6,563 matches
-
mișcare Târgșoru Nou. Teritoriul comunei aparține Câmpiei Ploieștilor formată pe conul de dejecție al râului Prahova. Este o câmpie de tip piemontan, relativ plană, slab fragmentată cu văi și terase slab individualizate. Teritoriul comunei se situează într-o zonă cu clima temperat continentală, regimul termic, caracteristic zonei de silvostepa, cu o temperatură anuală medie de 10.6 (C și o medie a precipitațiilor anuale de 588 mm). Comuna se află în componența bazinului hidrografic al râului Ialomița, prin intermediul principalului său afluent
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
mai înalte pe raza satelor Batoți, Scăpău, Devesel și Dunărea Mică. Apa freatică se găsește pe raza comunei la adâncimi variabile de la 35-40 m în satele Batoți și Tismana și până la 4-12 m în zone din satele Devesel și Bistrețu. Clima specifică zonei are un caracter temperat-continental cu ușoare nuanțe de climă mediteraneană, datorita Munților Dinarici și Stara Planina și Radet din Serbia care constituie un obstacol natural în calea vânturilor. Influența mediteraneana este marcată de existența smochinului care crește pe
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Apa freatică se găsește pe raza comunei la adâncimi variabile de la 35-40 m în satele Batoți și Tismana și până la 4-12 m în zone din satele Devesel și Bistrețu. Clima specifică zonei are un caracter temperat-continental cu ușoare nuanțe de climă mediteraneană, datorita Munților Dinarici și Stara Planina și Radet din Serbia care constituie un obstacol natural în calea vânturilor. Influența mediteraneana este marcată de existența smochinului care crește pe versantul nordic al dealului Alion Soava, răzleț în satul Dunărea Mică
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
-o primă zonă cu aspect relativ plan, situată de-a lungul pârâului Provița și care corespunde terasei inferioare a acestuia. -o a doua zonă caracterizată prin dealurile și versanții care încadrează localitatea. Comuna Adunați este situată într-o zonă cu climă continentală de dealuri caracterizată prin: -media anuală a temperaturii aerului este de 8-9 grade C, cu minima absolută de -27 grade C și maxima de 38 grade C. -media anuală a precipitațiilor atmosferice este de 600-700 mm/an. -vântul bate
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
către Boldești-Scăeni a avut în trecut statut de drum județean, fiind declasat și transformat în drum comunal, și trece prin parcul Constantin Stere. Din punct de vedere hidrologic, Bucovul este străbătut de trei ape curgătoare: Teleajenul, Iazul Morilor și Bucovelul. Clima este de tip temperat continental, cu ierni de durată, reci, cu veri secetoase. Media anuală a precipitațiilor este de . Precipitațiile sunt frecvente, în general, primăvara și la începutul verii. Temperatura medie anuală, pe raza comunei, este de + 10 °C, iar
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
în prezent, comuna Pipirig face parte din categoria comunelor mari ale județului Neamț. Astfel, 69% din suprafață este ocupată de păduri, terenurile agricole ocupă 26%, iar restul de 984 hectare sunt ocupate de drumuri, ape, case, curți de terenuri neproductive. Clima de aici se încadrează în cea a munților de înălțime mijlocie, cu temperaturi medii anuale de 4 - 60 C și cu precipitații anuale de cca. 800mm. Apele de suprafață sunt reprezentate de râul Neamț (Ozana) și de afluenții acestuia dintre
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
al XVII-lea satele Streza și Oprea vor fi donate familiei nobiliare maghiare Teleki. În anul 1964 părțile sale componente, Oprea și Streza, vor fi reunite sub aspect administrativ în localitatea Cârțișoara. Ocupația predominantă a localnicilor constă în creșterea animalelor. Clima Țării Făgărașului, puțin prielnică practicării agriculturii, i-a obligat pe săteni să se rezume la cultivarea doar a unor soiuri de plante cerealiere printre care se numără orzul, ovăzul și porumbul. Date relativ complete cu privire la economia localității în evul mediu
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
sunt largi, cu lunci netede, care către obârșie prezintă unele mici depresiuni ce adăpostesc numeroase așezări. Comună Marpod are o lunca mănoasa pe malul stâng al Hârtibaciului, care se numește „în lac”, denumire ce vine de la revărsările periodice ale râului. Climă zonei are caracteristici specifice podișului, o climă temperata cu veri moderate și ierni mai puțin aspre. Vegetația acestei zone a aparținut pădurilor, dar astăzi pădurile au rămas doar în câteva petice reduse că dimensiuni, locul lor fiind luat de pășuni
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
obârșie prezintă unele mici depresiuni ce adăpostesc numeroase așezări. Comună Marpod are o lunca mănoasa pe malul stâng al Hârtibaciului, care se numește „în lac”, denumire ce vine de la revărsările periodice ale râului. Climă zonei are caracteristici specifice podișului, o climă temperata cu veri moderate și ierni mai puțin aspre. Vegetația acestei zone a aparținut pădurilor, dar astăzi pădurile au rămas doar în câteva petice reduse că dimensiuni, locul lor fiind luat de pășuni și culturi agricole. Aici predomina pădurile de
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
sunt ploile torențiale. Cele mai mici cantități se înregistrează în primele luni ale anului. În timpul verii se produc adesea averse de ploaie când, într-o singură zi, cantitatea de precipitații căzută poate depăși totalul precipitațiilor dintr-o lună. În general, clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 6°-9 °C (3 °C iarna, 9 °C primăvara, 19 °C vara și 10,5 °C toamna) cu precipitații cuprinse între 600-800 mm anuală și cu vânturi variabile, de care vatra satului din
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
2008-2012 a fost Gheorghe Robaș din partea PDL. Actualul primar al comunei este Silviu Zetea din partea USL. Forma de relief care domină este câmpia - Câmpia Someșului Inferior. Zona prezintă pâlcuri de pădure și resturi ale fostelor păduri care acopereau întregul teritoriu. Clima este una temperat continentală moderată, cu primăveri timpurii. Uneori apar înghețuri târzii de primăvară, care afectează vița de vie și pomii fructiferi înmuguriți. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt mai blânde decât în alte zone ale țării. Vânturile vestice sunt
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea Dobra este situată pe DN68A, la câțiva kilometri sud de râul Mureș. Spre nord se află Lunca Mureșului iar spre sud dealuri, cu înălțimi de 200-300 m, ce preced Munții Poiana Ruscă. Clima este relativ umedă, favorizând o vegetație bogată. Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și are
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
andezitul. La intrarea în comună, peisajul culmilor Gurghiului de Nord, vizibile din Remetea: Vârful Crucii (1517 m), Kecskekő („Piatra caprei”; 1483 m), Bătrîna (1634 m) este frumos. Acestea sunt cele mai înalte culmi ale buzei unui crater vulcanic stins: Fâncelu. Clima este caracteristică depresiunilor montane: cu ierni lungi și friguroase, veri relativ scurte, dar călduroase. Temperatura medie anuală se situează între 5,1 - 5,5 °C. Media anuală a orelor însorite este cuprinsă între 1600 - 1700 de ore. Umiditatea relativă a
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Vulturul Carpatin”. În calitate de campion județean, în anul 1994 echipa a jucat meci de baraj pentru promovarea în liga a treia a campionatului național. În anul 1995 antrenamentele și meciurile au fost strămutate la Gheorgheni, iar la Remetea încetează activitatea echipei. Clima din zonă este favorabilă pentru sporturile de iarnă, fapt ce a permis - printre altele - atingerea nivelului actual al hochey-ului școlar. Primele încercări în acest sens au avut loc în anii 1969-1972, când învățătorul Alajos Szász face primele demersuri pentru organizarea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
lac piscicol în suprafață de circa 40 hectare; înainte acest loc era o întindere de stuf și trestie, mlăștinos, cunoscut ca un rai al păsărilor de baltă. Tot în această perioadă Valea Șarchii a fost supusă unor lucrări de regularizare. Clima este în general moderat-continentală. Pentru interpretarea climei s-au folosit datele de la Stația Meteo Sărmaș și Stația Câmpia Turzii. Temperatura medie multianuală este de 8,3°C pentru Sărmaș și 8,7°C pentru Câmpia Turzii. Media lunară cea mai scăzută este
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
hectare; înainte acest loc era o întindere de stuf și trestie, mlăștinos, cunoscut ca un rai al păsărilor de baltă. Tot în această perioadă Valea Șarchii a fost supusă unor lucrări de regularizare. Clima este în general moderat-continentală. Pentru interpretarea climei s-au folosit datele de la Stația Meteo Sărmaș și Stația Câmpia Turzii. Temperatura medie multianuală este de 8,3°C pentru Sărmaș și 8,7°C pentru Câmpia Turzii. Media lunară cea mai scăzută este în luna ianuarie -4°C la Câmpia Turzii
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
îmbrăcămintelor și pregătirea hranei zilnice. Foarte mulți copii și și femei erau trimise la slujit în diferite orașe că de exemplu Cluj -Napoca, București chiar și Budapesta. Portul popular a apărut și a evoluat fiind influențat cel mai mult de climă, pentru că îmbrăcămintea călduroasă a constituit o necesitate vitală, în evoluția portului popular se dinsting două perioade. O primă perioadă a fost cea a economiei naturale, când au dominat piesele tradiționale, din materiale țesute în gospodării, din cânepă. în și lâna
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Văii Gurghiului care adună: Pârâul Nergu, Fâncel, Fătăciunița, Tisieu, Tireu, Isticeu, Valea Cașvei, pe dreapta, iar în stânga Călin, Sirodul, Prislopul, Bucin, Florești, Dulcea, Pietroasa și Orșova, ca să le ducă și să le lase în Mureș. Cea mai mare suprafață aparține climei „muntelui și dealului” cu ușoare diferențieri de la est la vest. Izotermele anuale sunt cuprinse în medie între +6ș-8 °C. Ploile din zona Fâncel, punctul maxim al precipitațiilor, sunt de 1.244,2 mm anual. Iarna precipitațiile sunt bogate, stratul de
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
imagine feerică. În Lunca Bradului se mai întâlnesc și izvoare mezotermale care sunt amenajate și utilizate pentru agrement în sezonul estival. Așezată între masivele muntoase ale Munților Călimani și Gurghiu, comuna se încadrează în sectorul de climat continental, în zona climei de munte. Sunt caracteristice verile călduroase și iernile lungi și reci cu inversiuni de temperatură în văi. Temperatura medie anuală se menține între 4-6 ° C. Umezeala aerului este ridicată, determinată de prezența râului Mureș și a pădurilor dese. Regimul precipitațiilor
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
din șisturi oligocene, bogate în fosile de pești, frunze, pene de păsări etc. Finețea deosebită a rocilor face ca amănuntele să fie redate în cele mai mici detalii, astfel că, aceasta formă de relief a fost declarata monument al naturii. Clima este temperat-continentală, cu predominarea vânturilor de nord-est, și diferențe de temperatură datorate atât altitudinii, cât și curenților de aer de pe văile râului Argeșel și Râul Târgului, care atrag și o mare parte a precipitațiilor din zonă. Conform recensământului efectuat în
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
DN2G) și spre sud de Berzunți și Livezi (unde se termină în DN11). Forma de relief dominantă sunt interfluvii plane cu altitudinea medie de 400m, fiind mărginite de versanți și afectate de alunecări de teren. Pe teritoriul comunei persistă o climă temperat-continentală, corespunzatoare Subcarpatilor Moldovei, temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 7-8 °C față de 10 °C pe țară. Lunile bogate in precipitații sunt mai,iunie si iulie. Precipitatiile medii anuale sunt de 653 mmHG/m². Grindina este destul de frecventa și produce
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
care traversează așezarea pe direcția sud - nord dinspre Valea Jiului spre Valea Mureșului. De la Hațeg se deschide legătura și spre Banat prin Porțile de Fier ale Transilvaniei - comuna Băuțar. Relieful este de luncă, lunca Streiului, cu terenuri cerealiere, grădini și fânețe. Clima este blândă, predominând vânturile.Există influențe moderate de la munții din împrejurimi, îndeosebi prin regimul precipitațiilor. Unul dintre motivele încercării de a face o mică schiță, cu caracter monografic, a satului Livadia a fost bogata istorie, așa cum reiese din bibliografia consultată
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru conservarea unor alimente. Existența acestor izvoare sărate explică prelungirea stratului de clorură de sodiu de la salina din Târgu Ocna, pe sub culmea Berzunți. Se găsesc și izvoare cu apă sulfuroasă, în locul numit ""La Putoare"", fiind în legătură cu izvoarele similare de la Moinești.. Clima caracteristică zonei este temperat-continentală de dealuri, corespunzătoare Subcarpaților Moldovei, cu temperaturi medii anuale de +7 +8 grade celsius, cu minime medii de -4 grade celsius. Precipitațiile medii depășesc în unii ani 900 mm. Vânturile predominante sunt cele din NV, iarna
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
decât Islanda). Singurul izvor termal amintește de acest lucru. Insulele sunt formate din bazalt, care alternează cu alte straturi mai puțin dure. În Tvøroyri există coloane de bazalt cu apariții de huilă, care arată existența unei foste păduri pe insule. Clima în Insulele Feroe este de tip oceanic, umedă și extrem de schimbătoare, cu veri răcoroase și ierni blânde. Asta înseamnă că, într-o singură zi, se poate observa un soare strălucitor, urmat de o ceață densă, această combinație putând arăta diferit în
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
sud. Caspica de sud este cea mai adâncă regiune a Mării Caspice, atingând adâncimea de 1025 m de la suprafața apei. Fundul mării este acoperit de diferite nisipuri, la adâncimi mari - de nămol, iar în regiuni anumite viețuiesc plante și alge. Clima Mării Caspice este continentală în regiunile de nord, temperată în cele de mijloc și subtropicală în cele de sud. Iarna temperatura medie lunară variază între -8 - -10 °C în regiunile nordice și +8 - +10 °C în cele sudice, iar vara
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]