222,545 matches
-
că vor fi probleme, mai ales că la salariu nu-i vorba decât de trei - patru sute de lei diferență. Știi că ți-am acordat cel mai mare salariu posibil ca tehnician acum trei luni, de mi-am pus-o în cap pe șefa ta! Parcă nu făceai muncă de inginer ca și ea. - Știu și vă mulțumesc. Până la adunarea generală nu va fi nici o problemă. Eu cât am fost acasă la părinți recunosc că mi-am găsit post, mai ales că
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
Nu... te pun în gardă că eu nu renunț la tine așa ușor, de aceea trebuie să ne întâlnim și să vorbim amândoi la ce va fi. - Nu va fi nimic în comun. Trebuie să-ți scoți această idee din cap, Viorel. - Acum plec, dar vom mai discuta. La revedere... - La revedere și te rog să fii mai prudent, nu te mai da în spectacol. Ai familie și ar trebui să ai grija ei. Viorel se urcă în șaretă, întoarse calul
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
plan profesional, cât și pe plan sentimental. Când va ajunge acasă la gazdă, se va gândi serios la ele și va lua o hotărâre definitivă. Nu mai putea continua așa în incertitudini. Referință Bibliografică: CAT DE MULT TE IUBESC.... - ROMAN - CAP. XV / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
-și va face țara troacă de porci, cam așa cum se întâmplă pe la noi, unde alegătorii demonstrează cu exemplară regularitate că nu știu ce vor, pentru ca mai apoi, când nu mai este nimic de făcut, să înjure și să-și care pumni în cap, implorându-l pe Dumnezeu să le dea mintea românului de pe urmă. Occidentalii nu sunt naționaliști, ci ultranaționaliști - abili, civilizați și necruțători în relațiile cu străinii de la care n-au ce stoarce. La noi este deosebit de activ principiul care pe care
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
afaceri. Dar știu că există mai multe cauze principale care cu necesitate au generat actualul marasm. 1.Dezastrul din agricultură favorizat de lacunele Legii 18/91 și de imensele pagube provocate prin desființarea aberantă a fostelor Cooperative Agricole de Producție (CAP) și Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), un dezastru care depășește puterea minților normale, având în vedere că România posedă circa nouă milioane de hectare teren arabil, pământ bun de uns pe pâine, și că între fruntariile sale trăiesc acuma doar
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
sale trăiesc acuma doar 18 milioane de români. Deci o jumătate de hectar de teren arabil la o persoană, iar guvernele împrumută bani cu dobânzi consistente pentru a cumpăra peste 60% din alimentele de bază! Furia devastatoare a foștilor membri CAP, ca și jafurile comise și niciodată recuperate măcar la nivelul prețurilor de atunci, toate au contribuit la dispariția multor abuzuri anterioare și la mascarea furtișagurilor foștilor mari mahări ai agriculturii socialiste. La toate astea se adaugă descurajarea sistematică a particularilor
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
cum poate fi impusă autoritatea legilor și cum poate fi cultivat respectul față de semeni, instituții și ordinea socială? S-a ajuns pe la noi ca escrocul de mare calibru care scapă nepedepsit pentru potlogăriile făptuite, să fie apreciat. „Se descurcă, are cap!” exclamă cunoștințele mai mult sau mai puțin invidoase pe îndemânarea și nerușinarea respectivului ipochimen. Asta în timp ce găinarul este pedepsit cu strășnicie pentru o abatere minoră. Sigur că până și abaterea minoră de la legalitate trebuie sancționată. Dar atunci când năvodul salubrizării sociale
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
poate pescui și dribla, în care minciuna și hoția se îngrașă de la o zi la alta?... 5.Criza moral-spirituală este a cincea cauză principală a coșmarului românesc. Fiind cea mai persistentă și subtilă, poate că trebuia s-o așez în capul listei. Dar cauzele analizate nu au menirea să stabilească o ierarhie, ci un punct de vedere. De ce-i atât de importantă această cauză? Deoarece ea reflectă cu fidelitate mentalitatea individului, năzuințele și căile urmate de acesta pentru a-și satisface
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
aerul timpului" și în care se vorbește ca pe stradă: replicile care revin cel mai des fiind "Ce p...mea!", "Îmi bag p...", "Dă-te-n p... mea!". Vorba unui titlu de film: Ce se-ntîmplă, doctore? S-o spunem din capul locului: Marfa și banii e un film bun: lucrat curat, cu autenticitate, un debut remarcabil prin coerența și acuratețea cu care regizorul a realizat exact ceea ce și-a propus: "un film realist, cu o dramaturgie rezistentă, cu dialoguri naturale, cu
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
MARE în care patriarhul Teoctist a atacat fără menajamente și fără teama că aceste atacuri ar putea zdruncina încrederea cititorilor în Biserică? În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu scrie un editorial intitulat Ce ascund mahării Bisericii din care cităm: "Unii dintre capii Bisericii Ortodoxe Române (subliniez încă o dată că nu ne referim la toți și nici la Biserică în întregimea ei) se zbat cu disperare să nu li se cerceteze dosarele din timpul Securității. Ei folosesc drept scut încrederea românilor în Biserică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
verdicte, nu se pun etichete pentru învinși și învingători, ci se studiază condiția umană și a artistului în diferite situații, unele limită. Interesant este și felul în care se descoperă diagnostice, în care minciuna și adevărul s-au contopit peste capul muritorilor, în viața de zi cu zi, felul în care moartea ne lasă să o "vedem", să o simțim: umedă, rece, terestră și concretă, mocirloasă, zgomotoasă. Spațiul propus de scenograful Helmuth Stürmer este un șantier - cu schele, găleți, cu var
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
octombrie, după premiera oficială. Nu vreau să închei înainte de a-i numi pe acei actori tineri și extraordinari (nu mă tem acum de acest cuvînt) pe care este construit spectacolul. Opțiunea pentru această trupă tînără este un pariu cîștigat. În capul listei, Hamlet - Sorin Leoveanu (pe care Vlad Mugur l-a descoperit la Craiova). Impresionant acest tînăr actor, riguros și "nebun", expresiv și puternic. Nu-ți poți lua ochii de la el. Fiecare gest, fiecare expresie înseamnă tot atîtea nuanțe, idei care
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
Cei ce fac mare caz de tradiție o condamnă la caducitate prin refuzul actualizării ei, cei ce fac mare caz de valoare o jignesc întorcînd spatele unora din întrupările sale evidente: Nu vom înțelege niciodată poziția celor ce își bagă capul în nisip ca să nu vadă valorile apărute "între timp" (o, acel între timp al lipsei lor de atenție!), nici osîrdia cu care înalță osanale miturilor de parcă această poziție cu capul în beznă ar fi culmea comprehensibilității. Teama de a citi
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
evidente: Nu vom înțelege niciodată poziția celor ce își bagă capul în nisip ca să nu vadă valorile apărute "între timp" (o, acel între timp al lipsei lor de atenție!), nici osîrdia cu care înalță osanale miturilor de parcă această poziție cu capul în beznă ar fi culmea comprehensibilității. Teama de a citi cărțile mitologizaților în noul context, mult mai competitiv, ca și teama de a citi cărțile îndreptățiților competitori sînt, amîndouă, expresia profundei ireverențe față de Cultura Română". Funcționează încă două liste de
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
de orice, numai să fie antisemit, nu. Din cauza culturii. Cu pseudonimele astea... Câți nu au nume șocante, și nu se duc să și le schimbe... Chiar și prieteni evrei, având nume de stomatologi, - se întâmplă. Și mie îmi trecuse prin cap să-mi schimb numele. Pe tata, macedonean, în acte, îl chema Țoghiu, Toma Țoghiu, iar pe mama Schia, Eugenia Schia, tatăl Iancu. Bogza mă și îndemnase, - iscălește-te C.T. Țoghiu ! Începusem să am o faimă oarecare de reporter, - reportaje literare
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
sculptură de Cellini, despre care nu se prea vorbește. Este, după părerea mea, cel mai frumos din exponatele - zeci dintre ele, minunate - de la Palazzo del Bargello din Florența lui natală. Se numește "Narcis". Reprezintă, în mărime naturală, un adolescent, cu capul perpendicular pe propriu-i umăr drept, care privește, cu o concentrare maximă, nu într-un punct, ci într-un plan. Un plan imaginar, imaginat, la baza soclului. E o privire de o siderantă fixitate, îndreptată spre ceva ce nu se
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
o tradiție a scrierilor pe această temă, iar ultimul sosit este profesorul John Michael, de la University of Rochester, cu volumul Anxious Intellects. Academic Professionals, Public Intelectuals, and Enlightenment Values (în traducere românească Intelectul anxios. Academicieni, intelectuali și valori iluministe). Din capul locului trebuie să observ natura politizată a oricărei discuții despre rolul intelectualului: a decide în ce măsură un profesor universitar poate sau trebuie să se implice în treburile Cetății nu reprezintă o dilemă metafizică, cît o opțiune decurgînd dintr-o anumită viziune
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
au mobiluri politice. Ion Iliescu, de pe panta descendentă, biologică și politică, își poate permite și acte pe care el le consideră "sentimentale", dar pe care lumea normală le califică drept "mârșăvii". Adrian Năstase, nu-și poate îngădui, nici în ruptul capului, așa ceva. Prin urmare, avem, în P.D.S.R. cel puțin un conflict deschis. Cum acest partid e alcătuit din trei categorii de membri (o parte, generația veche, fericită c-a ajuns să trăiască într-o "perestroikă", îl sprijină în continuare pe Ion
Amnesty National by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16077_a_17402]
-
de unde se aducea în Capitală pentru domn și toți boierii cei mari. Fabrica s-a mutat mai în urmă la Cișmigiu, în locul unde astăzi sunt casele generalului Florescu, iar tipografia în palatele lui Mavrogheni, lîngă ceșmeaua cu acest nume, în capul Podului Mogoșoaiei". Mînăstirea Plumbuita, fondată de Matei Basarab, tot lîngă balta Colentinei, aici avînd loc și vechiul bîlci Drăgaiaca "în amintirea răpirei sabinelor". Pe aceeași întinsă cîmpie se făcea și bîlciul cel mare lîngă orașul București, numit Moși, acolo se
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
lung. Dar nu am vrut să depășească 150 de pagini. E ca o culegere de poeme. Altfel, eu nu am scris niciodată poezie. Dar am vrut un roman comprimat, neobișnuit, despre dragoste. Este o poveste despre un monstru cu două capete: un cap de femeie și unul de bărbat. Descriu o căsnicie pe de o parte normală, pe de altă parte absurdă. Istoriile sunt țesute una în alta. Este cel mai experimental roman pe care l-am scris și a stîrnit
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
nu am vrut să depășească 150 de pagini. E ca o culegere de poeme. Altfel, eu nu am scris niciodată poezie. Dar am vrut un roman comprimat, neobișnuit, despre dragoste. Este o poveste despre un monstru cu două capete: un cap de femeie și unul de bărbat. Descriu o căsnicie pe de o parte normală, pe de altă parte absurdă. Istoriile sunt țesute una în alta. Este cel mai experimental roman pe care l-am scris și a stîrnit reacții diferite
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
poate intriga și cuceri în egală măsură. Poeta încearcă să-și (re)găsească sexualitatea, identitatea feminină, pierdută sau doar alterată, construind prin cuvântul-generator și atribut al oricărui început o realitate scripturală: "Am râs m-am distrat m-am dat peste cap/ am inventat bărbați din hârite/ din tălpi până-n creștet plini ochi de cuvinte[...] Am aruncat cuvântul în aer/ Și o ploaie de aur a fecundat poeta din mine [...] Doamne, lasă-mă numai femeie/ Vreau să fiu Leda cu lebăda între
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
Constantin Țoiu 12 august 1991, Roma. Întîi l-am visat pe Petru Dumitriu. Să visezi așa ceva... Avea breton, gen Cicero, și o coroană de lauri pe cap. Uite, domnule, îmi spuneam în vis, băiatul... (căci era tînăr) a ajuns ștab și-aici... Era clar. Într-un oraș mort ca acesta, dai numai de fantome, năluci... Cezar... Octavian... Brutus... Antonio... Cât trăsesem eu nădejde că am să dau
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
în metrou mergînd în direcția Tiburtini, credea în semne... Bătrînul se dădea îndărăt dacă în ziua aia vedea o femeie borțoasă, nu mai zic de pisică. N-am prea evoluat, constata nea Bebe în costumul lui gri de tweed, cu capul gol, sur, chel aproape, însă avînd linia ilustră a marilor oratori, retori... Ori, dacă Bătrînul se împiedeca de ceva... nu mai punea mîna pe daltă în ziua aia, pe nimic. În ziua aia pierduse cinci milioane de lire; nu mult
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
un biscuite cu proteine... în ziua aia îl rugasem să-mi facă cunoștință și mie cu Romeo. Cu greu, se învoise, și ne-am dus la secția plină de cotețe fiecare purtînd deasupra inscripții... cartea de vizită... Romeo ședea cu capul lunguieț pe patru labe, deschizînd, închizînd cîte un ochi, spășit. Javra! îl certa nea Bebe, ce javră! făcea; iar ogarul, la un moment dat, scînci, ori răsuflă adînc, parcă oftînd... În după amiaza aceleiași zile, mă invitase la un aperitiv
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]