9,188 matches
-
Blănaru Lică Prieten bun mi-ai fost în viață, M-ai cinstit, mi-ai dat povață, Iar în ceas chinuitor Ai fost sprijin, ajutor. Ai iubit ce-a fost frumos Ca-i fost falnic, arătos, Cu bunătatea sufletului tău Ai alungat mereu ce a fost rău. Tu ai știut copiii să ți-i crești, Iar la nepoți le-ai spus povești. Familia, o îndulceai cu dezmierdări Când aveau griji și frământări. O, cât de mult tu ți-ai iubit părinții Și
Unui prieten by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83185_a_84510]
-
pe care o ducea Irod Antipa, guvernatorul provinciei Galileea. Acesta, a luat mai întâi de soție pe fiica lui Areta, împăratul Arabiei, și a petrecut cu ea multă vreme. Dar, aprinzându-se de patimă pentru soția fratelui său Filip, a alungat-o pe soția lui legitimă și s-a căsătorit cu Irodiada, împotriva legii. Pentru această 22 nelegiuire, Ioan Botezătorul, păzitorul dreptății și propovăduitorul adevărului și al pocăinței, îl mustra pe Irod în public, înaintea tuturor. Irod nu primea cu inimă
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Decretul nr. 410/1959 a reprezentat cea mai grea lovitură dată monahismului românesc prin înlăturarea abuzivă și brutală a călugărilor și călugărițelor din mănăstiri. În urma aplicării acestui decret, au fost desființate mai multe mănăstiri și schituri, mii de călugări fiind alungați din mănăstiri. De exemplu în mănăstirea noastră în anul 1959 existau 40 de viețuitori, iar după aplicarea decretului au rămas mai puțin de jumătate. Din cei alungați din mănăstire majoritatea nu s-au mai întors niciodată, ci s-au căsătorit
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
decret, au fost desființate mai multe mănăstiri și schituri, mii de călugări fiind alungați din mănăstiri. De exemplu în mănăstirea noastră în anul 1959 existau 40 de viețuitori, iar după aplicarea decretului au rămas mai puțin de jumătate. Din cei alungați din mănăstire majoritatea nu s-au mai întors niciodată, ci s-au căsătorit și au murit în lume, puțini fiind cei ce au revenit și au îmbrățișat din nou mănăstirea în care și-au depus voturile monahale, dăruindu-și viața
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Domnul. Cât frig și foame au îndurat bieții monahi ? La câte umilințe au fost supuși de Securitate? Câte lacrimi și suspine amare au vărsat ? Câți spini și câtă durere au fost în inimile lor ? De câte ori s-au simțit ai nimănui, alungați de ici acolo și singuri pe lume ? Sunt întrebări pe care ni le punem și ne răspundem fiecare în adâncul inimii noastre. Acea perioadă a fost ca un foc curățitor care se pare a pârjolit cam mult în calea lui
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
nici În măreția tăcută a porumbului la amiază, În zumzetul somnoros și ascuțit ce Învăluie cîmpul după prînz, nici În verdele și auriul ciudat și fermecat al pădurilor cu cîntecul lor sălbatic, nici măcar În pămîntul care, cu o ultimă răsuflare, alungă căldura și violența zilei către adîncurile nepătrunse și Încremenirea misterioasă a amurgului - oricît de puternice și de Înălțătoare ar fi aceste lumini și clipe - nu aici am găsit și am simțit misterul, măreția și frumusețea nemuritoare a Americii. Am descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
muribundului pe trotuar, Îl Întinseseră pe jos și făcuseră cerc În jurul lui ca să-l apere de gloata care se Îngrămădea. Apoi sosi ambulanța cu sirenele șuierînd furios și Îngrozitor, dar omul era deja mort. Cadavrul a fost ridicat, polițiștii au alungat privitorii Împingîndu-i, lovindu-i, plesnindu-i și mînÎndu-i ca pe o turmă de animale fără minte, pînă ce, În final, se făcuse loc liber În jurul căruciorului distrus. Doi polițiști care căutau să elibereze strada pentru a face loc circulației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de valul celor de statură medie. Pășește pe aceste străzi mereu singur, mereu străin, neavînd alt pămînt, altă viață, altă cale, În afară de acestea, devorîndu-le cu ochi de foc, cu inima plină de dor și de o foame insuportabilă, și totuși alungat din siguranța dimensională a marelui adăpost al vieții de o lungime de un braț, de o Înălțime de un cap, de refuzul mărunt și amar de un picior - văzînd, simțind, cunoscînd și dorind o viață ce strălucește acolo, sub ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pe amândoi, dar de motocei nu mă mai ating. Ba nu. Dacă nu apar șoareci adevărați, mă voi juca și cu motocei. Pentru că nu sunt încăpățânat și mă joc cu orice. Chiar și cu bobițele din farfurie, pe care le alung din vas și le vânez pe jos, pe gresie, după ce le alerg bine-bine prin toată bucătăria. Dar dintre toate jucăriile, pixurile sunt cele mai nostime. Ele scriu, adică lasă urme, dar se și rostogolesc. Pe ele le învârt prin sufragerie
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Împărat, iar Ana e și ea reporter, s-a grăbit să vină „la fața locului” ca să vadă cu ochii ei cum stau lucrurile. Nu vrea doar să culeagă informații, vrea să facă și ea tot ce poate ca să-i alunge degrabă pe zmei. E curioasă ca o pisică. Ca mine, adică. Dar nimic din ce află nu ține pentru ea. Exact ca mine. Sper că n-ați uitat că și eu sunt reporter. Un reporter vrea să știe nu numai
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
și ea ce e de dres, ajutându-i pe toți ceilalți să facă fapte bune. Ana știe că împotriva dușmanilor nu se poate lupta de unul singur ci numai împreună cu prietenii. Nici chiar Verde Împărat n-a reușit singur să alunge zmeii. A căzut la pat, doborât de ei. Dar o să mai afle Ana ceva: și anume că undeva în Munții Carpați, sub aripa întinsă a curcubeielor, e vestitul Tărâm al Culorilor unde trăiește un Prinț de demult cu puteri extraordinare
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Mi-ai dat o idee, draga mea Zână: Ce-ar fi să ne întâlnim cu toții în Castelul din Carpați al Prințului Culorilor? Vom putea ajunge imediat lângă Prinț și împreună cu el vom găsi mai repede o cale de a-i alunga pe zmei. Ce ziceți? Inventatorul și Zâna Inventica se privesc o clipă în ochi, apoi zic amândoi deodată: ”Daaa!” ...Îi vedeți copii? Desenați aici scena: Inventatorul și Inventica se pregătesc de drum, noi ne grăbim să-i căutăm și pe
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
a-și pune Culoarea pe mine că „nevăzutul” era o pisică? Cred că știa și că sunt reporter de război. Nu cumva ochii Prințului au în ei Culoarea Culorilor? Prin urmare, m-au văzut, dar uite că nu m-au alungat. Nici nu i-ar fi lăsat PAM, de altfel. Că doar visul e al ei, nu al lor. Ei „joacă” în visul ei ca într-un film. Dialogul Anei cu Prințul a continuat. Ca să-mi revin, m-am îndepărtat de
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
și câți bani te costă. Dacă scrii toate acestea, limpede, pe hârtie, ai în fața ta un PROIECT. Deci, s-o luăm de la început: Fiii lui Verde Împărat vor să scape Țara lui Verde Împărat de zmei. De ce vor să-i alunge pe zmei? Pentru că zmeii distrug tot. Ce urmează să facă și cum anume, ca să scape de zmei? Ei, tocmai la asta vor trebui să se gândească cu toții, acum. Împreună. Vor sta aici, minte lângă minte, și vor inventa metode de
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
ei să se închine la noi și numai la noi. Să facă ce le cerem noi, să vorbească și să se poarte cum le poruncim noi. Altfel, în loc să punem noi laba pe tot ce mișcă în țara asta, ne vor alunga ei pe noi de aici. Ați înțeles, prostănacilor? Zmeii sâsâie mai puțin. Câțiva se prefac că plâng. Lăcomia continuă: Tu, Vanitosule, cel mai mândru, mai deștept și mai bogat dintre fii mei, ce ai de gând să faci ca oamenii
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Să se lăcomească la bani și la bogății, să nu vadă că-și înalță palatele pe gunoaie, că viața lor se transformă în gunoi, că distrug frunza verde, că le ucid pe frumoasele, tinerele și bunele Clorofila și Hemoglobina, că alungă culorile. ...Dar ia să plec eu de aici, din grota asta mizerabilă de unde tocmai au dispărut zmeii. Că nu pot să-i zgârii și nici nu găsesc urmă de șoarece sau de alte bunătăți în astfel de locuri. Ce
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
pentru un număr de ani, iar zmeii i-au păcălit pe acești oameni mari și vor să fure Pământul Copiilor și să-l distrugă. Dar nu vor reuși, asta e sigur, pentru că se vor trezi toți copiii de pe glob, vor alunga zmeii și își vor recuceri planeta”. Trag și eu cu ochiul la foile de pe planșeta Inventatorului, dar nu prea pricep ce a desenat și a scris el acolo. Mă uit „ca pisica în calendar” ? Nu chiar. Mă uit „ca Ticuță
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
cu spor, la proiectul său, iar Asociația cheamă acum alți copii care doresc să intre în poveste. Pe aceia care vor, deci, să devină „mesageri”, ca împreună cu Ana, cu Prințul, cu feciorii lui Verde Împărat și cu împăratul însuși să alunge pentru totdeauna zmeii, îi facem atenți la următoarele: Se pot înscrie în Asociația „Mesagerii Sănătății” toți copiii care știu să scrie și să citească, de la orice vârstă până la orice vârstă. Cei care doresc să facă parte din Asociația „Mesagerii Sănătății
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
să-mi fie îndrumător... Aici se scrie numele unui îndrumător dintre cei șapte existenți în poveste: Inventatorul, Artistul, Învățătorul, Grădinărița, Ana, Prințul Culorilor...și Ticuță) Vedeți copii? La sfârșitul acestei povești n- ați aflat vestea bună, zmeii n-au fost alungați din Țara lui Verde Împărat. Îmi pare foarte rău că povestea din visul lui PAM nu se termină bine. Nu încă. Asta înseamnă ceva: înseamnă, pe de o parte, că nici în realitate povestea asta nu s-a terminat, iar
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
de lectură, șezând la o masă pe un podium, în fața unui public: era un lucru cât se poate de obișnuit pe Pământ pentru profesori și oratori în general. Fu nevoie de un efort mintal conștient din partea lui Gosseyn pentru a alunga aceste asociații automate din memoria sa. Nu pentru că aceste amintiri stereotipe l-ar fi făcut mai puțin conștient, dar veneau așa, pe nepoftite și se amestecau îndeajuns pentru a-i distrage atenția de la ceea ce, la alt nivel al conștiinței, socotea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
apropierea grotei. Îngerul îi chemă: Dar voi, ce aveți de oferit?». «Nimic», răspunse măgarul, și își plecă în jos urechile lungi: «Noi nu am învățat altceva decât umilința și răbdarea!». Boul, timid, adăugă: Totuși putem, din când în când, să alungăm muștele cu cozile noastre». Îngerul, în sfârșit, zâmbi: «Voi sunteți cei potriviți!»” (Povestire populară relatată în: B. FORTE, La bellezza di Dio. Scritti e discorsi 2004-2005, Cinisello Balsamo [MI] 2006, p. 157). 1. „Măgarul în grota Nașterii...” 1. Evanghelia după
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
fel ca toți ceilalți regi, înarmat și decis să folosească forța și violența pentru a restaura regatul lui Israel. Regele umil este de neînțeles pentru evrei și pentru romani; el îi surprinde pe toți, nu îi vrea morți, nu îi alungă din Ierusalim, se lasă arestat strigând la ucenicii săi, în special la Petru ca să pună sabia în teacă, și să nu folosească forța pentru a-l salva (cfr. Mt 26,52-53). Măgarul, purtându-l în șaua de pe spatele său la
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
misiunea sa, împărăția lui Dumnezeu nu numai că „este aproape” (Lc 10,9), dar deja este prezentă în lume, deja acționează în istoria omului. O spune El însuși: „Împărăția lui Dumnezeu este în mijlocul vostru” (Lc 17,21); „Dacă eu îi alung pe diavoli prin puterea Duhului Sfânt, sigur că a ajuns la voi împărăția lui Dumnezeu” (Mt 12,28; cfr. Lc 11,20). Împărăția lui Dumnezeu este împărăția lui Cristos; cerurile s-au deschis pe pământ pentru a le permite oamenilor
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
și pentru toți. Când a sosit Ceasul tău, te-ai urcat pe Golgota pentru Liturghia ta universală: acolo te-ai arătat pe deplin Fiu al Tatălui și frate al nostru; acolo ai inaugurat creația nouă, din care moartea a fost alungată pentru totdeauna; acolo ai revelat puterea Preoției tale, construind o punte de milostivire între Dumnezeu și oameni. Spre mângâierea tuturor ai voit ca Preoția ta, răbdătoare și glorioasă, să dureze peste veacuri, și la ea ne-ai chemat și pe
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
împac cu gîndul acesta. Clubul este asemenea rîului, mă gîndesc pentru o clipă, pentru că și el merge mai departe mereu și, ca și rîul, va fi mereu același, chiar dacă mereu e vorba despre alt volum de apă. Dar imediat am alungat din nou gîndul acesta. Rîul este al tuturor și este întotdeauna îmbietor. Rîul nu are comitet. Chiar în această noapte, în care scheletul a ceea ce a fost odată fortăreața clubului, scîrțîie, iar ultimele uși rămase ale șopronului gol se leagănă
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]