5,147 matches
-
plăcut mirositori se obțineau molecule cu schelet format din 6 atomi de carbon. Prima utilizare a cuvântului aromatic este facută de către August Wilhelm Hofmann într-un articol apărut în 1855.. Curios este că la acea vreme singurele substanțe "aromatice" (puternic aromatice) erau terpenele, care în sens strict chimic nu sunt compuși aromatici. Asemănarea dintre aceste 2 clase de substanțe este dat gradul mare de nesaturare consecința numărului de duble legături. La acea vreme însă Hofman nu putea face distincția între cele
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
de carbon. Prima utilizare a cuvântului aromatic este facută de către August Wilhelm Hofmann într-un articol apărut în 1855.. Curios este că la acea vreme singurele substanțe "aromatice" (puternic aromatice) erau terpenele, care în sens strict chimic nu sunt compuși aromatici. Asemănarea dintre aceste 2 clase de substanțe este dat gradul mare de nesaturare consecința numărului de duble legături. La acea vreme însă Hofman nu putea face distincția între cele 2 clase de compuși. Elaborată pentru prima dată de Augustus Kekule
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
a teoriei privind structura benezenului, prin alocarea fiecărui atom de carbon a unui electron. O posibilă explicație referitoare la stabilitatea foarte mare e benzenului este oferită de Robert Robinson care în anul 1925 definește pentru prima oară denumirea de "sextet aromatic ", un grup de 6 electroni ce conferă stabilitaea ciclului aromatic. Conceptul de sextet aromatic este însă introdus în anul 1922 de Ernest Crocker în 1922, iar înaintea lui de Henry Edward Armstrong, care în anul 1890, într-un articol intitulat
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
carbon a unui electron. O posibilă explicație referitoare la stabilitatea foarte mare e benzenului este oferită de Robert Robinson care în anul 1925 definește pentru prima oară denumirea de "sextet aromatic ", un grup de 6 electroni ce conferă stabilitaea ciclului aromatic. Conceptul de sextet aromatic este însă introdus în anul 1922 de Ernest Crocker în 1922, iar înaintea lui de Henry Edward Armstrong, care în anul 1890, într-un articol intitulat "The structure of cycloid hydrocarbons" (Structura cicloidă a hidrocarburilor), arată
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
O posibilă explicație referitoare la stabilitatea foarte mare e benzenului este oferită de Robert Robinson care în anul 1925 definește pentru prima oară denumirea de "sextet aromatic ", un grup de 6 electroni ce conferă stabilitaea ciclului aromatic. Conceptul de sextet aromatic este însă introdus în anul 1922 de Ernest Crocker în 1922, iar înaintea lui de Henry Edward Armstrong, care în anul 1890, într-un articol intitulat "The structure of cycloid hydrocarbons" (Structura cicloidă a hidrocarburilor), arată: Armstrong anticipează astfel cel
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
Primul este afinitatea de fapt electronul de mai târziu descoperit de J. J. Thomson. Al doilea concept este descrierea substituției electrofile prin intermediarul de tip Wheland (ion benzenoniu)(concept 3), proces ce are loc cu distrugerea sistemului conjugat al inelului aromatic (al 4-lea concept). El introduce simbolul C centrat în mijlocul inelului interior, anticipând astfel notarea Eric Clar. Prin aceasta se anticipează principiile mecanicii cuantice, de vreme ce recunoaște că afinitățile (electronii) au aceeeași orientare, nu sunt punctiforme la nivel de atom, au
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
astfel notarea Eric Clar. Prin aceasta se anticipează principiile mecanicii cuantice, de vreme ce recunoaște că afinitățile (electronii) au aceeeași orientare, nu sunt punctiforme la nivel de atom, au o distribuție uniformă ce poate fi alterată prin introducerea uneo substituenți pe nucleul aromatic. Prin intermediul mecanicii cuantice Hückel explică stabilitatea, caracterul aromatic, separînd pentru prima dată electronii de legătură în electroni sigma și electroni pi. În cadrul chimiei organice prin regula Hückel se estimează care moleculă plană poate avea caracter aromatic. Prin mecanica cuantică, folosind
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
principiile mecanicii cuantice, de vreme ce recunoaște că afinitățile (electronii) au aceeeași orientare, nu sunt punctiforme la nivel de atom, au o distribuție uniformă ce poate fi alterată prin introducerea uneo substituenți pe nucleul aromatic. Prin intermediul mecanicii cuantice Hückel explică stabilitatea, caracterul aromatic, separînd pentru prima dată electronii de legătură în electroni sigma și electroni pi. În cadrul chimiei organice prin regula Hückel se estimează care moleculă plană poate avea caracter aromatic. Prin mecanica cuantică, folosind teoria orbitalilor moleculari Erich Hückel în 1931 arată
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
uneo substituenți pe nucleul aromatic. Prin intermediul mecanicii cuantice Hückel explică stabilitatea, caracterul aromatic, separînd pentru prima dată electronii de legătură în electroni sigma și electroni pi. În cadrul chimiei organice prin regula Hückel se estimează care moleculă plană poate avea caracter aromatic. Prin mecanica cuantică, folosind teoria orbitalilor moleculari Erich Hückel în 1931 arată că structurile de tip polienic ce conțin un număr de 4n+2 electroni pi (n = 0, 1, 2) au energie de conjugare mare ceea ce le conferă stabilitate aromatică
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
aromatic. Prin mecanica cuantică, folosind teoria orbitalilor moleculari Erich Hückel în 1931 arată că structurile de tip polienic ce conțin un număr de 4n+2 electroni pi (n = 0, 1, 2) au energie de conjugare mare ceea ce le conferă stabilitate aromatică. Înaintea lui se pare că această regulă de 4n +2 este atribuită lui von Doering (1951), Prin hidrogenarea benezenului se degajă o energie egală cu -210kj/mol iar la hidrogenarea ciclohexenei -120kj/mol. Prin hidrogenarea 1,3, ciclohexatrienei (cf formula
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
dintre energia 1,3,5 ciclohexatrienei și a molecului de benzen este dată de energia de rezonanță. Aceasta este cea care conferă stabilitate molecului de benzen fiind numită și energie de stabilizare sau de conjugare. Astfel criteriile pentru apariția stării aromatice sunt: Regula Hückel a dat posibilitatea de a evalua caracterul aromatic al unei molecule. Conform acestei reguli teoretic ciclobutadiena și ciclooctatetraena (anulene) nu au caracter aromatic. Ca urmare o hidrocarbura care are este monociclică, plană și care are 4n electroni
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
este dată de energia de rezonanță. Aceasta este cea care conferă stabilitate molecului de benzen fiind numită și energie de stabilizare sau de conjugare. Astfel criteriile pentru apariția stării aromatice sunt: Regula Hückel a dat posibilitatea de a evalua caracterul aromatic al unei molecule. Conform acestei reguli teoretic ciclobutadiena și ciclooctatetraena (anulene) nu au caracter aromatic. Ca urmare o hidrocarbura care are este monociclică, plană și care are 4n electroni delocalizabili este antiaromatică. Regula nu se aplică pentru compuși aromatici policiclici
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
fiind numită și energie de stabilizare sau de conjugare. Astfel criteriile pentru apariția stării aromatice sunt: Regula Hückel a dat posibilitatea de a evalua caracterul aromatic al unei molecule. Conform acestei reguli teoretic ciclobutadiena și ciclooctatetraena (anulene) nu au caracter aromatic. Ca urmare o hidrocarbura care are este monociclică, plană și care are 4n electroni delocalizabili este antiaromatică. Regula nu se aplică pentru compuși aromatici policiclici. Pirenul, de exemplu, cu 16 electroni 8 legături conjugate și coronenul (24 electroni 12 legături
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
caracterul aromatic al unei molecule. Conform acestei reguli teoretic ciclobutadiena și ciclooctatetraena (anulene) nu au caracter aromatic. Ca urmare o hidrocarbura care are este monociclică, plană și care are 4n electroni delocalizabili este antiaromatică. Regula nu se aplică pentru compuși aromatici policiclici. Pirenul, de exemplu, cu 16 electroni 8 legături conjugate și coronenul (24 electroni 12 legături conjugate), conform regulii Huckel ar trebui să nu aibă caracter aromatici lucru care nu se întâmplă. În 2000, Andreas Hirsch și colaboratorii au emis
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
care are 4n electroni delocalizabili este antiaromatică. Regula nu se aplică pentru compuși aromatici policiclici. Pirenul, de exemplu, cu 16 electroni 8 legături conjugate și coronenul (24 electroni 12 legături conjugate), conform regulii Huckel ar trebui să nu aibă caracter aromatici lucru care nu se întâmplă. În 2000, Andreas Hirsch și colaboratorii au emis o regulă aplicabilă fulerenelor pentru determinarea caracterului (ne)aromatic al acestora. În particular aceștia au arătat că existența a 2("n"+1) π-electroni, și a unei simetrii
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
legături conjugate și coronenul (24 electroni 12 legături conjugate), conform regulii Huckel ar trebui să nu aibă caracter aromatici lucru care nu se întâmplă. În 2000, Andreas Hirsch și colaboratorii au emis o regulă aplicabilă fulerenelor pentru determinarea caracterului (ne)aromatic al acestora. În particular aceștia au arătat că existența a 2("n"+1) π-electroni, și a unei simetrii icosaedrice. În particular buckminsterfulerenele cu 60 electroni π, nu au caracter aromatic, din moment ce 60/2 = 30, care nu este un pătrat perfect
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
au emis o regulă aplicabilă fulerenelor pentru determinarea caracterului (ne)aromatic al acestora. În particular aceștia au arătat că existența a 2("n"+1) π-electroni, și a unei simetrii icosaedrice. În particular buckminsterfulerenele cu 60 electroni π, nu au caracter aromatic, din moment ce 60/2 = 30, care nu este un pătrat perfect. Pentru ca o moleculă să aibă caracter aromatic trebuie să îndeplinească anumite condiții: Conform acestor reguli în timp ce benzenul are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
arătat că existența a 2("n"+1) π-electroni, și a unei simetrii icosaedrice. În particular buckminsterfulerenele cu 60 electroni π, nu au caracter aromatic, din moment ce 60/2 = 30, care nu este un pătrat perfect. Pentru ca o moleculă să aibă caracter aromatic trebuie să îndeplinească anumite condiții: Conform acestor reguli în timp ce benzenul are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic (numărul de electroni π delocalizați este 4). Există sisteme așa zise aromatice, în care fiecare atom al
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
În particular buckminsterfulerenele cu 60 electroni π, nu au caracter aromatic, din moment ce 60/2 = 30, care nu este un pătrat perfect. Pentru ca o moleculă să aibă caracter aromatic trebuie să îndeplinească anumite condiții: Conform acestor reguli în timp ce benzenul are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic (numărul de electroni π delocalizați este 4). Există sisteme așa zise aromatice, în care fiecare atom al sistemulu aromatic are electroni neparticipanți care nu participă la sistemul aromatic, electroni care
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
aromatic, din moment ce 60/2 = 30, care nu este un pătrat perfect. Pentru ca o moleculă să aibă caracter aromatic trebuie să îndeplinească anumite condiții: Conform acestor reguli în timp ce benzenul are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic (numărul de electroni π delocalizați este 4). Există sisteme așa zise aromatice, în care fiecare atom al sistemulu aromatic are electroni neparticipanți care nu participă la sistemul aromatic, electroni care nu se supun regulii 4n+2. De exemplu furanul, un
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
o moleculă să aibă caracter aromatic trebuie să îndeplinească anumite condiții: Conform acestor reguli în timp ce benzenul are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic (numărul de electroni π delocalizați este 4). Există sisteme așa zise aromatice, în care fiecare atom al sistemulu aromatic are electroni neparticipanți care nu participă la sistemul aromatic, electroni care nu se supun regulii 4n+2. De exemplu furanul, un complex ciclic cu heteroatom oxigen, acestra adoptă o hibridizare sp. Ca urmare
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
să îndeplinească anumite condiții: Conform acestor reguli în timp ce benzenul are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic (numărul de electroni π delocalizați este 4). Există sisteme așa zise aromatice, în care fiecare atom al sistemulu aromatic are electroni neparticipanți care nu participă la sistemul aromatic, electroni care nu se supun regulii 4n+2. De exemplu furanul, un complex ciclic cu heteroatom oxigen, acestra adoptă o hibridizare sp. Ca urmare o pereche de electroni participă al sistemul
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic (numărul de electroni π delocalizați este 4). Există sisteme așa zise aromatice, în care fiecare atom al sistemulu aromatic are electroni neparticipanți care nu participă la sistemul aromatic, electroni care nu se supun regulii 4n+2. De exemplu furanul, un complex ciclic cu heteroatom oxigen, acestra adoptă o hibridizare sp. Ca urmare o pereche de electroni participă al sistemul π iar cealalată se regăsețte în orbitalii din inelul
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
electroni care nu se supun regulii 4n+2. De exemplu furanul, un complex ciclic cu heteroatom oxigen, acestra adoptă o hibridizare sp. Ca urmare o pereche de electroni participă al sistemul π iar cealalată se regăsețte în orbitalii din inelul aromatic (legătură omoloagă C-H). Ca urmare sunt 6 electroni π deci furanul are caracter aromatic. Caracterul aromatic imprimă moleculei o stabilitate chimică, stabilitate care influenețează proprietățile chimice ale moleculei. Astfel compușii aromatici suferă mult mai ușor reacții de substituție electrofilă
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
heteroatom oxigen, acestra adoptă o hibridizare sp. Ca urmare o pereche de electroni participă al sistemul π iar cealalată se regăsețte în orbitalii din inelul aromatic (legătură omoloagă C-H). Ca urmare sunt 6 electroni π deci furanul are caracter aromatic. Caracterul aromatic imprimă moleculei o stabilitate chimică, stabilitate care influenețează proprietățile chimice ale moleculei. Astfel compușii aromatici suferă mult mai ușor reacții de substituție electrofilă și substituție nucleofilă, dar nu dă reacții de genul adiție electrofilă, caracteristică compușilor cu duble
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]