18,056 matches
-
L'analyse á la Probabilité des Décisions Rendues á la Pluralité des Voix. În această lucrare avansează cele două rezultate care l-au făcut celebru, teorema majorităților ciclice și teorema juriului. Prima arată că, atunci când comparăm mai mult de două alternative pe perechi, în anumite profile de preferință, vom descoperi o preferință socială intranzitivă. Cel de-al doilea rezultat discută probabilitatea ca un grup să ajungă la o decizie corectă. Ideea, exprimată cât mai simplu, este că, dacă folosim regula majorității
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de metoda alegerii sociale, devine mult mai dificil să înțelegem ce se înțelege prin a prefera o metodă alteia”. [Arrow, 1963, p. 8] footnote>, în al doilea rând, fiecare individ este considerat rațional într-un sens minimal: oricare ar fi alternativele, fiecare individ are o preferință completă și tranzitivă. Din valorile individuale exprimate prin preferințe minimal-raționale, Arrow construiește domeniul unei funcții de preferință socială rațională (funcție de bunăstare socială), i.e. tranzitivă și completă<footnote Numele de funcție de bunăstare socială era deja folosit
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se studia partea a treia a acestei lucrări. footnote>. Deoarece completitudinea și tranzitivitatea sunt insufi ciente pentru a garanta orice formă de protecție și echitate<footnote O relație de preferință socială, tranzitivă și completă, spune doar că va exista o alternativă preferată social, i.e. mulțimea maximală socială va fi nevidă, dar nu spune nimic, spre exemplu, despre egalitatea politică a indivizilor, nu indică dacă aceștia au sau nu drepturi. Cu alte cuvinte, nu avem decât informația de output (preferința socială), dar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că preferința socială nu trebuie impusă din afară fără a ține seama de preferințele membrilor comunității, iar a doua este o condiție slabă de monotonie care cere un răspuns nonnegativ al preferinței sociale la preferințele individuale. Domeniul universal, independența față de alternativele irelevante, nonimpunerea și monotonia slabă implică împreună condiția Pareto slabă. De aceea, versiunea originală a teoremei este un corolar al celei din 1963. footnote> care, într-o interpretare largă, este asemănătoare ideii de unanimitate: dacă toți indivizii dintr-un grup
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
monotonia slabă implică împreună condiția Pareto slabă. De aceea, versiunea originală a teoremei este un corolar al celei din 1963. footnote> care, într-o interpretare largă, este asemănătoare ideii de unanimitate: dacă toți indivizii dintr-un grup preferă strict o alternativă, atunci acea alternativă este preferată social. Ce-a de-a treia condiție este aceea de nondictatură. Aceasta solicită ca preferința socială să nu fie determinată de un singur individ. În sfârșit, ultima condiție este cea a independenței față de alternativele irelevante
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
împreună condiția Pareto slabă. De aceea, versiunea originală a teoremei este un corolar al celei din 1963. footnote> care, într-o interpretare largă, este asemănătoare ideii de unanimitate: dacă toți indivizii dintr-un grup preferă strict o alternativă, atunci acea alternativă este preferată social. Ce-a de-a treia condiție este aceea de nondictatură. Aceasta solicită ca preferința socială să nu fie determinată de un singur individ. În sfârșit, ultima condiție este cea a independenței față de alternativele irelevante. Această condiție cere
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o alternativă, atunci acea alternativă este preferată social. Ce-a de-a treia condiție este aceea de nondictatură. Aceasta solicită ca preferința socială să nu fie determinată de un singur individ. În sfârșit, ultima condiție este cea a independenței față de alternativele irelevante. Această condiție cere ca, atunci când comparăm două alternative, să folosim în ierarhizarea lor doar informația provenită de la acele alternative, și nu pe aceea de la modul în care sunt ierarhizate cele două alternative atunci când le comparăm cu altele<footnote De
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a de-a treia condiție este aceea de nondictatură. Aceasta solicită ca preferința socială să nu fie determinată de un singur individ. În sfârșit, ultima condiție este cea a independenței față de alternativele irelevante. Această condiție cere ca, atunci când comparăm două alternative, să folosim în ierarhizarea lor doar informația provenită de la acele alternative, și nu pe aceea de la modul în care sunt ierarhizate cele două alternative atunci când le comparăm cu altele<footnote De fapt, condiția independenței față de alternativele irelevante face mai mult
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ca preferința socială să nu fie determinată de un singur individ. În sfârșit, ultima condiție este cea a independenței față de alternativele irelevante. Această condiție cere ca, atunci când comparăm două alternative, să folosim în ierarhizarea lor doar informația provenită de la acele alternative, și nu pe aceea de la modul în care sunt ierarhizate cele două alternative atunci când le comparăm cu altele<footnote De fapt, condiția independenței față de alternativele irelevante face mai mult decât a bloca informația venită din alte perechi decât cea în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ultima condiție este cea a independenței față de alternativele irelevante. Această condiție cere ca, atunci când comparăm două alternative, să folosim în ierarhizarea lor doar informația provenită de la acele alternative, și nu pe aceea de la modul în care sunt ierarhizate cele două alternative atunci când le comparăm cu altele<footnote De fapt, condiția independenței față de alternativele irelevante face mai mult decât a bloca informația venită din alte perechi decât cea în care se compara. O a doua consecință a folosirii ei este subliniată de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ca, atunci când comparăm două alternative, să folosim în ierarhizarea lor doar informația provenită de la acele alternative, și nu pe aceea de la modul în care sunt ierarhizate cele două alternative atunci când le comparăm cu altele<footnote De fapt, condiția independenței față de alternativele irelevante face mai mult decât a bloca informația venită din alte perechi decât cea în care se compara. O a doua consecință a folosirii ei este subliniată de Sen (1970a): „nu este, probabil, evident modul în care condiția I (independentă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
face mai mult decât a bloca informația venită din alte perechi decât cea în care se compara. O a doua consecință a folosirii ei este subliniată de Sen (1970a): „nu este, probabil, evident modul în care condiția I (independentă față de alternativele irelevante) împiedica folosirea utilitarianismului. Numele de independență față de alternativele irelevante produce, într-un fel, confuzie. Trebuie distinse două aspecte: în primul rând, condiția I este violată atunci când în alegerea socială dintre x și y ierarhizările individuale privind o a treia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alte perechi decât cea în care se compara. O a doua consecință a folosirii ei este subliniată de Sen (1970a): „nu este, probabil, evident modul în care condiția I (independentă față de alternativele irelevante) împiedica folosirea utilitarianismului. Numele de independență față de alternativele irelevante produce, într-un fel, confuzie. Trebuie distinse două aspecte: în primul rând, condiția I este violată atunci când în alegerea socială dintre x și y ierarhizările individuale privind o a treia alternativă, să-i spunem z în raport cu x sau y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
irelevante) împiedica folosirea utilitarianismului. Numele de independență față de alternativele irelevante produce, într-un fel, confuzie. Trebuie distinse două aspecte: în primul rând, condiția I este violată atunci când în alegerea socială dintre x și y ierarhizările individuale privind o a treia alternativă, să-i spunem z în raport cu x sau y, devin factori relevanți. Acesta este aspectul de irelevanță al condiției. În al doilea rând, condiția este violată dacă în alegerea socială dintre x și y devine relevantă orice altă informație decât cea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu există nicio funcție de preferință socială rațională care să le îndeplinească. Într-o formulare alternativă și cumva mai șocantă, nu există nicio funcție rațională de preferință socială care să îndeplinească condiția domeniului universal, condiția Pareto slabă și condiția independenței față de alternativele irelevante, în afara celei dictatoriale. Altfel spus, dacă celelalte condiții sunt îndeplinite, atunci avem un dictator. În interpretarea tare, acest rezultat spune că democrația nu este posibilă. Pare greu de găsit un argument pentru care am refuza o decizie unanimă (condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
am refuza unui grup autodeterminarea (nonimpunerea inclusă în condiția Pareto). Pare de asemenea dificil de susținut că dictatura este acceptabilă (nondictatură). De asemenea, cu greu am putea furniza un argument suficient de bun pentru a interzice indivizilor să prefere între alternative așa cum doresc (domeniul universal). Folosind exemplul potrivit<footnote În (2006), Miroiu folosește următorul exemplu: „Să presupunem că suntem la un restaurant și vrem să comandăm o ciorbă. Ospătarul îmi spune: avem ciorbă de legume și ciorbă de perișoare. Eu prefer
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
un minut ospătarul revine, își cere scuze și îmi spune că bucătarul a pregătit și ciorbă de burtă. Ah, zic eu, atunci comand ciorbă de perișoare!”[Miroiu, 2006, p. 178]. Uitându-ne la un astfel de exemplu, condiția independenței față de alternativele irelevante pare intuitivă și pare a scăpa numeroaselor critici aduse în literatura TAS (pentru pozițiile critice, a se consulta partea a treia a acestei lucrări). footnote>, chiar și condiția de independență față de alternativele irelevante pare complet intuitivă. Deși interpretarea tare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
un astfel de exemplu, condiția independenței față de alternativele irelevante pare intuitivă și pare a scăpa numeroaselor critici aduse în literatura TAS (pentru pozițiile critice, a se consulta partea a treia a acestei lucrări). footnote>, chiar și condiția de independență față de alternativele irelevante pare complet intuitivă. Deși interpretarea tare nu pare a lăsa loc de optimism, interpretarea slabă prezintă o imagine cu mult mai puțin neplăcută: în acest sens, rezultatul lui Arrow ne spune doar că modul în care ne formalizăm valorile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
discuta în partea a patra a acestei lucrări și voi argumenta că poate reprezenta o modificare de viziune în cadrul paradigmei, și nu o renunțare la paradigmă. Revenind la primele două strategii, cea dintâi a vizat în special condiția independenței față de alternativele irelevante, motivul fiind că nu ar fi vorba despre o condiție intuitivă. Cea de-a doua strategie a vizat, în special, condiția domeniului universal și, din nou, condiția independenței față de alternativele irelevante. S-a considerat că aceste condiții sunt prea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cea dintâi a vizat în special condiția independenței față de alternativele irelevante, motivul fiind că nu ar fi vorba despre o condiție intuitivă. Cea de-a doua strategie a vizat, în special, condiția domeniului universal și, din nou, condiția independenței față de alternativele irelevante. S-a considerat că aceste condiții sunt prea tari și că pot fi alterate până la nivelul la care inconsistența nu mai apare. În afara acestor direcții de cercetare, relaționate cu teorema Arrow, sunt alte trei rezultate importante: teorema May, teorema
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
privind imposibilitatea unui paretian libertarian. În (1952), May prezintă un set de patru proprietăți, de asemenea rezonabile, și arată că singura regulă de decizie socială care le îndeplinește este cea a majorității simple, atunci când numărul indivizilor este finit și mulțimea alternativelor are cardinalitatea doi. Aceste proprietăți sunt: o versiune a domeniului universal<footnote În (1970a) Sen enunța definiția: „O regulă de alegere colectivă este decisivă dacă și numai dacă este restricționată la relații de preferință complete R” [Sen, 1970a, p. 28
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisivă dacă și numai dacă este restricționată la relații de preferință complete R” [Sen, 1970a, p. 28]. Condiția de decisivitate folosită de May pare a fi relaționată cu aceea din definiția lui Sen. Ea spune că oricare ar fi două alternative, regula de decizie socială va specifica un singur rezultat și că informația din domeniul funcției este cea despre preferințele individuale minimal raționale. Înțelegerea mea în ceea ce privește domeniul universal vizează însă doar domeniul funcției de preferință, nu și faptul că funcția ar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială va fi întotdeauna decisivă, i.e. va furniza un rezultat, condiția de anonimitate, care, într-o enunțare informală, spune că preferințele membrilor comunității trebuie să conteze în mod egal, proprietatea neutralității care, din nou, într-o exprimare informală, impune ca alternativele să aibă același statut, și proprietatea receptivității pozitive care cere ca, în cazul unui balotaj, dacă o singură persoană își modifică preferința în favoarea unei alternative sau a alteia, atunci aceea va fi preferată social. Condițiile lui May sunt mai tari
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
conteze în mod egal, proprietatea neutralității care, din nou, într-o exprimare informală, impune ca alternativele să aibă același statut, și proprietatea receptivității pozitive care cere ca, în cazul unui balotaj, dacă o singură persoană își modifică preferința în favoarea unei alternative sau a alteia, atunci aceea va fi preferată social. Condițiile lui May sunt mai tari decât cele ale lui Arrow și de aceea regula majorității îndeplinește toate condițiile Arrow, în afară de aceea a tranzitivității preferinței sociale. În ceea ce privește rezultatele publicate de Gibbard
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertarian și sub acela de paradox libertarian. Potrivit acestui rezultat, dacă agregăm preferințele minimal raționale ale cel puțin doi indivizi, preferința socială rezultată va fi irațională (ciclică) dacă folosim domeniul universal, condiția Pareto slabă și o condiție libertariană atunci când numărul alternativelor este egal cel puțin cu trei<footnote Voi descrie, pe larg, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian și teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili în capitolul 2 și capitolul 2*. footnote>. La patru ani de la publicarea acestui rezultat, Gibbard
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]