5,217 matches
-
de tip rapid, fără locuri și cu servire pentru acasă. Această subclasa elementară include de asemenea: - servicii ale cofetăriilor Această subclasa elementară nu include: - servicii de alimentație publică oferite de automate pentru vânzare, clasificate în 5263.10 554 Servicii ale cafenelelor și barurilor 5540 Servicii ale cafenelelor și barurilor 5540.1 Servicii de desfacere a băuturilor în cafenele și baruri 5540.10 Servicii de desfacere a băuturilor în cafenele și baruri Această subclasa elementară include: - servirea băuturilor, în majoritatea cazurilor alcoolice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
cu servire pentru acasă. Această subclasa elementară include de asemenea: - servicii ale cofetăriilor Această subclasa elementară nu include: - servicii de alimentație publică oferite de automate pentru vânzare, clasificate în 5263.10 554 Servicii ale cafenelelor și barurilor 5540 Servicii ale cafenelelor și barurilor 5540.1 Servicii de desfacere a băuturilor în cafenele și baruri 5540.10 Servicii de desfacere a băuturilor în cafenele și baruri Această subclasa elementară include: - servirea băuturilor, în majoritatea cazurilor alcoolice, oferită de baruri, berării, cluburi de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
ale cofetăriilor Această subclasa elementară nu include: - servicii de alimentație publică oferite de automate pentru vânzare, clasificate în 5263.10 554 Servicii ale cafenelelor și barurilor 5540 Servicii ale cafenelelor și barurilor 5540.1 Servicii de desfacere a băuturilor în cafenele și baruri 5540.10 Servicii de desfacere a băuturilor în cafenele și baruri Această subclasa elementară include: - servirea băuturilor, în majoritatea cazurilor alcoolice, oferită de baruri, berării, cluburi de noapte, discoteci și localuri similare, cu sau fără spectacol. Sunt incluse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
oferite de automate pentru vânzare, clasificate în 5263.10 554 Servicii ale cafenelelor și barurilor 5540 Servicii ale cafenelelor și barurilor 5540.1 Servicii de desfacere a băuturilor în cafenele și baruri 5540.10 Servicii de desfacere a băuturilor în cafenele și baruri Această subclasa elementară include: - servirea băuturilor, în majoritatea cazurilor alcoolice, oferită de baruri, berării, cluburi de noapte, discoteci și localuri similare, cu sau fără spectacol. Sunt incluse serviciile oferite de baruri care funcționează în hoteluri sau alte unități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
Partid, n-a fost legionar și atâta tot. În această categorie au intrat o serie întreagă. La Vâlcea, un tovarăș bun, tânăr, care vindea pe stradă dovleac, sau altul, la Constanța, hamal în port, la gară, se mai duce prin cafenele. N-au fost legați de producție. Acești oameni ar putea face față muncii de securitate ? Tovarășul colonel a arătat cu tânărul acela, chiar dânsul a arătat că a fost acolo izolat de muncitori, n-a avut nici un spirit, nici un nivel
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să ia măsuri riguroase pentru a fi informate la timp asupra acțiunilor dușmănoase ce ar putea fi întreprinse de elementele chiaburești. 6.Se vor lua măsuri pentru întărirea muncii informative în instituțiile și întreprinderile importante, în organizațiile comerciale, în cantine, cafenele, teatre, cinematografe, în scopul de a descoperi și lichida la timp eventualele acțiuni ale elementelor dușmănoase, ca de exemplu: acte de diversiune, crearea în mod artificial de neajunsuri în aprovizionarea cu alimente și mărfuri a magazinelor, întreruperea lucrului normal al
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
neclintiți în convingerea lor asupra invincibilității cauzei proletariatului, bazați pe învățătura nemuritoare a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, luptătorii comuniști vedeau întotdeauna principalul izvor al puterii lor în legătura indestructibilă a partidului cu masele populare. În timp ce vârfurile burgheziei și slugile lor pălăvrăgeau prin cafenele despre „patriotismul” lor, iar pe de altă parte vindeau bogățiile țării monopoliștilor americani, englezi, francezi sau germani - comuniștii, în fruntea maselor muncitoare, se ridicau cu curaj, sfidând teroarea burgheză, pentru a apăra patria și poporul de cotropitorii nesățioși. Cu nespusă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
na? iunea constituie societatea natural?. A?a cum scria Iorga: �... Nu exist? �n lume o entitate mai natural? dec�ț na? iunea�80. Literatura trebuie s?? l �nal? e pe cititor. Dup? p? rerea lui Iorga, literatura �nu poate sem? na cu o cafenea unde într? to? i cei care pot pl? ți. O astfel de literatur? poate fi acceptat? acolo unde ea nu are marea misiune de a c? l?uzi ? i elevă moralitatea. �n ? ara noastr? , literatura trebuie s? fie con? tient? de misiunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
De? i Eminescu avea acelea? i idealuri politice că ? i Iorga, el nu confundă niciodat? esteticul cu eticul � că s? nu mai vorbim despre etnic! Eminescu a fost un mare poet, �n vreme ce Iorga proclama c? �literatura nu este o cafenea unde poate intra oricine poate pl? ți�. Ea trebuie s? aib? o func? ie social?. �ncep�nd cu �S? m?n? torul�, Iorga stabilea valoarea unei opere literare �n m? sura �n care aceasta se �ncadra �n na? ionalismul s? u cultural. Doar criteriile sociale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu Palatul, c? era invitat de rege, regin? , de prin? ul Carol ? i chiar ? i de prin? ul Nicolae, pe care �i consideră drept �prieteni� personali 52. Pentru Iorga, regele era un personaj istoric; ceilal? i alc? tuiau �Mul? imea de la Cafeneaua Cap? a� demn? de dispre? 53. Cum de putea el s? fie adversarul lui Br? tianu ? i totodat? de partea regelui? Care era logică dialecticii lui Iorga? �n politic? , Iorga avea adesea propria să logic?. Emo? iile, sentimentele (mai ales atunci c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
uia pe austrieci ? i mai ales pe vienezi. Na? iunile balcanice nu v? d Austria a? a cum este ea zugr? vit? �n filme că Sunetul muzicii. Ele au opinii bazate pe realitate, neuit�nd c? Viena poate fi foarte �n? el? toare! Cafenelele, teatrele, prin? esele ? i valsurile ei, operă ei, precum ? i unele dintre cele mai str? lucite spirite din Europa produse de ea dau impresia c? via? a este o permanent? petrecere. Din p? cate, istoria nu p? streaz? o �nf
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Hannah Arendt despre �banalitatea r? ului�� Peste c�teva clipe p? trundeam �n str? lucirea nop? îi M�nchenului reconstruit, cu mii de mă? ini de lux purt�nd pl? cu? e cu numere de �nregistrare autohtone ? i str? ine, cu cafenele ? i ber? rîi inundate de lumină multicolor? a reclamelor ? i oameni bine �mbr? că? i a? eza? i la mesele de pe trotuare. Acesta era confortul M�nchenului� Normalitate, lege, ordine, cur?? enie ? i o Germanie pa? nic? ? i (aproape!) �elve
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu Alexa Visarion un regizor în carne și oase, de nici 30 de ani, pe care întreaga presă îl celebra ca pe discipolul și deja emulul miticului profesor Radu Penciulescu. Cea dintâi întâlnire a noastră a avut loc într-o cafenea, lângă teatru, și nu a fost nevoie să schimbăm decât câteva cuvinte pentru ca eu să știu esențialul: indiferent dacă aveam să intru la Institut din prima sau din a șaptea încercare, nu greșisem alegând regia de teatru. De ce am avut
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și-l determina să fie și extrem de productiv. Urmărindu-și, cu oarecare jucată manie, propria efigie de dandy, pictorul, avizat colecționar de lavaliere, bastoane și umbrele cu motive sculptate, își poartă, în protipendada pariziană, în cea bucureșteană, dar și în cafenele de mîna a doua, risctusul de aristocrat sastisit, gata oricînd să vitupereze și să taie, cu lama exersatei lui maliții, ifose și găunoșenii. Trecerea acestui dandy inconfundabil pe bulevard nu rămîne neobservată. Îl caută femeile, îl caută bărbații. Parisul îi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la poza cu Piața Unirii, pentru că ea spune multe despre o lume frumoasă și ordonată, care a dispărut odată cu rusificarea. Hotelul Traian, cu ferestrele larg deschise (pare să fie o zi de vară), cîteva firme și reclame pe fațadă: "Marea Cafenea", "Palma", "Farmacia Centrală" etc. trăsuri la scară la scara hotelului -, cîteva mașini care seamănă cu trăsurile, domni, doamne, ofițeri, un preot, domnii în costum, cu pălărie, cu batistă la butonieră, doamnele, cu pălărie, purtînd lung, lung, ofițerul, drept și demn
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
eu, în spaniolă întîi, apoi în franțuzește. Manevră abilă care exclude concurența. Cei doi spanioli nu știu franțuzește. Ne împrietenim". Și așa mai departe. Deznodămîntul, pe peron, la Paris: "N-o întrebasem nici măcar cum o cheamă". Altă scenă. Într-o cafenea pe rue de Rivoli, același A.B. citește din Diderot. Acroșajul: ""Sînteți gentilă și surîzătoare; pentru ce-mi surîdeți? Eu nu știu să fac altceva. Admirabil; vreți să-mi spuneți numele d-voastră? Vreau să mi-l reamintesc. Annie. Asta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Reacția mută a miticilor dîmbovițeni: Aha, e pe la Bîrnova... Dispariția boemei? În comunism, împătimiții saltimbanci ai artei reușeau să prelungească, oarecum clandestin și oricum în date sumare, boema interbelică. Cea care mersese mînă în mînă cu marea creație. Făcînd celebre cafenele și restaurante. Dacă, în anii '60, la Restaurantul Casei Scriitorilor din Calea Victoriei libațiile prelungite nu sfîrșeau chiar în încăierări, la o Podgoria înfruntările dure țineau de obișnuit. Se răspîndea fulgerător noutatea că X (celebru) i-a dat un cap în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cel putin o înnoptare, reprezintă totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata călătoriei și a șederii la destinație. Ele cuprind: - plăti către agențiile de turism; - cazare (plus masă, acolo unde este inclusă în prețul cazării); - alimente și băuturi (în restaurante, cafenele, baruri etc., inclusiv comerțul cu amănuntul); - transport: costul călătoriei dus și întors în cadrul transportului public rutier, feroviar și maritim; utilizarea vehiculelor (costul benzinei sau al motorinei utilizate în timpul călătoriei, taxe de parcare), altele (de exemplu închirierea vehiculelor); - activități recreative, culturale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181590_a_182919]
-
se înscriu, defalcate, cheltuielile efectuate pentru călătorie de toate persoanele din gospodărie care au călătorit în țară și/sau străinătate (nu se cuprind plățile către agențiile de turism, de la punctul 7.2). Se înscriu cheltuielile de cazare, transport, restaurant, bar, cafenea, cofetărie și similare, cumpărături (alimente, băuturi, tutun, îmbrăcăminte, încălțăminte), cadouri, suveniruri, artizanat, decorațiuni, pentru activități recreative, culturale și sportive, îngrijiri medicale, servicii de cosmetica, coafor, frizerie și alte servicii de înfrumusețare, alte cheltuieli (asigurări, telefon, developare filme etc.). La punctul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181590_a_182919]
-
au participat la călătoria turistică în trimestrul de referință, pe durata călătoriei și a șederii lor la destinație. Ele cuprind: - plăti către agențiile de turism; - cazare (plus masă, acolo unde este inclusă în prețul cazării); - alimente și băuturi (în restaurante, cafenele, baruri etc., inclusiv comerțul cu amănuntul); - transport: costul călătoriei, dus și întors în cadrul transportului public rutier, feroviar și maritim; utilizarea vehiculelor (costul benzinei sau al motorinei, taxe de parcare), altele (de exemplu închirierea vehiculelor); - activități recreative, culturale și sportive: excursii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181590_a_182919]
-
8 La acest punct se defalca cheltuielile în lei, pentru: 8.1. Cazare 8.2. Transport (până la locul de destinație și retur, transport public la locul de destinație, taxiuri, închirieri de autovehicule, parking, benzină și similare) 8.3. Restaurante, bar, cafenea, cofetărie și similare 8.4. Cumpărături: 8.4.1. Alimente, băuturi, tutun (din comerțul cu amănuntul) 8.4.2. Îmbrăcăminte, încălțăminte 8.4.3. Cadouri, suveniruri, artizanat, decorațiuni 8.5. Activități recreative, culturale și sportive 8.6. Îngrijiri medicale și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181590_a_182919]
-
, publicație apărută la București, neregulat, din 1 ianuarie 1883 până în februarie 1898. Personaj extravagant, poate nu întreg la minte, obișnuit al cafenelelor bucureștene, călătorit în străinătate și cu oarecare cultură, Petru Albulescu-Albastru, „director proprietar, redactor, administrator, perceptor și casier”, a scris aproape singur cele optzeci și opt de numere ale periodicului, pe care îl subintitula „conservator, liber, albastru, risipitor, socialist, popular, avar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290313_a_291642]
-
dus la Îmbunătățirea productivității prin introducerea condițiilor de muncă mai flexibile și prin crearea unui nou dialog cu angajații, care ambele au dus la creșterea moralului 43. Mai mult timp liber a dus de asemenea la creșterea cheltuielilor consumatorilor la cafenele, cinematografe, evenimente sportive și alte distracții În Franța. Studiile au arătat că, În general, publicul francez este entuziasmat de săptămâna de lucru mai scurtă. Adesea, lucrătorii Încep weekendul joi și nu se reîntorc la servici până marți. Mamele care lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că toată lumea este cu mult peste greutatea normală și, chiar mai șocant, par să nu știe sau să nu le pese de felul În care arată. În Europa, văd bărbați și femei zăbovind la masă cu orele În restaurante și cafenele la stradă. Cu toate că nu e nimic deosebit În asta, ce este straniu Îmi pare să Îi văd În aceste localuri la orice oră din zi, nu numai la prânz sau la sfârșitul zilei de lucru, cum ar fi cazul În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
profund asupra felului În care americanii și europenii percep lumea din jurul lor. Când americanii călătoresc În Europa, observă Întotdeauna cât de compact este totul, cât de Înguste sunt străzile, cât de aproape sunt clădirile unele de altele, cât de Înghesuite cafenelele și cât de mici sunt porțiile de mâncare servite În ele. Chiar și ascensoarele sunt Înghesuite. Un american obez poate să intre cu greutate În ele. Totul ne pare Înghesuit, mic, parcimonios. Americanii sunt obișnuiți cu mult mai mult spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]