16,557 matches
-
rupere de mediul În care se manifestase pînă atunci este marcată definitiv de o schimbare aparent fără importanță: scrisoarea este semnată Ion Răutu, nu Vania Răutu sau Ivan Egorovici (Răutu), cum semnase pînă atunci. Era un nume nou, semn al apartenenței la altă colectivitate social-istorică și, poate, al asumării unui alt destin. PÎnă la Împlinirea sorocului de plecare din Siberia trăiește cu nostalgia țării din care știe că el și moldovenii lui sînt parte integrantă, România, o țară deocamdată himerică, explică
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
incapacitatea de a acumula informații specifice și determină un deficit de informare; Dezvoltarea gândirii sub limita normală a vârstei biologice; Lipsa spiritului de cooperare și chiar de competiție - este cauzată de lipsa jocurilor cu funcție simbolică și a sentimentului de apartenență la un grup; Limitarea accesului la cultură - persoanele cu deficiență de auz nu citesc literatură, nu Înțeleg televiziunea. În ceea ce privește lectura literară, trecerea de la gândirea În imagini la cea noțional verbală la copilul deficient de auz este condiționată de specificul celor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
trebuie să fie, ci să devină! Se militează pentru o educație centrată pe persoană, pe elevul hipoacuzic, cu caracteristicile sale specificdiferențiatoare care trebuie valorizate maximal, pregătindul pentru a fi un beneficiar al educației permanente, facilitând integrarea În viața socio culturală. Apartenența la o instituție de Învățământ specialșcoala specială pentru hipoacuzicile oferă elevilor posibilitatea dezvoltării personale În vederea integrării școlare și socioculturale optime prin planuricadru, programe școlare și programe de intervenție personalizată concepute În concordanță cu specificul deficienței elevilor, cu nivelul dezvoltării psiho
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
școlare, de aceea școala noastră dorește să aplice pentru un astfel de proiect, având ca partenere școli similare din Olanda, Turcia și Polonia. Titlul proiectului este „Deaf... so what?!”, iar tema principală: cultura surzilor, creșterea Încrederii În sine prin conștientizarea apartenenței la o comunitate culturală cu un specific aparte comunitatea surzilor. Anul acesta, În luna septembrie, ne-am bucurat de vizita a doi profesori din Olanda, prilej cu care am conceput noul proiect de parteneriat școlar de tip Comenius. Parteneriatul are
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
peste 15 trupe din tot atâtea țări. Sperăm ca noul proiect Comenius pentru care vom aplica anul viitor să câștige finanțare pentru a putea derula mai multe activități cultural artistice În comun cu alte școli din Europa, Întărindule elevilor sentimentul apartenenței la o cultură aparte. Întrucât pentru acest tip de proiect nu se poate aplica decât o singură dată pe an și nu se pot derula două proiecte În același timp, am Încercat să găsim alte modalități de a-i pune
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
definiția formulată de Comisia Europeană, în cadrul Recomandării cu privire la protejarea demnității femeilor și bărbaților în mediul profesional (noiembrie 1991) stabilește: "... Statele membre trebuie să ia măsuri concrete pentru a institui regula conform căreia orice comportament de natură sexuală sau bazat pe apartenența la un anumit sex, care afectează demnitatea femeilor și bărbaților la locul de muncă, inclusiv comportamentul superiorilor și al colegilor de serviciu, este inacceptabil, dacă: - persoana vizată consideră că respectivul comportament este nedorit, jignitor și depășește limitele rezonabilului; - respingerea de către
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
vizată de comportamentul respectiv”. Atenția cea mai mare a fost acordată hărțuirii de natură sexuală, pe care femeile - în principal, dar nu în exclusivitate - o suferă din partea bărbaților. Hărțuirea se poate însă declanșa și din cauza prejudecăților rasiale sau religioase, a apartenenței sau neapartenenței la un anumit sindicat, precum și din cauza atitudinilor manifestate față de tineri, persoane handicapate sau membri ai altor grupuri minoritare. Angajatorul poate lua următoarele măsuri: - elaborarea și publicarea unei declarații clare de politică în privința acestei chestiuni, care să cuprindă exemple
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
În care cei doi se află În momentul emiterii/receptării; noțiunea de situație, Însă, trebuie Înțeleasă „și În sensul de stare psihică, de intervenție a gândirii, a motivațiilor, a capacității de stocaj În memorie, a temperamentului, a concepției generale, a apartenenței receptorilor și emițătorilor la un anumit mediu etc” <ref id=”80”> Ibid., p. 60 referință </ref> . Această perspectivă asupra situației permite identificarea a ceea ce autoarea numește coordonate interne, unde se includ particularitățile organice, mijloacele fiziologice personale, caracteristicile de organizare psihică
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cum se face că toate concluziile au această componentă semantică fundamentală: atitudinea ostilă față de locutor. Pare de bun simț să suspectăm faptul că selectarea unei anumite ipoteze / premise din mai multe posibile nu este doar În funcție de pertinența ei În raport cu enunțul; apartenența ei la grupul celor defavorabile este o condiție prealabilă. Așadar, din această perspectivă, conținutul enunțului nu este foarte important; chiar dacă ar fi fost altul, ipotezele și premisele contextuale ar fi fost accesate/construite În funcție de același criteriu al ostilității față de emițător
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
europene....”<footnote Henry Kissinger ., op. cit., p.714; footnote> N.A.T.O. și Uniunea Europenă au pornit aproape simultan o etapă nouă în viața internațională, prin procesele de aderare și lărgirea orizonturilor s-a stabilit un nou echilibru. „Mai important, este că apartenența ca membru în N.A.T.O., este văzută ca o reafirmare a faptului că țările din Europa Centrală și de Est aparțin comunității economice, politice și sociale statelor occidentale, o comunitate bazată pe principii comune democratice.”<footnote Piotr Dutkiewicz , Paul R.
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
the transitionBulgaria: the political economy of Tax Politicies, Tax Bases, and Tax Evasion, Editura The International Bank for Reconstruction and Development, Washington, D.C., 1995, p. 179; footnote> Importul și exportul cu Statele Unite este foarte scăzut în această perioadă, atât datorită apartenenței Bulgariei la C.A.E.R. această legătură având prioritate, cât și datorită influenței comuniste a acestei perioade. În 1992 la inițiativa guvernului se produce o reformă tarifară prin care sunt introduse programe tarifare mai (http://www.dce.gov.ro/Materiale
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
și Central europene, este un deziderat european și euro atlantic important în direcția elaborării strategiilor militare naționale a statelor membre ale celor două organizații. Procesul lărgirii NATO și UE a început după 1990 și va continua în anii ce vin. Apartenența României la NATO (2004) și Uniunea Europeană (2007) este un factor european și euro-atlantic determinant în fundamentarea strategiei militare a României. Aceasta presupune armonizarea strategiei militare a țării noastre cu documente ale celor două organizații referitoare la apărarea și securitatea colectivă
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
noi reprezentam garanția că dramele și atrocitățile pe care le-au trăit în timpul conflictelor nu se vor repeta. În plus, schimbul cultural cu colegii de misiune, încrederea și prieteniile care se leagă în astfel de condiții mi-au creat sentimentul apartenenței la o lume mai largă, dincolo de barierele naționale, culturale sau religioase, iar satisfacția lucrului bine făcut și a misiunii îndeplinite compensează efortul și sacrificiul de a fi departe de familie timp de un an de zile. Totodată, participarea la o
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
este consacrat unor modalități cu totul diferite de consum social. Trăim într-un secol în care informația înseamnă putere. Ea este astăzi mai generalizată ca oricând. Individul contemporan este realmente bombardat din toate părțile cu mesaje: mass media, grupul de apartenență, grupul de referință, chiar și strada, toate au acest rol. Dintre acestea se detașează ca importanță mass media, al cărei volum de cunoștințe revărsat zilnic în lume depășește orice închipuire. Astfel, ziarul reprezintă o sursă serioasă și valoroasă de informație
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Asemenea tiparului, internetul facilitează în mod direct răspândirea informațiilor. Inițial, mas-media a fost percepută ca agent anti-socializator, un factor de perturbare, impus din exterior pentru a împiedica procesul legitim de socializare, asigurat de familie, școală, religie sau de grupul de apartenență. Ulterior, mass-mediei i s-a recunoscut rolul de formare a reprezentărilor sociale ale unei societăți date. În ansamblul ei, massmedia ajută la sintetizarea experiențelor individuale și corelarea lor întrun sistem coerent. Mass-media avea în trecut capacitatea de a aduce anumite
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
a se destinde; dorința aproape patologică pentru aparenta securitate a cunoscutului și a evidentului; dificultatea de a schimba modelul de gândire; dependența excesivă față de opiniile altora b) Blocaje de ordin cultural dorința de a se conforma modelelor sociale; dorința de apartenență; tendința de a reacționa conform principiului „totul sau nimic”; slaba capacitate de transforma sau modifica ideile; încrederea prea mare în rațiune; exaltarea excesivă față de spiritul grupului, conducând la o atitudine conformistă. c) Blocaje de ordin perceptiv incapacitate de a se
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
umană în care formarea se face prin creativitate. Caracteristicile grupului creativ de formare sunt: 1. grupul își desfășoară activitatea după un program în care obiectivele grupului sunt clare și definite pe cât posibil în termeni comportamentali și prin adeziunea membrilor; 2. apartenența la grup nu este impusă; 3. motivele intrării în grup sunt exprimate sub forma dorințelor de perfecționare a propriului stil de gândire și acțiune, trebuința de afinități și cunoaștere socială, dorința de autocunoaștere și participare la propria formare; 4. grupul
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
sufletul copilului, în perioada celor șapte ani, cele mai nobile sentimente, cele mai alese însușiri pentru întrega viață, întreținând în mijlocul familiei duhul credinței, al rugăciunii și al sfințeniei. Familia are menirea de a-l introduce pe copil în religia de apartenență prin Taina Sfântului Botez și prin toate celelalte Sfinte Taine și ierurgii. Multe dintre actele comportamentului religios (rugăciunea, metaniile, participarea la sfintele slujbe) se formează prin influențare, prin observarea și imitarea a ceea ce fac părinții. În familiile de credincioși „educația
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
grupuri. Opusă coeziunii ar fi disocierea grupului. Sursele coeziunii grupului sunt: atracția interpersonală, măsura în care membrii se simpatizează unii pe alții, climatul de încredere mutuală, succesul în activitatea comună și satisfacțiile generate de viața în grup, prestigiul grupului de apartenență, măsura în care grupul satisface aspirațiile membrilor, cooperare în cadrul activităților grupului. Atunci când colegii de clasă au sentimentul că alcătuiesc o mică comunitate („familie”), ei sunt predispuși în mai mare măsură să lucreze pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru, să participe cu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a nu se face de râs, tendința de a se descuraja rapid, graba de a accepta prima idee. Torrance identifică șase blocaje ale creativității: - orientarea asupra succesului; orientarea după colegii de aceeași vârstă; - interdicția de a pune întrebări; - sublinierea rolului apartenenței la sex; considerarea indivizilor divergenți ca fiind anormali; - dihotomia muncă - joc. Practica educațională și cercetările în domeniu evidențiază și alți factori care blochează manifestările creative ale elevilor: - modul de gândire tradițional, stilul de lucru în clasă cristalizat de învățământul tradițional
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
treia copilărie marchează o limitare a gustului pentru fantastic și un mai bun control al manifestărilor afective, M. Debesse considerând această etapă „vârsta maturității infantile”. Se intensifică mecanismul socializării, se conturează sentimentele sociomorale, școlarul mic manifestându-și deplin trebuința de apartenență la grup, de prietenie și colaborare. „Structurile interrelaționale ce se constituie la nivelul grupului formează matricea de bază a socializării la această vârstă”, iar „coordonarea mecanismului cooperare - competiție constituie una din preocupările principale ale dascălului” (I. Nicola, 1996, p. 109
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
încercat fiecare să transforme Marea Neagră într-un lac intern. Avantajul părea să fie al Turciei ca deținătoare a Strâmtorilor, iar mai târziu ca făcând parte din sfera de influență americană. Scopul diplomației sovietice era ieșirea la Marea Mediterană, punând astfel problema apartenenței și statutului Strâmtorilor. Acesta era un nou motiv de controversă est-vest, după cel al instaurării regimurilor comuniste în zonă. Inițial Statele Unite considerau că nu aveau nici un interes strategic la Strâmtori, mai ales că, în concepția lor, Conferința de la Montreux reglementa
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
al juriului poate să aprobe oricare dintre dansatori (unul, doi sau pe toți trei). În urma votului se stabilește că dansatorul A rămâne cu patru voturi, dansatorul C are cinci voturi, iar dansatorul B are șase voturi. Aparent, cele mai intense apartenențe în rândul juriului le stârnesc dansatorii A și C (fie sunt pe primul loc, fie sunt pe ultimul în ordinea preferințelor), dar dansatorul B este pe locul doi pentru majoritatea membrilor juriului. Din nou ne întrebăm ce facem. În final
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
partid comunist, s-au înscris în partidul succesor. Astfel, MSZP nu a moștenit organizația de masă a predecesorului său (van Biezen, 2003, p. 111). Cu câteva excepții, partidele din Ungaria și-au construit organizațiile politice în perioada tranziției și nivelul apartenenței partizane s a stabilizat într-un stadiu în care numărul membrilor de partid este încă relativ scăzut. În Ungaria, la momentul primelor alegeri, numai aproximativ 2% din populația cu drept de vot era afiliată unui partid În concluzie, putem afirma
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
prin care se afirmă că democrațiile (în special democrațiile liberale) nu inițiază război aproape niciodată împotriva altor democrații liberale 1. A devenit aproape un clișeu a începe dezbaterea pe seama virtuților tezei ce explorează efectele pacifiste ale democrației, interdependenței economice și apartenența la diverse instituții și oganizații internaționale prin referire la aserțiunea lui Jack Levy conform căreia aceasta constituie cel mai apropiat exemplu de lege empirică/științifică existentă în literatura Relațiilor Internaționale . Dincolo de criticile adresate acurateții dimensiunii statistice a corelării dintre democrație
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]