7,041 matches
-
ale anului 1989 în Europa. Atmosfera credibilă și deloc mitizată a zilelor insurecționale timișorene este sintetizată în prefața lui Radu Ciobotea la una din cărțile lui Titus Suciu (Lumea bună a balconului). Ciobotea creionează revolta timișoreană ca pe un „vast cenaclu politic” și un „maraton” în care revoluționarii spontani și profetici nu au fost perfecți, ci umani (adică au făcut și ei erori sau au ezitat ori chiar au clacat parțial), un maraton epuizant în care lumile, cei buni și cei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
spectaculoasă carieră de poet și militant al avangardei. TÎnărul Eduard Marcus (n. 18/31 decembrie 1903, Brăila) care urca „emoționat” pe cînd era Încă elev de liceu, „scările, desigur istorice, din Câmpineanu 40” ale casei lui E. Lovinescu și ale cenaclului Sburătorul (Îl introducea aici prietenul său Mihail Cosma, viitorul Claude Sernet), se formase ca poet În ambianța imediat post-simbolistă, prelungind accente bacoviene. Le mărturisește și poezia Tristeți de toamnă, cu care debutează În Sburătorul literar, nr. 43, din 20 octombrie
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Călinescu arheologică din școală, a avut acces la Biblioteca Vaticanului. Audiază cursurile unor specialiști eminenți, ca Adolfo Venturi. Se inițiază în arheologie și arhitectură. 1926 Adevăratul debut poetic, cu poezia de dragoste Nova mihi apparuit Beatrix. Ia parte la ședințele cenaclului "Sburătorul", unde este remarcat de Eugen Lovinescu. În 1926-1928 este profesor la Liceul "Gh. Șincai" din București. 1927 Publică intens în revistele "Viața literară", "Sburătorul", "Sinteza", "Gîndirea". 1928 E profesor la Liceul "C. Diaconovici-Loga" din Timișoara. Se căsătorește cu Alice-Vera
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Deși a avut la îndemînă mijloace infinit mai modeste, influența pe care Noica a avut-o asupra spiritualității românești nu poate fi comparată decât cu aceea a lui Maiorescu. Nu a fost ministrul Culturii, nu a putut înființa catedre și cenacluri, și nici nu a putut trimite tineri la studii pe cheltuiala statului; a înlocuit însă toate acestea prin forța extraordinară de formativitate a operei sale. După "momentul Maiorescu" și cel interbelic, istoria culturii noastre va înregistra neîndoielnic și un "moment
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
71 de ani a fost arestată într-o zi de 23 mai, când eu împlineam 18 ani. Stăteam pe Dr. Lister, în Cotroceni, la 10 minute de locuința ei din Bd. Elisabeta. Treceam zilnic prin fața acelei case, unde cândva fusese "Cenaclul Sburătorul", pentru că Facultatea de Filozofie se afla chiar vizavi. Îmi imaginez că în seara acelei zile de 23 mai am făcut acasă un "ceai", o petrecere, în același timp "istoria" trecea la 10 minute distanță de mine, arestând o femeie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
publice lucrurile erau cât se poate de simple. Locurile lor de întîlnire erau volumele omagiale, ziarele, televiziunea și radioul, unde de asemenea erau omagiați "conducătorii" (de ziua nașterii sau cu ocazia altor zile naționale festive și la congrese ale Partidului), cenaclul "Flacăra" și, integral, revista Săptămâna, care își primea informațiile direct de la Securitate. Ajunși în acest punct, ne putem desigur pune întrebarea care e funcția lichelei într-o societate comunistă. Răspunsul îl vom găsi dacă privim spre însăși esența acestui sistem
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
avionul care ar cădea cu ei la bord, deci la soluția care i-ar putea scoate din joc în același timp. În sfârșit, discuție despre cum ar urma să arate Casa muzeală Eugen Lovinescu din Bdul Elisabeta: loc deopotrivă funcțional (cenaclu, seminarii doctorale, conferințe) și muzeal (fotografii de familie, manuscrise Eugen Lovinescu, cărțile lui etc). În ultimele două zile m-am plimbat mult cu mașina prin Paris, profitând de faptul că în august orașul e gol, jumătate dintre parizieni fiind plecați
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
comentarii exegetice. Dintr-o grijă excesivă pentru ținuta științifică, comentarii originale exprimate ca atare („credem”, „îndrăznim să considerăm” sunt totuși strecurate printre alte trimiteri. Este de subliniat, în această privință ideea autoarei de a trata grupul ca pe un adevărat cenaclu (p.52), observațiile despre numele proprii și pseudonime (p. 50-53), notațiile pe marginea tăcerii (p. 33), a limbuției (p. 29) etc. Alteori, timiditatea propriei opinii este depășită (p. 44) și contribuțiile sunt inspirate (se pot cita numeroase exemple, printre care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu doar o simplă șezătoare, ci îndrăznim să considerăm grupul un adevărat cenaclu sau chiar o academie sui generis, în care se evidențiază fiecare prin forța exemplară a cuvântului rostit, a imaginației, a artei discursului și prin inteligența de a se supune unei teme date, ce trebuia ilustrată pertinent, prin exemple concludente. Asistăm
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
comentarii exegetice. Dintr-o grijă excesivă pentru ținuta științifică, comentarii originale exprimate ca atare („credem”, „îndrăznim să considerăm” sunt totuși strecurate printre alte trimiteri. Este de subliniat, în această privință ideea autoarei de a trata grupul ca pe un adevărat cenaclu (p.52), observațiile despre numele proprii și pseudonime (p. 50-53), notațiile pe marginea tăcerii (p. 33), a limbuției (p. 29) etc. Alteori, timiditatea propriei opinii este depășită (p. 44) și contribuțiile sunt inspirate (se pot cita numeroase exemple, printre care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu doar o simplă șezătoare, ci îndrăznim să considerăm grupul un adevărat cenaclu sau chiar o academie sui generis, în care se evidențiază fiecare prin forța exemplară a cuvântului rostit, a imaginației, a artei discursului și prin inteligența de a se supune unei teme date, ce trebuia ilustrată pertinent, prin exemple concludente. Asistăm
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de la 1870 - 1876; un Stroe Belloescu care din leafa sa a ridicat două biserici în satele Grivița și Palerma, o școală și statuia lui Cuza Vodă, tot în satul Grivița, o Casă Națională, cu vestita Bibliotecă Publică - sediu și ale cenaclurilor - și pinacoteca în orașul Bârlad; un Solomon Haliță, creatorul ziarului Bârladul și al revistei George Lazăr; un Iacov Antonovici, colaborator al profesorului Ion Popescu, autor a 5 volume de Documente Bârlădene; un Alexandru Philippide, Vasile Pârvan, G. Ibrăileanu, Șt. Zeletin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
atenueze în parte sentimentele de frustrare pe care le încerc în calitate de bârlădean în ocaziile amintite... După cum se vede, Bârladul a fost u n puternic centru cultural în care, din 1870 până în 1944 și 1958, ziarele și revistele, societățile culturale și cenaclurile literare n‐au lipsit. Mă bucur că și după 1958, dar mai ales după dec embrie 1989, 15 publicațiile bârlădene n‐au întârziat să aibă cititori și oameni Celor două împrejurări li s‐ au adăugat o a treia, poate cea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
arhivă, unde din lipsă de spațiu, dar și de personal, se mai și stochează tocmai când ai mai mare nevoie pentru documentare... Înainte, dar și după august 1944, presa a fost un mijloc de descoperire a celor cu talent de la cenaclurile literare, iar mulți dintre acești condeieri, odată formați, au stăr uit a rămâne prin creația lor în paginile respective, înnobilându‐le prin semnătura, autoritatea și crezul lor. Lista ziarelor și revistelor de la Bârlad poate fi un ajutor suplimentar pentru cei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
instituțiile culturale și oamenii Bârladului: V. Mălinescu, secretar literar la Teatrul „Victor Ion Popa" scrie despre „Teatru act de cultură"; Eug. Popușoi, muzeograf, despre „Muzeul «Vasile Pârvan» și educația patriotică; prof. Gh. Catană, directorul Casei de cultură a sindicalelor, despre „Cenaclul plastic «N.N. Tonitza» prezență 30 activă în viața spirituală a Bârladului", iar prof. Ioan Florea realiza un micro-interviu „Treptele pasiunii cu medicul Adrian Timofte, artist amator în timpul liber, interpretul unui rol în spectacolul de teatru „Puterea dragostei" de Ion Băieșu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ilinca”, „Bârladul ieri și astăzi”, după o monografie a orașului Bârlad , „Caietul cu amintiri” - povestire distinsă cu premiul I la concursul de creație „Alexandru Sahia” organizat de revista 142 Clubul, Casa Centrală a Creației Populare și Comisia de Îndrumare a cenaclurilor literare de pe lângă Uniunea Scriitorilor ș.a.), Cornel Văleanu, Nicolae Rainea („Despre delicatețe” - fragment de monolog în proză), Maria Petrea („Seraliștii”), versuri semnate de Sandu Tacu, (adesea cu numele de Radu Răzeșu), Constantin Clisu, Cezar Stegaru, Mihail Ivan, Stoian Petru, Scarlat Ștefan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cernat, Buda Cezar, Ecater ina Vizureanu, Liliana Gologan, Lucian I. Popa, Teodor Stanciu , Ghina Barbu, Vasile Tămășanu la Steagul roșu s‐au format, unii devenind ziariști, profesori ori învățători, oameni cu răspunderi în societate. În pagina literară a ziarului, prin cenaclul „Alexandru Vlahuță”, ori direct, au publicat: H. Lungu, Va sile Manolescu, Constantin Clisu, I. Delamisa, Cezar Stegaru, Ștefan Corduneanu (medic Ștefan Bucevschi), Vasile Iosif, Mircea Novoc, Sanda Arnici (Șeli Abramovici), I. Roimișer, Gabriela Serghie, Radu Dumitrescu. Însuși G. Tutoveanu publica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Privire asupra operei lui Calistrat Hogaș”, „Un reprezentant al criticii materialiste: H. Sanielevici”, „Walt Whitman”, „Un ucenic al lui Allesandro Marizoni”. Discuțiile erau conduse cu autoritatea inteligenței și a erudiției de profesorul Zupperman. Ceva mai târziu am devenit membru ai cenaclului de la Biblioteca „Stroe Belloescu", unde oficia George Tutoveanu. Subțire, ușor adus de spate, îmbrăcat totdeauna cu o eleganță ușor desuetă, care-i dădea un aer de mesager al unui timp revolut, poetul încuraja cu discreție tentativele de a pătrunde pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
George Tutoveanu. Subțire, ușor adus de spate, îmbrăcat totdeauna cu o eleganță ușor desuetă, care-i dădea un aer de mesager al unui timp revolut, poetul încuraja cu discreție tentativele de a pătrunde pe teritoriul Polimniei sau al Caliopei. „Vedeta" cenaclului era neuitatul Cezar Drăgoi, care-l nedumerea uneori pe mentorul nostru, scandând versuri în care „băteau vânturi noi". Într-o asemenea companie, abia îndrăzneam să scot la iveală modestele încercări pe care le-am păstrat caligrafiate pe un caiet de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad prin împrumut. Cum Baaadul literar este realizat din banii bârlădenilor, înseamnă că redacția rămâne datoare ca în timp să asigure autorităților locale condeierii locali de mâine, formându-i, așa cum au făcut de fiecare dată revistele locale prin conducătorii lor. Cenaclurile literare locale dar și cele din împrejurimi, aici trebuie să-și găsească loc de confruntare publicistică iar o poștă a redacției încredințată unui om cu pricepere și deprindere în domeniu ar trebui să fie prezentă număr de număr. Cum arată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Grădinaru, Liana Neg ru, Daniela Dobre. Paula Berlea, Carmen Iancu, Nicoleta Ciută, Liliana Ciubotaru, Melania Chițiga, Gabriela Boghiu. * 299 Coordonate bârlădene Coordonate bârlădene revistă literară a fost editată la Bârlad în august 1970 de Casa de Cultură a Sindicatelor și Cenaclul literar „Al. Vlahuță” În articolul inaugural se explică geneza numelui revistei chemate să adune în poezie „firele nevăzute ale spiritului uman”, pentru că, „aici la Bârlad își au obârșia cei ce vor să înceapă acest drum.” Publicația a avut colaboratori importanți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acest drum.” Publicația a avut colaboratori importanți: Nichita Stănescu, Pop Simion, G.G. Ursu, Radu Cârneci, George Nedelea ș.a. dar și mai tinerii: Gruia Novac, Constantin Clisu, M. Vicol, C. Andronache, dr.Șt. Bucevschi, George Irava, P. Chiriac, C. Stegaru - membrii ai Cenaclului „Al. Vlahuță.” Colegiul redacțional la 1 august 1970 era format din: Constantin Clisu, redactor șef, redactori: dr. Ștefan Bucevschi, Petruța Chiriac, Nicolae Borș, Ștefan Secară, Otto Gwsasdomoschi. Coperta și ilustrația aparținea dlor Gheorghe Alupoaiei și Constantin Chițimuș * Coordonate bârlădene. G.G.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ălceanu, cu care se cunoscuse „personal și se înfrățise la centenarul poetului drag amândurora - George Tutoveanu, acolo la Bârlad” precizează că ”într‐un interviu dat ziarului „Vremea nouă” din Vaslui (1970), precum și într‐un articol amplu „De la „Academia Bârlădeană” la cenaclul „Al. Vlahuță” publicat în revista „Coordonate bârlădene” (1971) împărțisem activitatea „Academiei Bârlădene” în trei etape: 1915‐ 1921; 1921‐1933, 1933‐1943, cu trăsături caracteristice pentru fiecare... dar Tutoveanu în calitatea lui de strălucit animator literar a menținut spiritul „Academiei Bârlădene
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de toamnă” - lui N. Costăchescu” scrisă de George Nedelea (vezi George Nedelea, poetul și omul, membru al Academiei Bârlădene” de Melania Zvirid. * Numărul 1 al volumului Coordonate bârlădene apărea dactilografiat și „În loc de prefață” era semnat de prof. Constantin Clisu, secretarul cenaclului literar. Surpriză, alături de alți autori citați, apar versuri („Acum văd”, „La noi în sat”) semnate de moș Vasile din Zorleni, autor descoperit de colegul meu Aurel Stanciu de la ziarul Steagul roșu din Bârlad și publicat și în paginile acestui periodic
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în câte o unitate care își zice și librărie - xerox, dar e mai mult unitate comercială cu de toate. Numărul inaugural mai cuprinde și o dare de seamă (de uz intern) din care rezultă că în perioada 1969 - august 1970 cenaclul literar „Alexandru Vlahuță” a organizat 16 acțiuni literare la care au participat 547 persoane din care 142 au prezentat lucrări ori au luat cuvântul la dezbaterea celor 203 lucrări din care 145 poezii, 40 proze, 6 lucrări dramatice, 5 grafică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]