5,239 matches
-
acestuia!!!) induce, în mic, drama unei întregi societăți decapitate. Tutuirea, ritos mitocană, a timoratului scriitor arată, în mic, relația de grosieră subordonare a întregii populații ciocănarului ieșit din imundele subsoluri. Cu Ceaușescu apar și "nuanțările". Predecesorul, aplatizîndu-i relieful, îi ușurează ambițiosului pantofar dezbrăcarea tunicii stalinist-maoiste și trecerea la costum. Iar cînd paranoia se va instala definitiv, costumul va fi asezonat cu sceptrul monarhic. Într-o imagine ce a făcut deliciul, sincer (!!!), al unui paranoic de data asta de geniu pictorul Dali
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
programat de formațiunea mafiotă la putere, care știe că oricum are asigurat scontatul sprijin electoral, și actuala mascaradă a "incompatibilităților" ca spectacol fumigen în ochii obștii docile, și... și... mai ales interminabilele mandate prezidențiale ale unui Iliescu, mai mult decît ambițiosul nomenklaturist, care nu vrea să lase în pace această țară menită totuși altui destin. Am și numit, astfel, ceea ce paranteza de la început amîna s-o facă: cea de a treia dictatură comunistă postbelică. Una moale, evident, acordată, vezi Doamne, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Politica, Chestia nihiliștilor, O dramă din amor, Bătăi, atentate, O scrisoare, Crima, Judecata sînt titlurile unui mozaic ce se vrea autentic. Vorbind în numele helveților, Tell zice adînc despre politică: La noi, lumea nu-și pierde vremea cu discuții zadarnice politice; ambițioșii nu prea pot fi aici, de oare ce nu ezistă cine știe ce posturi și slujbe grase și strălucite în statele Elveției". După ce Wilhelm ăsta îi asigură pe cititori că "acum, cu nihiliștii (nifiliștii, vorba lui nenea Iancu, n.n.) ne-am mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a marcat istoria imaginarului, chiar în trecerea la modernitate, este barocul. Încercarea de fondare a unei ordini generale care să circumscrie totodată organizarea socială, viața politică și cultura a dus la un anumit voluntarism, pus în serviciul unui scop foarte ambițios: recucerirea tuturor domeniilor, cu o filosofie și cu norme noi (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 75). Exaltarea sinelui sub forma unei voințe de cunoaștere, de putere și de trăire deplină − gloria, ipostaza supremă a sinelui ideal
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
puterii referința istorică absolută pentru creștinismul militant (Mazilu, Recitind literatura română veche I 136-52). Învățăturile lui Neagoe Basarab, de altfel exemplul ortodox (major) de "oglindă a principelui" (Mazilu, Recitind literatura română veche II 228-331), au păstrat și cel mai înalt (ambițios) program politic local. Chiar și mai târziu, autocratul, tot după modelul lui Constantin I, adresează adevărate omilii curtenilor săi - discursuri care se rostesc uneori și în situații nefericite: Șerban Cantacuzino, la mazilirea sa în 1716, ... au făcut un cuvânt minunat
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de modelul său bizantin. Concentrându-și atenția și posibilitățile financiare asupra programelor militare, dar plătind și relativa independență, Țările Române au dezvoltat o civilizație semi-rurală, deși statutul lor politic și istoric inițial a fost mai curând, cum spuneam mai devreme, ambițios situat pe orbita centrului − totuși unul important și cu rol militar major în regiunea Balcanilor. Și nu atât din cauza distanței propriu-zise de capitala constantinopolitană, ci pentru că formele de educare, spre exemplu, au fost exercitate de un sistem monastic el însuși
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
preluare pasivă a moștenirii bizantine, ci viza chiar refacerea imperiului creștin din orient și, de aceea, reluarea concertată de către toate puterile europene a cruciadei împotriva musulmanilor, după ce el însuși le-ar fi dat o lovitură de la nord de Dunăre. Ideea ambițioasă a marii campanii anti-otomane nu apare doar în documentele de cancelarie sau în Cronica putneană (Papacostea 148-69; Pippidi 205-16). Dovadă a intrării în legendă a figurii domnului moldovean, "sama de cuvinte" a lui Neculce anunță cele dintâi etape ale trecerii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau a lui Ion-vodă la Cahul, în letopisețul lui Ureche), imaginarul a fixat și o altă tipologie domnească, aflată sub incidența anti-modelelor creștine, situate așadar în relație cu imaginarul păcatului și al implicitei puniții divine: voievodul necredincios, ucigașul păgân, veneticul, ambițiosul supus Porții, vicleanul, uneltitorul, imoralul etc. Principiul etic funcționează atât în cazul "intransigenților" cărturari moldoveni, cât și în subiectivele cronici de familie ale muntenilor. Credința și datoria față de domn, la rându-i "supus țării și lui Dumnezeu", dau criteriul moral
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Probabil asta se datorează interesului și dragostei sale pentru Limba și Literatura Română. După cum observați, a început prezentarea membrilor familiei.Sora mea, în vârstă de 16 ani, este elevă la Liceul Cuza-Vodă în clasa a X-a Filologie și este ambițioasă, cochetă și ca să vorbesc despre ea mi-ar trebui ceva timp, hârtie și cerneală multă; de aceea închei prin a spune că dorește să ajungă un avocat și un manechin celebru și că eu o iubesc foarte mult. Mai am
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
undeva, în afara țării. Conform ordinii, eu aș urma, fiind mezinul familiei ; nu voi spune prea multe despre mine, pentru că nu-mi stă în fire să fiu modestă și va atrage atenția unora, mă rezum la faptul că sunt o fetiță ambițioasă, egoistă uneori, dar prietenoasă și iubită foarte mult de ceilalți membri ai familiei. Perspectivele mele de viitor nu pot fi puse încă în discuție. Eu le consider acum niște vise care pot sau nu fi realizate. Tatăl este capul familei
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
este spiritul polemic, intratabil, un pic scorțos, care îi înlesnește autorului accesul spre teme controversabile, susținându-l în emiterea unui punct de vedere propriu, scos în relief de formulări bine gândite. Refuzând dezinvoltura spectaculoasă a eseisticii, analistul își desfășoară demonstrațiile ambițioase într-o manieră echilibrată, cu o tentă de profunzime dată și de referirile la context („circumstanțele” sociale și politice, „liniile de forță” ale mișcării de idei dintr-o epocă sau alta), într-un exercițiu de sociologie literară. Protocolul argumentației se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
al comunității și al vecinătății. Oamenii par să aparțină locului. Nimic din toate acestea Însă nu a apărut la Întâmplare. Planificarea spațială este mult mai avansată În toată Europa. Iar acum, guvernele europene au făcut Încă un pas, propunând un ambițios plan de dezvoltare spațială la nivel continental. În septembrie 2000, Conferința Europeană a Miniștrilor Răspunzători pentru Administrarea Teritoriului (CEMAT) a adoptat un document care se intitulează „Principiile directoare pentru dezvoltarea sustenabilă a continentului european”. Scopul este de a armoniza dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dintr-o zona internă de schimb lărgită și unificată. Primii săi arhitecți și vizionari au promovat În mod public ideea pentru a obține aceptarea Uniunii. Pe de altă parte, era clar Încă de la Început că scopurile lor erau mult mai ambițioase. Jean Monnet, părintele fondator al Uniunii, a declarat de la Început că „noi nu formăm coaliții interstatale, ci o uniune Între popoare”16. Monnet și alții au crezut că singura soluție pe termen lung, care ar putea garanta o Europa pașnică
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un viitor mai bun, atât material, cât și sentimental, a fost la rădăcina visului american. Majoritatea imigranților americani au ales să-și uite trecutul și să-și sacrifice prezentul pentru o răsplată viitoare. În schimb, visul european este mult mai ambițios. Europenii vor să-și conserve și să-și amplifice moștenirea culturală, să se bucure de o bună calitate a vieții În clipa prezentă și să creeze o lume pașnică și sustenabilă În viitorul apropiat sau În nu foarte Îndepărtat. și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lui Dumnezeu în om care și sporește frumusețea prin apropierea în asemănarea cu Dumnezeu, prin mântuire. Este indicată baia, mai ales cea care curăță murdări sufletului, și se recomandă exerciții corporale, căci îl fac pe om mai sârguincios și mai ambițios. El cere ca acela care transmite învățătura să aibă curățenie sufletească, cel ce stă în frunte să fie cu râvnă, cel ce miluiește s-o facă cu bunăvoire, iar dragostea să nu fie fățarnică. Ca metode practice de realizare a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pe cunoștințele științifice acumulate. Poate exemplele cele mai clare le găsim în domeniul sociologiei și al psihologiei sociale industriale. Proiectul lui Rensis Likert (1961, 1967) de elaborare a unor noi modele de organizare social-umană a întreprinderilor este poate cel mai ambițios. Obiectivul lui Likert a fost de a imagina noi modalități social-umane de organizare a întreprinderii, „bazate integral pe știință”. Adunând cunoștințele acumulate în legătură cu dinamica grupurilor, cu motivația performanței, cu stilul de conducere, el a conceput un model de organizare bazat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
putea ajunge intuitiv la concluzia că numai luarea în considerare a unor factori obiectivi sociali nu ar putea explica comportamentul acestuia. Situația politică și socială internațională și internă să zicem nu era de natură să încurajeze un proiect atât de ambițios precum cel al lui Vlad Țepeș. El s-ar putea să bănuiască că trebuie să existe și în istoria sa personală o serie de factori care să-l fi determinat să-șiformuleze obiective atât de înalte, însă utopice din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
23,6 În perioada anterioară. Crucială pentru relansarea sociologiei a fost reluarea cercetărilor sociologice empirice. Încă În perioada grea a anilor ’50, devenind foarte activi În perioada de liberalizare a anilor ’60-’70, supraviețuitorii Școlii sociologice de la București au lansat ambițioase programe de cercetare. Aceste echipe au constituit adevărate școli pentru tinerii sociologi. Un merit special al vechii generații a fost de a promova legitimitatea sociologiei ca știință, a unei practici sociologice eliberate de paradigma ideologiei comuniste. Cercetările sociologice reprezentau semnul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a procesului dezvoltării sociale”. O democrație a dezvoltării sociale Înseamnă ca România să se transforme și să se dezvolte În continuare În funcție de interesele, capacitățile și obiectivele propriei populații, În contextul, desigur, al lumii În care se integrează. Este un obiectiv ambițios, care ar trebui, În primul rând, Însușit de clasa politică românească, În al doilea rând, de elitele conducătoare ale economiei și societății, iar poate chiar Înaintea tuturor de o intelectualitate capabilă să construiască o nouă infrastructură a tranziției. A treia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
multe ori, pe cont propriu. Principalii autori ai monografiilor din această categorie au fost învățătorii și preoții de la sate. Aceștia nu aveau o pregătire specială teoretică și metodologică în domeniul studiilor sociale, dar au manifestat o mare receptivitate la programul ambițios de monografiere completă a comunităților locale propus de profesorul Gusti. Metoda monografică dezvoltată de Gusti și Henri H. Stahl nu reprezintă o noutate absolută în domeniul studiilor sociale. Monografii de comunități locale, de cartiere urbane sau de grupuri sociale au
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și înainte de Școala Monografiilor Sociologice din România. Studii monografice de amploare s-au făcut în Germania, Franța, Spania, Italia, Brazilia, Ungaria, Danemarca. Numărul monografiilor realizate în Germania în perioada interbelică a fost impresionant. Și în Germania a existat un program ambițios de monografiere a tuturor comunităților. Multe dintre aceste monografii au fost întocmite fără a se urmări un plan teoretic și metodologic. Din acest motiv, ele se utilizează greu într-o analiză comparativă și în formularea unor concluzii teoretice. Cele mai multe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și garantarea activităților economice. Surogatele de concepte aplicate, chiar presupus armonizate, continuă să fie perceput ca o translatare puțin modificată, inerțială chiar, a unui sistem de impozitare stufos, caduc în multe privințe, advers și confuz pentru contribuabil, într-un cod ambițios ca formă. Pe fond, acest cod este perceput mai mult ca o simplă juxtapunere a fostelor legi de natură fiscală și de taxare. Numărul mare de impozite și taxe centrale și locale, niciodată cunoscut cu exactitate, sugerează în fapt lipsa
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
1 Estimarea deficitului bugetar ciclic și structural pentru România Criza economică și financiară a influențat puternic România, obligând-o la efectuarea unei ajustări fiscale largi (de 1,8% din PIB pe deficitul bugetar structural, medie anuală) - una dintre cele mai ambițioase din UE în ultimii 30 de ani. Manifestarea efectelor de contagiune, cauzalitate cumulativă și celui de turmă în economia românească s-a suprapus unei crize interne, determinate de accentuarea derapajelor macroeconomice, mai ales cele determinate de deficitele gemene ridicate. Criza
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
o viteză de ajustare fiscală medie de două puncte procentuale din PIB în următorii doi ani), România un are nevoie de o ajustare semnificativă pentru a respecta condiționalitățile impuse prin Compactul Fiscal. Programul de convergență convenit cu Uniunea Europeană prevede ținte ambițioase până în 2014 (deficit bugetar efectiv de 1,2% din PIB, excedent bugetar primar de 0,5% din PIB și deficit bugetar structural de 0,7% din PIB). Traiectoria de reducere a deficitelor convenită cu Comisia Europeană se poate vedea în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
un deficit bugetar primar de 0,7% din PIB. Date fiind costurile cu dobânzile de 1,7% din PIB, rezultă că nivelul deficitului bugetar efectiv care ar stabiliza datoria ar fi de 2,5% din PIB, cu mult peste ținta ambițioasă prevăzută în Programul de Convergență, de 1% din PIB”. Este evident că România trebuie să-și stabilească o țintă mult mai ambițioasă privind reducerea deficitului bugetar dat fiind că pe termen mediu autoritățile vor fi nevoite să mărească cheltuielile bugetare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]