupuri, boschete, aliniamente de-a lungul aleilor și trebuie să ocupe o suprafață însemnată din suprafața scuarului. Pentru a permite perceperea construcției în fața căreia se amplasează scuarul va avea lungimea egală cu înălțimea construcției până la maxim dublul înălțimii construcției. După utilitatea lor avem: Scuarul de tranziție este
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
tipuri de spații verzi de către public, în marile orașe grădinile publice s-au amplasat la nivel de cartiere sau complexe de locuințe. În orașele mici, în mare parte grădinile publice îndeplinesc și funcția de parc. O grădină trebuie să cuprindă alei și spații de odihnă, locuri de joacă, chioșcuri, pavilioane, uneori mici restaurante, cafenele, mici piese cu apă, un lac mic ș.a. Este util ca grădina să se izoleze de construcțiile învecinate printr-o perdea compactă de specii lemnoase arborescente și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de specii lemnoase arborescente și arbustive, care, pe lângă rolul sanitar, să îndeplinească și funcția decorativă. Pentru o grădină de 3-4 ha se consideră suficientă o singură intrare. Cea mai mare suprafață i se atribuie vegetației lemnoase, apoi gazonului, diferitelor dotări, aleilor, florilor, etc. Dintre cele mai reprezentative grădini publice românești create din secolul XIX se poate aminti grădina Cișmigiu iar dintre realizările românești postbelice se pot menționa grădina Bălcescu și grădina Drumul Taberei, ambele din București. PARCUL (ORĂȘENESC) Este reprezentat prin
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
suprafața totală a parcului circa 65-75% trebuie să fie destinată speciilor lemnoase, arbustive și arboricole precum și gazonului și florilor. Într-un parc se prevăd mai multe sectoare sau zone cu destinații diferite (odihnă, distracție, sport, joacă pentru copii, etc.). Trasarea aleilor trebuie să fie simplă, adaptată terenului, să evite încrucișările și să conducă spre obiective interesante. Prin dotările realizate un parc poate oferi atât posibilitatea plimbării și repausului în aer liber, cât și exercitarea diferitelor activități din sfera odihnei active (sporturi
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
necesară sectorizarea funcțională a acestora, pentru ca diferitele activități recreative să nu se contrapună sau să fie anta gonice. De aceea, obiectivele care presupun o mare aglomerare a publicului (teatre, cinematografe, zona de distracții) se vor amplasa mai periferic, având prevăzute alei de acces corespunzătoare, corect dimensionate și eventual parcaje exterioare, situate la limita parcului. Dotările și amenajările generatoare de zgomote și agitație se recomandă a fi situate în locuri ușor accesibile, la distanțe suficient de mari de sectoarele liniștite ale parcului
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
componente ale parcului. Exemplu de parc de odihnă și cultură Parcul Killesberg (după Mattern H., citat de Iliescu, A.F., 2003) În ansamblu, ponderea diferitelor zone ale unui parc se recomandă a fi următoarea: 66-77 % suprafețe plantate și gazonate; 10-12 % alei; 5-10 % piese de apă; 5-8 % terenuri sportive; 3-4 % construcții; Suprafețele destinate activităților culturale și distractive nu trebuie să depășească 20% din teritoriu, cea mai mare parte a parcului fiind ocupată de spațiul verde propriu-zis. În parcurile mari crește ponderea pieselor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
care este adresat tuturor categoriilor sociale, cu cât mai multe posibilități de destindere (plimbare pe jos, plimbare cu barca, plimbare călare, cu bicicleta, cu rolele, patinaj, locuri de plajă ș.a.). Toate puncte de atracție sunt legate de o rețea de alei de cca. 40 km și sunt dispuse într-o manieră peisageră, pe un relief animat. PĂDUREA PARC Este situată de obicei în afara perimetrului orașelor și poate fi reprezentată de un masiv forestier de peste 100 ha, existent în raza de folosință
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pădurii-parc. Zona de regenerare (de protecție) ocupă maxim 5% din suprafața pădurii și este alcătuită din teritorii situate atât în zona de primire cât și în zona de plimbare. O pădure-parc trebuie să aibă o rețea de drumuri rustice și alei de plimbare care să nu depășească 4 % din suprafața totală. De asemenea se impune ca parcările și căile rutiere de acces să fie situate la limita masivului forestier. Funcția recreativă este stabilită pentru o capacitate de primire de 30-60 vizitatori
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
prezinte rezistență sporită la fum, gaze, praf, etc.; perioada de la înfrunzire până la căderea frunzelor să fie cât mai lungă, iar toamna intervalul de desprindere a frunzelor de pe lujeri să fie cât mai scurtă; fructele sau semințele diseminate să nu murdărească aleea sau strada; sistemul radicular să fie profund și nu superficial; să nu prezinte capacitate de drajonare puternică; să aibă o creștere rapidă; să fie longevive; să suporte tăierile în coroană; la speciile de arbori trunchiul să fie rectiliniu și să
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
se aleg două trei specii care să constituie fondul sau scheletul spațiului verde și alte câteva specii care să introducă varietate în unitate. Distanța dintre exemplare trebuie astfel adoptată încât să permită pătrunderea razelor de soare și zvântarea rapidă a aleilor sau terenurilor de joacă. Folosirea unor specii arboricole și arbustive în jurul unui bloc și cu totul altele la blocurile învecinate, creează lipsă de armonie, sit-ul fiind astfel lipsit de unitate, armonie și proporție. Ca și în celelalte unități de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]