8,108 matches
-
nului, ca să vadă hotarul, și a venit și prin satul ce se numește Bosanci"). Prima școală din Bosanci a fost înființată în 1859, ea fiind mutată la 25 august 1907 într-un sediu modern cu două etaje, construit în stil austriac. În anul 1888, ca urmare a unei convenții comerciale și vamale între Austro-Ungaria și România, s-a înființat în comună un punct vamal, care a contribuit la dezvoltarea schimbului de mărfuri între cele două țări. Deoarece bisericuța de lemn devenise
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
construirea unei noi biserici. Astfel, între anii 1902-1905 a fost construită Biserica "Sf. Gheorghe" din Bosanci, jumătate din cheltuielile de construcție fiind suportate de prințul Mihail Sturdza (1886-1980), care deținea moșii în localitate. Biserica a fost realizată după planurile arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, fiind sfințită la data de 8/21 septembrie 1907 (de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului) de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
S cu hotarele dintre Moldova și Transilvania existente pâna in 1769, anul în care comuna a fost încorporată districtului militar al Rodnei, fără a fi cuprinsă în comunele grănicerești. Ca localitate de graniță, Coșna a aparținut Ardealului, aflat sub regim austriac, până în 1867, în stăpânirea Ungariei dualiste până la Marea Unire din 1918, în județul Năsăud până în 1926, în județul Câmpulung până în 1940 și sub ocupație maghiară până în 1944. Reintegrată în județul Câmpulung până în 1952, Coșna a făcut parte din raionul Vatra
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
bisericii din Vornicenii Mari. În apropiere de acest loc, pe "Dealul Fora", un locuitor a găsit în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, două lănțisoare cu perle, în locul unde s-au aflat fundațiile biserici vechi a satului. Arhitectul austriac Karl Adolf Romstorfer a folosit aceste informații redactând un studiu istoric În anul 1977, au fost efectuate săpături arheologice cu caracter de salvare în locul "La Mocirlă", fiind dezvelite șanțurile de fundație, umplute cu moloz și cu fragmente de frescă, ale
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
șoseaua națională E85, pe stânga și pe dreapta pârâului Hatnuța, se întinde satul Hatna; • La S-V, Dărmăneștii sau Ghermăneștii, cum se mai numea. Dărmăneștii și Hatna au fost până în secolul al IX-lea sate diferite. În anul 1785 Comisia austriacă de delimitare face o confuzie între cele două sate și consideră un sat cu nume dublu, Dărmănești Hatna, așa cum apare pe lista posturilor de pază la frontieră între anii 1787-1824. Comuna Dărmănești este compusă din următoarele sate: • Dărmănești • Măriței • Mărițeia
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
elevilor ( mobilier, cărți școlare etc.). Date care marchează învățământul din comuna Dărmănești în sinteză sunt: Consemnările găsite în documentele Episcopiei Ortodoxe din Bucovina arată că autoritățile au sprijinit înființarea de școli cu predare în limba română în satele comunei. • Legea austriacă din 1865 lasă libertatea limbii de predare în școli. Un rol important în activitatea școlilor îl are Societatea pentru cultură din Bucovina. Documentele de arhivă legate de evoluția învățământului din comuna noastră marchează date, momente care au avut influențe pozitive
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
migrația goralilor, între aceștia și a locuitorilor satului Poiana Micului (Pojana Mikuli), de când, ca fugari din Silezia și Małopolska, au ajuns în împrejurimile regiunii Czadec, iar apoi, la confluența sec. XVIII și XIX, au pornit după după pâine în Bucovina austriacă, ajungând în 1803 la Cernăuți și în împrejurimile acestuia. Unul din satele în care s-au așezat atunci a fost Stara Huta. În anul 1942, 40 de familii de gorali din Stara Huta (Huta Veche) au întemeiat, împreună cu nemții proveniți
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
Titești) este învins. Lupta s-a dat între 9 noiembrie și 12 noiembrie 1330. Această dată de "12 noiembrie 1330" rămâne memorabilă pentru națiunea română, fiind data nașterii Țării Românești. În cadrul vestiigilor arheologice se încadrează și fostul fort de apărare austriac denumit "Arcsabia" situat pe Malul Podului, construit în perioada 1717-1719 din ordinul "colonelului Steinville", generalul comandant al trupelor imperiale din Transilvania. La ieșirea din Câinenii Mari spre Sibiu există o placă de marmură, încrustată în peretele abrupt ce domină șoseaua
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
numelui este botanica de la cireș sau prunus avium pe numele științific probabil fie prin numărul mare de cireși existenți sau prin obiceiul că cel care întemeiază o localitate să planteze un pom...În secolul 19 hartă topografica realizată de topografi austrieci în timpul războiului Crimeii când Țara Românească a fost ocupată de Austro Ungaria arată satul delimitat astfel Un nucleu situat în jurul unui conac care se află acolo unde se află biseica nouă spre Stroesti până aproape de casă lui Soceanu câteva construcții
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
se află așezat la 4 km de Măgura Slătioarei, la 15 km de Horezu, zona de importanță turistică deosebită prin două obiective UNESCO respectiv Mănăstirea Horezu și biserica Viorești (din localitatea Gorunești, cu celebra friza a potecașilor, amintind de ocupația austriacă a Olteniei după pacea de la Pasarowitz, cănd granița se află chiar la Râpile Slatioarei, o formă geologică care se întinde pe versantul vestic și sudic al Măgurii, formată din șiroiri de noroi sălbatice ..alături de celelalte obiective turistice la fel de importante, respectiv
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
Bond (Timothy Dalton) a locuit cu prilejul unei misiuni. De asemenea, și filmul de comedie "The Great Race" a fost filmat aici în 1965. Palatul a fost recent selectat ca motivul principal al unei monede de mare valoare numismatică: moneda austriacă de argint cu valoarea de 10 euro cu efigia Palatului Schönbrunn, pusă în circulație pe 8 octombrie 2003. Aversul prezintă în partea centrală a fațadei palatului din spatele uneia dintre fântânile mari.
Palatul Schönbrunn () [Corola-website/Science/296755_a_298084]
-
al orașului Viena precum și castelul Schönbrunn, mărturii vii ale domniei familiei imperiale de Habsburg, au fost trecute de UNESCO pe lista monumentelor patrimoniului mondial. De-a lungul timpului Viena a fost capitala Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, a Imperiului Austriac și, între 1867-1918, a Imperiului Austro-Ungar. Aici s-a desfășurat Congresul de la Viena în anul 1815. Viena, datorită suprafeței sale de numai 414,65 km², este cel mai mic land al Austriei și totodată singurul land care nu se învecinează
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
542 m Hermannskogel. Aici, în nord-vestul, ca și în vestul și sud-vestul Vienei, se află Pădurea vieneză, cu înălțimile Leopoldsberg, Kahlenberg, și extensiile sale ce pătrund până în interiorul orașului. Pădurea vieneză este străbătută de râuri ce trec prin teritoriul capitalei austriece. Cel mai cunoscut poartă numele orașului, Viena. Munții din vest sunt continuați în sud de terasele din perioada glaciară, Wienerberg și Laaer Berg. Întregul ținut este pentru viticultură, el formând regiunea viticolă Viena. Estul este o regiune joasă (Marchfelds) ce
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
de arhitectură în stil baroc, se numea Johann Lukas von Hildebrandt (1668-1745). În anul 1911 a fost inaugurată clădirea Urania, operă a arhitectului Max Fabiani, unul din discipolii lui Otto Wagner. Clădirea îmbină elementele secesiunii vieneze cu cele ale barocului austriac. Datorită aspectului ei insolit a fost caracterizată drept "baroccus fabiensis". În 2008 populația Vienei era de 1.968.000 de locuitori (aglomerația urbană numără 2.600.857 oameni). În 2009 populația Vienei a crescut pînă la 2.025.698 locuitori
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Ștefan (Stephansdom)și a centrului Vienei. Hofburg este reședința imperială de altă dată. Complexul arhitectural s-a extins de-a lungul timpului continuu. La ora actuală edificiul cuprinde 18 corpuri și 19 spații exterioare. El este sediul președintelui republicii federative austriece, adăpostește mai multe muzee (Muzeul de Artă Populară, colecții de instrumente muzicale, Camera Armelor, colecții ale Muzeului de Istorie a Artei, Muzeul „Sisi”),precum și Biblioteca Națională a Austriei. Kapela curții și kapela muzicală se regăsesc în aripa veche a palatului
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
locul destinat inițial reședinței principelui Maximilian al II-lea. Astăzi se găsesc aici Școala de călărie spaniolă și muzeul „Lipizzaner”. În „Camera Comorilor” vizitatorul poate admira printre altele coroana imperială aparținând Sfântului Imperiu Roman (datând de prin 962), coroana imperială austriacă (1602), comoara Burgunzilor din secolul al XV-lea și comoara Ordinului Lânii de Aur. Tot aici se mai pot vizita apartamentele imperiale, spațiul privat ce a aparținut Majestății sale Împăratul Franz Josef, saloanele de mese, de bal, etc. Prater este
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
și Nicolae din Beclean să vândă unele moșii domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare. În 1615 principele Gabriel Bethlen a donat o proprietate din Corneni lui Andrei din [Pruneni, Cluj|Silivaș]] (Pruneni). Între 1703-1711 a avut loc o răscoală împotriva stăpânirii austriece sub conducerea lui Francisc Rakoczi al-II-lea. Armata austriacă a trecut la represalii și a dat foc mai multor localități între care și Corneniul. Așa explică istoricul Kadar Iosif scăderea numărului maghiarilor din Corneni și creșterea numărului românilor. Dar la răscoală
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare. În 1615 principele Gabriel Bethlen a donat o proprietate din Corneni lui Andrei din [Pruneni, Cluj|Silivaș]] (Pruneni). Între 1703-1711 a avut loc o răscoală împotriva stăpânirii austriece sub conducerea lui Francisc Rakoczi al-II-lea. Armata austriacă a trecut la represalii și a dat foc mai multor localități între care și Corneniul. Așa explică istoricul Kadar Iosif scăderea numărului maghiarilor din Corneni și creșterea numărului românilor. Dar la răscoală au participat și români, iar pe de altă
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
două religii specifice românilor: greco - catolică si ortodoxă. Faptul ca populația de religie ortodoxă, în intervalul analizat, are o pondere relativ mare, între 20 - 35 % din totalul populației dovedește toleranța de care s-a bucurat această religie atât din partea autorităților austriece cât și a celor maghiare. Nu același lucru se poate spune despre comuniștii români, care odată aduși la putere de sovietici au scos în afara legii, la 1 decembrie 1948, Biserica greco - catolică din România, după ce aceasta a jucat - timp de
Comuna Frata, Cluj () [Corola-website/Science/300330_a_301659]
-
1784, când acesta scria, cu îngrijorare, că Horea și Cloșca ar fi ieșit din încercuire pe la Lacul Negru. Apoi, apar informații despre căpitanul Egermann, care alături de 44 de pedestrași și 60 de luptători călare a fost trimis, din cadrul subunității militare austriece din Negreni, spre Sâncrai cu scopul de a opri cu orice preț ieșirea răsculaților din Munții Apuseni. Bucea este menționată pentru prima oară în documente în anul 1828, iar satul Prelucele abia în anul 1856. La sfârșitul secolului al XIX
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
este de forma obișnuită, cu capac, fără ornamente sau marca de meșter. Atât cană, cât și monedele se păstrează în Muzeul orașului Gherla. Piesele tezaurului au fost emise în Transilvania, Polonia, Lituania, la Elbing, la Danzig, în Prusia, în provinciile austriece Austria Inferioară, Știria și Carintia, în Silezia, în Boemia, în Tirol, în Ungaria și în ducatul Liegnitz-Brieg. Cea mai veche piesă din tezaur este emisă în 1609, iar cea mai nouă din 1706. Această da o indicație în legătură cu data îngropării
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
37 de 1, 5 groși, 133 de trei creițari, cinci groși și un denar. De asemenea, în anul 2000, în gospodăria familiei Maria și Pavel Plăcintar din Aruncuta, aproape de biserică și casa parohiala din sat s-au găsit două monede austriece (creițari) emise în anul 1780 și 1819, moneda din 1780 fiind de un creițar. Descoperirile arheologice efectuate de-a lungul timpului și consemnate în literatura arheologică atestă locuirea teritoriului satului Aruncuta începând cu epoca bronzului. În hotarul satului au fost
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
format electronic, pe DVD, oferind identificare rapidă a fiecărei proprietăți cât și posibilitate de organizare mai bună a terenurilor agricole prin concentrarea parcelelor fărâmițate excesiv . După înfrângerea turcilor în apropiere de Viena (1683), Transilvania s-a luptat zadarnic cu influență austriacă în creștere, în 1711 controlul austriac fiind stabilit definitv asupra Transilvaniei și Ungariei, habsburgii cumulând funcția de principi ai Transilvaniei și numind în Transilvania guvernatori proprii.Dacă în perioada respectivă, mai exact în anul 1713, în Aruncuta erau doar 33
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
rapidă a fiecărei proprietăți cât și posibilitate de organizare mai bună a terenurilor agricole prin concentrarea parcelelor fărâmițate excesiv . După înfrângerea turcilor în apropiere de Viena (1683), Transilvania s-a luptat zadarnic cu influență austriacă în creștere, în 1711 controlul austriac fiind stabilit definitv asupra Transilvaniei și Ungariei, habsburgii cumulând funcția de principi ai Transilvaniei și numind în Transilvania guvernatori proprii.Dacă în perioada respectivă, mai exact în anul 1713, în Aruncuta erau doar 33 capi de familii (9 capi de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în structura administrativă a acesteia. Analiza Hârtii Iosefine, completată de informațiile statistice ale secolului al XVII-lea și perioada următoare, scoate în evidență faptul că satul a început o etapă de dezvoltare și oarecare prosperitate odată cu alungarea turcilor de către regimentele austriece, care au asigurat astfel - pentru o lungă perioadă istorică - stabilitate și siguranța, chiar si claselor nevoiașe din Transilvania. . În legătură cu denumirea satului Aruncuta (al cărui nume în maghiară, "Aranykút", se traduce prin "Fântână de Aur"), dovezile arheologice arată că satul inițial
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]