5,146 matches
-
prins În vâltoarea conflictelor europene, să renunțe prin Tratatul de la Zaragoza (22 aprilie 1529) la drepturile discutabile ale Spaniei asupra Molucelor, În schimbul unei importante indemnizații; Joăo al III-lea (1521 1557) acceptă să plătească 350.000 ducați (Al. Retinschi, op.cit, p. 44 și urm.). 654 Enciclopedia descoperirilor geografice, p. 166. 655 Arhipelagul San Lazaro descoperit de Magellan, va fi denumit Filipine, În cinstea viitorului rege al Spaniei, Filip al II-lea. La cererea guvernatorului portughez din insula Ternate, spaniolii sunt
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
simțeam mușcătura În adâncul ființei noastre, valuri clipocind alene În imensitatea sidefie a oceanului, sau valuri uriașe, de câțiva metri care se rostogolesc sud: gazela, antilopa, argalul, culanul, cămila, ursul din Gobi ș.a. (H.Matei,S.Negruț, I.Nicolae, op. cit, p. 340). 577 pe puntea navei, de-ți Îngheață inima, și „cetatea” noastră plutitoare pare o coajă de nucă În voia zeului Neptun, minunăție de corali pastelați, peștișori exotici, pești săritori, albatroși ce plutesc elegant În aer Împrejurul vasului, uneori
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zeități Într-o țară fericită și misterioasă, Țara Mabulu, s-au păstrat În Tahiti, În Tonga, multe ale insule ale Polineziei, până În Noua Zeelandă. În insulele Fiji creșteau arbori de esență tare, renumiți pentru construcția de canoe. 768 Al. Retinschi, op. cit, p. 170-171. 603 În fondul comun mitologic al Polinesiei, chiar dacă variantele se deosebesc uneori foarte mult, există o largă disponibilitate de poezie rituală și un puternic trunchi totemic aproape În fiecare mit. Fenomenele naturii sunt povestite ca niște acte arhetipale
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dovadă că sacrul a invadat ținutul clasic al moralei. Șansa științei la contactul cu religia este de a desprinde regulile unei mentalități flexibile asupra realității, care să se debaraseze treptat de totalitarismul epistemologic iluminist al secolelor anterioare (C. Mosoia, op. cit, p. 94). 636 găzduiesc interesante colecții arheologice, artefacte medievale (vase, arme, podoabe, instrumente muzicale), manuscrise, cronici chineze care menționează de timpuriu existența arhipelagului Filipine, amănunte asupra comerțului maritim al Malayeziei, prezența musulmanilor și japonezilor, consolidarea stăpânirii musulmane Între secolele XIV
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
urmașii primilor coloniști ai arhipelagului filipinez, locuind În regiuni retrase de munte, dar reușind să-și păstreze tradiții și obiceiurile dinaintea ocupației spaniole 825. 824 I.Ivanici, op. cit., p. 53. 825 G. Bloom, M. Brosberg, V. Jealous, P. Kelly, op.cit, p. 31 33. 645 MODA ȘI GASTRONOMIA Filipinezii Îmbracă de sărbători, cu ocazia fiestelor cămașa fin brodată din piña sau jusi (țesătură din fibre de ananas sau bananier), numită barong, deosebit de elegantă și ideală pentru climatul tropical. Barong Filipino este
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
unic de construcție (primarul își exprimă doar părerea), el joacă un rol important în parcelare și în constituirea grupurilor de locuințe, ca și în constituirea de asociații sindicale de proprietari. Sursa: Maurice Bourjol, La réforme municipale, Bilan et perspectives, op cit., 1975 Urbanismul în concepția regimului Vichy " Un plan, vedeți dumneavoastră, nu ține de economie. Un popor construiește, clădește nu pentru a realiza o operație financiară, ci înainte de toate pentru a-și afirma voința de a trăi [...]. A construi, a clădi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
decembrie 1789. 4 Pierre Legendre, Histoire de l'administration, de 1750 à nos jours, Paris, PUF, 1968, p.126. 2 Ibid., p. 126. 3 Guy Chaussinand-Nogaret, "La ville jacobine et balzacienne", în E. Le Roy Ladurie, B. Quillet (coord.), op cit., 1998, p. 535. 4 Jocelyne George, Histoire des maires, 1789-1939, Paris, Plon, 1989, p. 51. 5 Bertrand Badie, Pierre Birbaum, Sociologie de l'État, Paris, Grasset-Fasquelle, 1982 (1979), p.180. 1 Vezi Jean-Claude Thoenig, "Le marché politique et l'allocation
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Vezi P. Merlin, op. cit., 1998. 18 Surse: Jacques Girault, în lucrarea colectivă "La question du logement et le mouvement ouvrier français", op. cit., 1981, p. 44. 19 Raportul Bonnevay, citat de M. Bourjol, op. cit., 1975, p. 166. 20 P. Merlin, op. cit, 1998, p. 25. 21 Vezi Richard F. Kuisel, Le capitalisme et l'État en France. Moder-nisation et dirigisme au XX e siècle, Paris, Gallimard, 1984. 22 J.-P. Flamand, op. cit., 1989, p. 187. 23 Ibid., p. 188. 24 Annie Fourcaut
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
notables", în Sociologie du travail, 1966, p. 257. 165 "Administrarea de misiune este adaptată unei probleme, unui timp și unui loc; ea este localizată, specializată; ea trebuie să dispară în ziua în care problema va fi rezolvată" (E. Pisani, art. cit, 1956, p. 324). 166 Alain Lyonnet, Luc-Alexandre Ménard, Recherches sur l'administration de mission dans la vie locale, Lucrări și studii ale Facultății de Drept și Științe Economice din Paris, seria "Science administrative", nr. 2, Paris, PUF, 1969. 167 Bernard
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Guy Saez, L'État sans qualités, Paris, PUF, 1982, p. 35. Autorii subliniază că "domeniul sociocultural se constituie mai degrabă ca un efect global al diferitelor intervenții administrative decât sub impulsul unei politici foarte bine controlate". 257 Jean-Pierre Rioux, art. cit., 1981. 258 Alain Tourraine, "Travail, loisirs et société", Esprit, "Le loisir", iunie 1959, p. 981. 259 Vezi Geneviève Poujol, Profession: animateur, Toulouse, Privat, 1989; Jeannine Verdès-Leroux, Le travail social, Paris, Éditions de Minuit, 1978; Pierre Besnard, L'animation socioculturelle, Paris
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1989; Catherine Bourgeois, L'attribution des logements sociaux. Politique publique et jeux des acteurs locaux, Paris, L'Harmattan, 1996; Patrick Simon, Thomas Kirszbaum, "Les discriminations raciales et ethniques dans l'accès au logement social", op. cit., 2001. 386 C. Grémion, art. cit., 1989, p. 88. 387 B. Légé, op. cit., 1991, p. 203. 388 Ibid., p. 206. 389 Christine Lelévrier, "Que reste-t-il du projet social de la politique de la ville?", Esprit, martie-aprilie 2004, p. 76. 390 Raportul Fundației "Abatele Pierre", op. cit., 2004, p. 127
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Une loi au risque de la recentralisation", Pouvoirs locaux, nr. 45, iunie, 2000. 398 Ibid., p. 88. 399 Daniel Béhar, "Habitat: pour une nouvelle approche territoriale?", Pouvoirs locaux, nr., 45, iunie 2000, p. 57. 400 Ibid. 401 Vezi Daniel Béhar, op, cit.; Jean-Claude Driant, "20% de logements sociaux partout?", Pouvoirs locaux, nr. 45, iunie 2000. 402 Yankel Fijalkow, Marco Oberti, "Villes: la mixité sociale aux oubliettes", Libération, 27 noiembrie 2002. 403 Eric Le Lann, Philippe Pivion, op. cit., 2000. p. 86. 404 Ibid.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
formele contractelor publice au luat ființă sub Vechiul Regim, în special cele ale delegării de lucrări și serviciu public". 411 Referirea se face, în egală măsură, la întreprinderile de distribuție a apei. SAUR este filială Bouygues. 412 D. Lorrain, art. cit., 1990, p. 45. 413 În această perioadă, orașele s-au dezvoltat la fel de mult ca în secolele precedente în ceea ce privește suprafața, numărul de locuințe, kilometrii de drumuri, serviciile publice industriale și comerciale, densitatea echipamentelor urbane. Vezi Dominique Lorrain, "La montée en puissance
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prealabile, studiu de fezabilitate, montaj juridic și financiar etc. 420 Produsele urbane desemnează și realizarea tehnopolisurilor, construirea centrelor comerciale, sportive, culturale și de recreere sau a locuințelor. 421 Vezi D. Drouet, D. Lorrain, op. cit., 1991. 422 Vezi D. Lorrain, art. cit., 1993. 423 Aceste întreprinderi prevăd un buget important pentru dezvoltarea cercetărilor în tehnologie. 424 Jean-François Verjeat, Expunere în Actele seminarului Services publics et espaces collectifs: modèles de gestion et cultures d'entreprise, Paris IX Dauphine, Éd. de l'Iris, 1986-1987
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
moderniste à Nîmes, cons-truction d'une image de ville", Les Annales de la recherche urbaine, nr. 38, "Villes et États", iunie 1988. 427 Vezi D. Lorrain, op. cit., 1995. 428 D. Drouet, D. Lorrain, 1991, op. cit., p. 62. 429 J. Bozec, art. cit., 1990, pp. 19-20. 430 Este vorba de sfârșitul anilor '70. 431 Georges Masse, "Un banquier face au financement des services urbains", Économie et humanisme. Les services urbains en France, nr. 312, martie-aprilie 1990, p. 78. 432 Georges Masse subliniază, însă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mouvement, nr. 48, septembrie 1991. 444 É. Campagnac, op. cit., 1992, p. 69. 5 Vezi Dominique Lorrain, "La grande entreprise urbaine et l'action publique", Sociologie du travail, XXVII, 2/1995. 6 Ibid., p. 209. 445 Citat de D. Lorrain, art. cit., 1995, p. 215. 446 Vezi É. Campagnac, op. cit., 1992. 447 Sylvain Petitet, "Évolution des rapports entre la commune et les associations dans la gestion des services publics locaux", Sociologie du travail, nr. 1, 1995. 448 Ibid., p. 95. În privința evoluției
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
El Liberal, El Correo și El Heraldo de Madrid. În sânul carliștilor, se dădea o luptă îndârjită între trei curente, reprezentate de câte un ziar: colaboraționiștii (El Fénix), legitimiștii (La Fe) și integriștii (El Siglo Futuro) (C. Almuina Fernandez, op. cit, p. 140). 175 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002, pp. 22-23. 176 Ibidem, p. 22. 177 Dificultățile au fost diferite de cele existente în România; aici, premizele și cauzele care au făcut ca presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicației La Paz Social, iar Aznar a fost înlocuit de un judecător al Tribunalului Ecleziastic Catolic, viitor primat al Spaniei, Enrique Reig y Casanova (Ibidem, p. 217). 189 M.C. Seoane, M.D. Saiz, op. cit., pp. 192-193. 190 C. Almuina Fernandez, op. cit, p. 142. 191 Tot în această categorie, putem include La Correspondencia de España. Împreună, numărau între 50.000 și 100.000 de exemplare (M.C. Seoane, M.D. Saiz, op. cit., pp. 44-45). 192 Gazetele de partid erau legate de un anumit grup
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
000 de exemplare săptămânale, într-o perioadă cu multe mișcări sociale, cum ar fi: Săptămâna Tragică din Barcelona (1909), grevele (greva generală din 1917) și tensiunile provocate de împărțirea în anglofili și germanofili, din timpul Primului Război Mondial (C. Almuina Fernandez, op. cit, p. 145). 194 P. Cebollada, Del Genesis a Internet. Documentos del magisterio sobre las comunicaciones sociales, BAC, Madrid, 2005, p. 35. 195 G. Chiaudano, op. cit. 196 M.C. Seoane, M.D. Saiz, op. cit., p. 120. 197 Ibidem, pp. 44-45. 198 J.F. Fuentes
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1936, p. 168. 243 J. Rioux, J. Sirinelli, Histoire culturelle de la France, vol. IV, Seuil, Paris, 1998, p. 63. 244 S. Berstein, S. Milza, Istoria Franței în secolul XX 1900-1930, vol I, p. 231. 245 J. Rioux, J. Sirinelli, op. cit, p. 155. 246 G. Gozzini, Storia del giornalismo, Bruno Mondatori, Milano, 2000, p. 276. 247 J. Broucker, La presse catholigue en France, Centurion, Paris, 1992, p. 243. 248 J. Thibau, Le Monde 1944-1996. Histoire d'un journal, un journal dans
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Centurion, Paris, 1992, p. 243. 248 J. Thibau, Le Monde 1944-1996. Histoire d'un journal, un journal dans l'histoire, Plon, Paris, 1996, pp. 50-51. 249 G. Hourdin, La presse catholique, Fayard, Paris, 1970, p. 93. 250 J. Thibau, op. cit, p. 82. 251 R. Rieffel, Les intellesctuels sous la Ve. Republique. 1958-1990, vol. 2, Calman-Levy. Paris, 1992, p. 14. 252 "Instruccion pastoral y normas sobre critica, propaganda y publicidad de obras literarias, teatrales, cinematograficas de caracter heterodoxo o inmoral", în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nr. 7, anul I, 1913, p. 4. 449 Idem, nr. 8, anul II, 1914, p. 3. 450 Idem, nr. 10, anul II, 1914, p. 4. 451 Idem, nr. 1 anul VI, 1914, p. 1. 452 Ibidem. 453 Daniel Banner, op. cit, p. 181. 454 Bukarester katholisches sonnatagsblatt, nr. 14, anul VI, 1924, p. 1. 455 Ibidem. 456 Idem, nr. 15, anul VI, 1924, pp. 1-4. 457 Idem, nr. 12, anul VII, p. 4. 458 Idem, nr. 32, anul VII, p. 1
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele și unii hormoni sunt de asemeni proteine. Proteinele conțin peste 20 de aminoacizi diferiți legați prin legături peptidice și au mase molare până la sute de kDa. Aminoacizii sunt esențiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro, Ser, Tyr, etc.) și neesențiali. Se numesc proteine complete cele alimentare care aduc cantități suficiente din toți aminoacizii esențiali pentru creștere și dezvoltare normală (ouă, pește etc.). Aportul alimentar zilnic minim necesar este de 0,8 g
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile (coord.), Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9 sqq. Dumézil, G. (1977), Les dieux souverains des Indo-Européens, Paris. Georgiev, V. (1967), „Indoevropejskij termin «*deywos» v slavjanskich jazykach”, În To Honor Roman Jakobson, ed. cit., pp. 734 sqq. Gimbutas, M. (1967), „Ancient Slavic Religion: A Synopsis”, În To Honor Roman Jakobson, ed. cit., pp. 738 sqq. Gimbutas, M. (1974), „The Lithuanian God Velnias”, În G.J. Larson (coord.), Myth in Indo-European Antiquity, Berkeley, Los Angeles, Londra
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1977), Les dieux souverains des Indo-Européens, Paris. Georgiev, V. (1967), „Indoevropejskij termin «*deywos» v slavjanskich jazykach”, În To Honor Roman Jakobson, ed. cit., pp. 734 sqq. Gimbutas, M. (1967), „Ancient Slavic Religion: A Synopsis”, În To Honor Roman Jakobson, ed. cit., pp. 738 sqq. Gimbutas, M. (1974), „The Lithuanian God Velnias”, În G.J. Larson (coord.), Myth in Indo-European Antiquity, Berkeley, Los Angeles, Londra, pp. 87 sqq. Gimbutas, M. (1990), La religione dei Balti, În J. Ries, op. cit., pp. 237 sqq. Gnoli
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]