52,493 matches
-
compoziții, abordând diferite teme. Multe dintre lucrări sunt realizate în basorelief. Unele dintre ele sunt în colecții muzeale, instituții și de for public. L.D.:Desigur am făcut multe portrete ale unor figuri istorice, personalități din domeniul lumii științifice dar și artistice. Alteori primeam comenzi pentru medalioane funerare și portrete pentru cei dispăruți. Am lucrat multe portrete la Pitești unde îmi petreceam vacanțele. Unele dintre ele sunt în colecții muzeale, altele în parcurile din Iași, Tecuci și Vaslui și cimitirul Eternitatea. Studiu
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Arte Plastice din Cluj, la clasa profesorului Vetro Artur. Anii de studii III - V i-a urmat la Institutul de Arte Plastice București, Secția de Sculptură, aici fiind îndrumata de profesorii Corneliu Medrea, Boris Caragea și Zoe Băicoianu. 1954 Debutul artistic a fost la București, la Expoziția de artă plastică, organizată la Sala Dalles, unde a expus un vas ornamental cu relief figurativ, din ceramică. 1955 Își finalizează studiile absolvind Secția de sculptură și ceramică, după care a primit repartiție la
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
impresionată de asemănare. Regaseam în acest portret calitățile cucernicului arhimandrit, inteligent, înțelept, știind întotdeauna să reziste cu diplomație marilor încercări. Au mai urmat și alte vizite la domiciliul artistei, depanând amintiri din copilăria să, din perioadele de studii, de la evenimentele artistice de-a lungul anilor dar și recente. Alteori comentam lucrările noi, realizate acasă. I.A.: Doamna Lucreția, aș dori să ne povestiți câteva lucruri despre familia dumneavoastră, despre anii copilăriei, pe care nu-i uitați. Este o reîntoarcere permanentă în
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
compoziții, abordând diferite teme. Multe dintre lucrări sunt realizate în basorelief. Unele dintre ele sunt în colecții muzeale, instituții și de for public. L.D.:Desigur am făcut multe portrete ale unor figuri istorice, personalități din domeniul lumii științifice dar și artistice. Alteori primeam comenzi pentru medalioane funerare și portrete pentru cei dispăruți. Am lucrat multe portrete la Pitești unde îmi petreceam vacanțele. Unele dintre ele sunt în colecții muzeale, altele în parcurile din Iași, Tecuci și Vaslui și cimitirul Eternitatea. Studiu
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Arte Plastice din Cluj, la clasa profesorului Vetro Artur. Anii de studii III - V i-a urmat la Institutul de Arte Plastice București, Secția de Sculptură, aici fiind îndrumata de profesorii Corneliu Medrea, Boris Caragea și Zoe Băicoianu. 1954 Debutul artistic a fost la București, la Expoziția de artă plastică, organizată la Sala Dalles, unde a expus un vas ornamental cu relief figurativ, din ceramică. 1955 Își finalizează studiile absolvind Secția de sculptură și ceramică, după care a primit repartiție la
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
metaforei. Figurația e pusă în slujba demersului investigativ, introspectiv și mult mai puțin în slujba efectelor estetice. Dacă totuși textul produce impresia de estetism și artizanat stilistic, ea se datorește într-o măsură decisivă rafinamentului senzorial și analitic al viziunii artistice. Apartenența scriitoarei la ceea ce Tudor Vianu numea „curentul intelectualist și estet” este evidentă, cel puțin pentru opera de început, deși nici aceea de mai târziu nu face excepție, ci schimbă numai unele accente. Confesiunea feminină stă la baza tuturor proliferărilor
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de cuplu intră într-o similitudine cu cea de căutare, este un act ce nu se mai finalizează și tocmai această continuitate face ca pasiunea să se păstreze, sa devina senzualitate. Specific personajului intelectual, intransigent, eroina își etalează vasta cultură artistică, o prețiozitate a amănuntului care bucură și paradoxal doare. Imaginile unor cărți poștale o transpun în acea atmosferă, se identifică, plânge cu toți care plâng, în locul tuturor celor care nu plâng. Sărbătorile trezesc largi melancolii, revelionul o face să-și
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
speriată de lumină) Dansa cu mișcări ridicule, ca un bondar croit caraghios, greoi și comic pe suportul piciorușelor subțiri.” Grotescul descrierii scoate la iveală sensibilitatea naratoarei care pare copleșită de abundența grotescului în manifestare ce, paradoxal, ar trebui să fie artistică. Totul este o schimonosire, păreau asemeni unor arahnoizi care insultau sacra mișcare ritmică a dansului. Autoarea atrasă de astfel de făpturi care prin contrast lasă dezvăluirii frumosul pe care-l caută și pe care îl dorește. Pentru prima dată în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
care ea le spune cu voce tare Ădar numai pentru ea, pruncul era în afara universului ei, obosind-o, enervând-o). Paradoxal basmul evidențiază o virtuozitate sufletească de excepție, iar acest pasaj de literatură este unic în întreaga operă prin expresivitatea artistică. Dialogul eroinei cu copilul este singura pagină de literatură veritabilă : Atunci a intrat în inima mea un călăreț cu cal cu tot și inima mea și-a născut un copil de dragoste...Fiindcă inima mea e o biserică frumoasă cu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
a unui conflict interior, a unei taine sufletești conservate de femeia căreia îi aparține apartamentul vecin - „viața unui dor lăuntric“, cum spune ea, și anticipă enigma identitară care va sta în centrul prozei. La fel, în nuvela mansfieldiană Beatitudine, motivația artistică se clădește pe numeroase semne contextuale ce desemnează un univers lăuntric, feminin, dominat de un soi de empatie cu spațiul înconjurător, cu natura: descrierea fructelor dintr-un anumit vas, a unui păr din grădină, de nuanță argintie, ce pare să
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
comunist dn România a însemnat distrugerea orașelor în proproție de 85 %90 % și apoi reconstruirea lor cu blocuri tip, cu rețele stradale aproape complet schimbate. În aceste orașe socialiste, în care s-au realizat ansambluri urbanistice, economice, culturale, științifice și artistice moderne, prea puține mărturii ale arhitecturii tradiționale au mai rămas în ființă. Oficial scopul sistemului era „îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă, de locuit și odihnă pentru întreaga populație”. În realitate, scopul acestui proces intens de modernizare social-culturală a fost
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
multe ori am să dau rotocoale sensului tău în viață, fiind întrupat în cuvinte... Rostiri literare de peste Prut Alexandru Mihăilă De cele mai multe ori, scrierile autorilor tineri pendulează între certitudini și încertitudini, fapt firesc, de altfel, ținând cont de cuprinderea trăirilor artistice într-un timp consacrat îndoielilor de tot felul și al întrebărilor care-și caută răspuns. Este și cazul volumului de față, „”, scris de Svetlana Iurcu - o tânără abia ieșită din adolescență, locuitoare a străvechiului sat Bravicea din Moldova istorică de peste
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
îndoielilor de tot felul și al întrebărilor care-și caută răspuns. Este și cazul volumului de față, „”, scris de Svetlana Iurcu - o tânără abia ieșită din adolescență, locuitoare a străvechiului sat Bravicea din Moldova istorică de peste Prut. Într-un discurs artistic, lipsit de inutile podoabe stilistice, Svetlana Iurcu exersează valoarea maximei sincerități, dând expresie unei confesiuni care, nu în puține cazuri, conține elemente dramatice. Marcată profund încă din copilărie de pierderea mamei sale, autoarea va încerca să refacă din întâmplări și
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
și ei cu noi. Ajuți, vei fi ajutat.” Fiind încă prea devreme pentru a ne pronunța în legătură cu evoluțiile viitoare ale scrisului Svetlanei Iurcu, vom rămâne, deocamdată, la constatarea că ne aflăm în fața unei autoare care a reușit, utilizând mijloacele exprimării artistice, să dea culoare și viață chipurilor și evenimentelor surprinse, fixând în pagini de proză, bine articulate, lumea văzută prin ochii unei adolescente de talent. În ceea ce ne privește, îi urăm succes pe drumul artei literare, așteptând de la Svetlana ca, după
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
pagini de proză, bine articulate, lumea văzută prin ochii unei adolescente de talent. În ceea ce ne privește, îi urăm succes pe drumul artei literare, așteptând de la Svetlana ca, după „Șoapte”, să auzim și o voce puternică și fermă a rostirii artistice. Roman,15 decembrie 2014 Să redevenim copii Am ajuns și eu să-mi doresc să fiu din nou copil, căci am nevoie să simt momentele pline de căldură, pe care le-am avut când eram mică, deși cred că multe
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
spune că Breaza este una din localitățile pe care le visa George Vâlsan când scria "Carpații în România de azi": În jurul Carpaților se află cea mai tipică populație românească. Tradiții vechi și frumoase, o viață simplă și sănătoasă, un simț artistic original toate aceste daruri trebuie să fie ocrotite și încurajate". Deci ce-i Breaza? Este "poarta văii Prahovei", un "oraș grădină", este "Davosul României", "sectorul șapte al Bucureștiului", "capitala golfului românesc" sau cel puțin câte ceva din toate acestea. CADRUL NATURAL
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
datorită modelului existent în mintea sa, pe al cărui contur pare să se muleze adesea ființa vie din fața lui? Poate că obișnuința de a trăi în imaginar îl face să proiecteze o altă Teodoră, pe un fundal populat de umbre „artistice”, din pictură sau literatură, înnobilând-o, înălțând-o, pentru a-și intensifica voluptatea căderii, în acest fel, „în robia farmecului ei”. De astădată a mers prea departe! A „fantazat” prea mult! Dacă i-ar povesti și ei acest „scenariu” din
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
în seara asta. Pe Ilinca? se miră Bărzăunul de parcă atunci ar fi auzit pentru prima dată un asemenea nume. Dar abia acum vine ea în vacanță? Acum, Ticule... că pînă azi a tot fost plecată prin alte părți cu echipa artistică a școlii... N-are astîmpăr deloc, farmazoanca! Se crede mare artistă și uite ce necazuri îmi face. Of, of! Acum, de-ar veni odată, că am lăsat oala cu sarmale pe plită și... Vine autobuzul! Vine! se auziră mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
rugat să cînte în cor și refuzase ca un tîmpit!... Ce bine ar fi fost dacă ar fi cîntat!... Se ducea și el în ziua următoare cu toată echipa din comună, în care era și Ilinca, să prezinte un program artistic pe scena Teatrului de vară din oraș. Dar așa?... Cu ce s-a ales?... Cu singurătatea și mofturile pe care nu și le mai putea suporta nici el... Iar acum trebuie să se ducă singur pînă în creierul munților să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
anume, sensibilitatea axiologică la diada antitetică majoră viață/moarte. Așa au fost create Ghilgameș, Vedele, Miorița, basmul Viață fără moarte, tinerețe fără bătrânețe. În schimb, în conștiința omului de cultură, intuiției originare se adaugă încărcătura momentului din istoria spiritului poetică, artistică, filozofică stimuli care pot să îmbogățească, dar și pot îngusta și hibridiza orizontul viziunii izbucnită din transcendentalul lăuntric. De obicei însă, geniile rămân pure, imune, asemenea omului arhaic, conștiința lor axiologică se află nealterată în fața sensurilor necunoscute ale existenței, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
central este mereu reluat de Franz Schubert în compozițiile sale ca, de pildă, în fascinantul trio, Nocturna, sau în extraordinarul Cvintet în do pentru două violoncele. Sunt "repetările sublime" ale lui Schubert, cum le numea Schumann. În ce privește experiența culturii poetice, artistice, filozofice acestea fie modulează actul receptării la prima lectură, intuind implicațiile din cele trei domenii în poemul respectiv, fie la lecturi ulterioare, mai ales când poemul este deschis polisemic, îmbogățind nuanțele, văzul interpretării. Pentru cititorul sensibil la poezie, primul impact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ființă/neființă în radicala anterioritate. Eminescu dezvoltă cel mai înalt simț axiologic din literatura noastră, așa încât, chiar când este apofatic, neagă pentru că nu este respectată afirmarea ființării, armonia existențială. Lucian Blaga atunci când neagă, o face mai detașat, ca un ritual artistic, înțelepciunea și iubirea lui sunt "jocuri" gestualul în odăjdii metaforice. * Orice creație de artă autentică este transformarea unui amalgam disparat idei, cuvinte, forme, culori, sunete într-o structură articulată, unitară. Tensiunile ideatice și formale ale organizării interne într-un poem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pușcă, se întoarce împotriva omului aceasta pentru că omul nu-și poate controla moral aceste descoperiri la acmeu aflându-se fisiunea atomului, cu Hiroșima consecutivă. Dar există o altă imaginație care constituie unica salvare, de mare forță spirituală: imaginarul poetic, imaginarul artistic. Acesta, scrie Kant, în colaborare cu intelectul, a făcut ca omul să creeze o nouă lume. La acest binom, autorul Criticii puterii de judecare, adaugă gustul și spiritul "având înțeles estetic, spiritul înviorător, însuflețitor al minții făcând-o să vibreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o păstorească". * Poezia, arta în general poate să ofere un absolut și care ar putea fi acela ? "Was bleibt aber, stiftem die Dichter" "Ceea ce însă durează, poeții întemeiază" sună altă afirmație fundamentală a lui Hölderlin. Fiind creația sa proprie, realizările artistice constituie o realitate pe care omul o consideră absolută axiologic, fixate pentru eternitate. Sunt "zilele nemuritoare ale omului", de care vorbea Pindar, "prezentul etern" de care vorbesc Platon și Nietzsche. Arta este absolutul uman: Rigveda și Imnurile lui Hölderlin, piramidele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
înaltă decât atunci când poetul celebrează optimist faptul de a trăi, de a iubi. Apofaticul negarea cea mai dramatică, este transfigurată apofantic, în spusul cel mai strălucitor și vizionar. Dar nu este numai satisfacția unei reușite a imaginarului și a realizării artistice, ci mai ales a conștientizării la nivel cosmic a valorii existenței. Este o bucurie axiologică, o victorie a unei conștiințe care se plasează extramundan. Poezia lui Georg Trakl, tragică de la un capăt la altul, ne farmecă prin frumsețea rostirii, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]