5,493 matches
-
retorice au drept scop să convingă interlocutorul, provocându-i anumită stare emoțională, afectivă. În arta comunicării putem vorbi, așadar, despre adevărate tehnici ale trupului deoarece „trupul este primul și cel mai natural instrument al omului”(Mauss, M.). CAPITOLUL III COMUNICAREA (COMUNIUNEA) OMULUI CU DUMNEZEU 3.1 Importanța cultului religios în comunicarea omului cu Dumnezeu Regulile de comunicare sau comuniune cu Dumnezeu sunt stabilite prin cult. Cultul se întemeiază pe sentimentul de respect pe care îl avem în fața unei persoane deosebite care
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
așadar, despre adevărate tehnici ale trupului deoarece „trupul este primul și cel mai natural instrument al omului”(Mauss, M.). CAPITOLUL III COMUNICAREA (COMUNIUNEA) OMULUI CU DUMNEZEU 3.1 Importanța cultului religios în comunicarea omului cu Dumnezeu Regulile de comunicare sau comuniune cu Dumnezeu sunt stabilite prin cult. Cultul se întemeiază pe sentimentul de respect pe care îl avem în fața unei persoane deosebite care merită considerație și prețuire. Sentimentul respectului se manifestă printr-un anume comportament. În limba româna, cuvântul cult vine
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
a îngriji, a respecta, a adora. Când se referă la persoanele divine, cultul devine cult religios. Prin cult religios sau divin înțelegem orice acte, cuvinte, forme, rânduieli și slujbe prin care se cultivă, se întreține și se adâncește relația de comuniune cu Dumnezeu și cu sfinții săi. Cultul arată, pe de-o parte, respectul față de Dumnezeu și de sfinți, iar pe de altă parte creează omului mediul prielnic, dispoziția și posibilitatea primirii harului dumnezeiesc, cu toate consecințele care decurg de aici
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
ei? Sfântul Isaac Sirul nu utilizează termenul lărgit, utilizat de Evdokimov, ci un termen restrâns, după care rugăciunea ține în mod esențial de discursivitate. Același lucru pare susținut și de Evagrie. Privitor la definiția ei, Evagrie consideră că „Rugăciunea este comuniunea minții cu Dumnezeu.” Pentru el, deci, nu este legată strict de discursivitate, ci de întreaga comunicare a omului cu Dumnezeu, de la primele cuvinte rostite către El, până la descoperire sau răpire mistică. Să vedem care sunt etapele cele mai importante ale
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
cu Dumnezeu.” Pentru el, deci, nu este legată strict de discursivitate, ci de întreaga comunicare a omului cu Dumnezeu, de la primele cuvinte rostite către El, până la descoperire sau răpire mistică. Să vedem care sunt etapele cele mai importante ale parcursului comuniunii. Nu există o concepție unică în ceea ce privește numele sau numărul treptelor către desăvârșire. Spre exemplu Sfântul Isaac Sirul vorbește de copilărie, adolescență și maturitate spirituală. În Comentarii la psalmi Origen propune o scară în trei trepte preluată, prin Evagrie (Tratatul practic
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
tocmai în incapacitatea acestuia din urmă de a trăi viața organică (în special sexualitatea și nutriția) ca un sacrament. Pentru omul modern ele nu sunt decât acte fiziologice, în timp ce pentru omul culturilor arhaice sunt sacramente, ceremonii, prin intermediul cărora se face comuniunea cu forța pe care Viața însăși o reprezintă. Forța și Viața nu sunt decât epifanii ale realității ultime.” Omul a început să înțeleagă că singura cale spre zei este calea către Sine însuși. În această direcție Socrate ne spune: „cunoaștete
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
comunicăm eficient. Conceptul de blocaj în communicare poate fi gândit într-un echilibru dinamic cu elementele care privesc eficiența comunicării, aproape toate blocajele înregistrând în interiorul lor germenele eficienței. Prin reconstrucția interacționalismului dintre partenerii situației de comunicare, se face trecerea, prin comuniune, de la "conversația gesturilor" la cea simbolică, ceea ce presupune indivizii, semnificațiile pe care ei le acordă lucrurilor și celorlalți indivizi, interpretările pe care le dau acestora și strategiile în care sunt antrenați în vederea unei comunicări cât mai eficiente. De aceea, pentru
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
prin alte două perechi de ochi la montaj, când le-am ordonat împreună cu editorul de imagine Radu Bogdan. Și a mai fost muzica. Ce impresie ați avut: a fost o intruziune a muzicii în lucrările Dumneavoastră? O alăturare? Sau o comuniune? D.P. Este o comuniune, mi-a plăcut din start muzica ce îmi însoțește lucrările. Eu lucrez cu muzică de când mă știu, sunt un mare iubitor de muzică. Recunosc, de muzică rock, de muzică pop, de balade rock, de folk, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de ochi la montaj, când le-am ordonat împreună cu editorul de imagine Radu Bogdan. Și a mai fost muzica. Ce impresie ați avut: a fost o intruziune a muzicii în lucrările Dumneavoastră? O alăturare? Sau o comuniune? D.P. Este o comuniune, mi-a plăcut din start muzica ce îmi însoțește lucrările. Eu lucrez cu muzică de când mă știu, sunt un mare iubitor de muzică. Recunosc, de muzică rock, de muzică pop, de balade rock, de folk, m-a atras foarte mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a plăcut pentru starea extraordinară de libertate pe care o degajă... A.V. ... aici ați pus punctul pe "i"! D.P. Mai ales în ultimii ani am început să ascult jazz frecvent. Mi-am dat seama ce mult mă inspiră, ce comuniune există între mine și jazz. A.V. Câteva caracteristici ale muzicii de jazz sunt, cum ați spus, libertatea, surpriza și virtuozitatea. Le considerați elemente care definesc și creația Dumneavoastră? D.P. Da, în sensul că "virtuozitatea" ar trebui înlocuită, ca termen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
am făcut cunoștință... Între artiști, cred eu, la un moment dat nu mai există diferență de sex, vârstă, faimă. În momentul în care am intrat în teatru și am făcut cunoștință cu colegii mei dirijor, regizor, parteneri se întâmplă o comuniune între noi, încât aproape ne simțim, acesta este sentimentul meu, ca un corp comun. Așa m-au făcut totdeauna să mă simt. A.V. Haideți să va întreb altfel: vi s-a întâmplat vreodată să aveți un partener de scenă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
au poezie, n-au nimic." A.V. Tot ce ați vrut să spuneți, se vede pe peliculă? A.V. ...Nu se vede tot. În primul rând, nu sunt eu capabil să transmit tot ce simt. Doi: într-o artă de comuniune, împarți și cu ceilalți. Și trei: am făcut filme și înainte de '89, care, mai puțin sau mai mult, au suferit tăieturile obligatorii ale cenzurii ideologice. Dar, în ansamblu, cred că filmele mele vorbesc despre ceva care e al meu, vorbesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cât și suverană"74. Națiunea este imaginată "pentru că măcar membrii celei mai mici națiuni nu pot să-i cunoască pe toți din jurul lor, să-i întâlnească sau doar să audă de ei, cu toate acestea, în mintea fiecăruia persistă imaginea comuniunii lor75. Națiunea este imaginată ca limitată "pentru că până și cea mai mare dintre ele, însumând poate un miliard de ființe umane, are granițe finite, chiar dacă elastice, dincolo de care se află alte națiuni"76. Națiunea este imaginată ca suverană, "pentru că acest
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
cutumelor și înapoierii. La porțile orașului se oprește omul barbar și se dezvoltă omul elevat, sofisticat. Prin oraș vom înțelege că oamenii pot trăi și altfel, mai puțin înfricoșați de contactul cu barbarii sau cu animalele sălbatice. Orașul îndeamnă la comuniune, la dezvoltarea și apărarea intereselor comune. Orașul va fi continuarea și centrul civilizației. Orașul dezvoltă comerțul, meseriile, atelierele și apoi fabricile. Orașul va deveni cetate și loc de apărat. Tot orașul este cel care dezvoltă cunoașterea și solidaritatea între oameni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
orașul va mobiliza în jurul său și va crea economie și societate pe spații geografice din ce în ce mai largi. Deși până la crearea statelor naționale vor mai trece încă câteva sute de ani, viața orașului și legăturile sale cu zona proximă geografică, anunță o comuniune de interese, o conștiință comună, baza viitoarelor națiuni. Capitalismul este o lume a orașelor 27 și pentru că însăși Reforma se va produce sub influența prinților, stăpânitori ai orașelor. Această perioadă este și una a breslelor, a micilor ateliere și a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
libertatea lui gnomică (libertate de alegere), individuală, blocată de philvatia (egocentrism), investește în patimi, orgoliu și aviditate care iau naștere din teama ascunsă de moarte, elanul profund al spontaneității sale sau ,,libertatea naturală" care nu se pot desăvârși decât în comuniune. Prin existența sa iubitoare și jertfelnică, Isus restaurează această libertate naturală și fără să o contrazică vreodată încearcă să înduplece, să atragă libertatea noastră individuală prin kenosis, prin crucea sa, ultima dovadă a iubirii sale nebune". Jean Delumeau, Religiile lumii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
to people, menite să asigure cunoașterea reciprocă și apropierea dintre oameni. Mă bucur să observ cât de avansate sunt în această privință mediile universitare și studențești din țările noastre. Voi sprijini, în interiorul guvernului, orice măsură menită să consolideze relațiile de comuniune spirituală dintre noi, inclusiv prin aducerea pe băncile școlilor din România a cât mai mulți elevi și studenți moldoveni. 23 februarie 2005, SNSPA, București România și aderarea la UE: implicații regionaletc "Rom^nia [i aderarea la UE\: implica]ii regionale
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
expresionismului tindea spre postura artistului mesianic ce proclamă, peste creștetele mulțimii anonime, adevăruri transpersonale. Unul din doctrinarii de căpetenie ai curentului, Wilhelm Wörringer, scria că numai în strigăt se pierde timbrul individual, că numai prin strigăt se atinge iluzia unei comuniuni, strigătul omului solitar fiind apt a se preschimba într-o expresie a colectivității (v. și Michel Rabon: L'expressionisme, Lausanne, 1968). Așadar, țelul poetului de tip expresionist ar fi fost acela de-a accede la o treaptă de spiritualitate comunitară
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
este descoperit prin îmbrățișarea credinței. Dacă sufletul va fi pregătit de filosofia conținută în Cântarea Cântărilor, atunci trebuie învățat să abandoneze controlul noetic-erotic pentru a pătrunde în sanctuarul divin, spațiul apofatic care este Cântarea Cântărilor, și unde va intra în comuniune cu Preaiubitul. Aceasta este funcția imaginilor puternic evocatoare ale Cântării, care încearcă să impulsioneze și, în ultimă instanță, să transforme „pasiunea în lipsă de pasiune”56. Este binecunoscut faptul că Sfântul Grigorie își propune în In Canticum canticorum să realizeze
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Domnului față de Biserica și a rosturilor ei naționale și spirituale: „Oastea Domnului este un copil al Bisericii. S-a născut și trăiește sub aripa Bisericii. Oastea Domnului nu este altceva mai mult decât Ortodoxia, ci este o familie restrânsă, o comuniune, o frățietate evanghelică, cu gândul precis de a trăi mai intens învățăturile Bibliei și ale Bisericii. Ne trudim să ieșim doar din comunul vieții, să creștem în Domnul pentru mântuirea sufletelor noastre. Oastea Domnului nu are nici o pretenție dogmatică sau
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
că Oastea Domnului venea cu ceva nou nu în domeniul învățăturii, ci în trăirea acesteia, căutând, în primul rând, să placă nu oamenilor, ci lui Dumnezeu. Așa cum afirma Părintele Iosif în Moțiunea din 12 septembrie 1937, această „familie restrânsă“, această „comuniune“ (nu „comunitate evanghelică“, cum le-ar fi plăcut unora să devină Oastea!...), această frățietate evanghelică, în sensul creștinismului primar, se străduiește să iasă „din comunul vieții“, ca să facă ceva mai mult pentru Hristos și mântuirea sufletului. Acest lucru l-au
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
faptul că Libresse oblige este o carte-obiect, tipărită de către Editură Crater în remarcabile condiții tehnice și că întreaga concepție grafică și desenele îi aparțin autoarei însăși, solidaritatea dintre pictură și poezie capătă și un sens practic, o realitate nemijlocita, dincolo de comuniunea lor intimă în natură și în viziunea unui artist autentic, spontan și profund.
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
mai valoros cu cat portretele sunt semnate de un observator competent, si nu de un contemporan oarecare al celor în cauză. Clujenii, în general, apar într-o lumină a prieteniei care îi face să pară desprinși dintr-un paradis al comuniunii sufletești. Totuși, din portretizarea lor nu lipsesc notele comice și chiar burlești. Cand este vorba însă de descrierea unor bucureșteni, Nicolae Balotă nu mai face deloc economie la apă tare. G. Călinescu - printre alții - este satirizat cu mare verva. Se
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
conceperea și în desfășurarea acestuia. Pentru că Festivalul a fost, fără nici o îndoială, unul din rarele momente în care Bucureștiul și România însăși au trăit mai mult decît un act remarcabil de cultură; au reprezentat un spațiu de comunicare (și de comuniune) intelectuală și artistică, o formă de firească deschidere spre o lume pe care o visăm obsesiv și o rîvnim fără încetare: liberă, autentică, generoasă. Dar Președinția nu a participat, de pildă, nici că "prezenta oficială" și nici că "înalt patronaj
Despre vanitate, prostie si geniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18170_a_19495]
-
noi spunem - de care avem atît de mare nevoie acum cînd ispitele vin în formele cele mai grave. Și revin la Goethe. A alege este a suferi. Pe această suferință, a alegerilor bune, se va clădi poate mîine o adevărată comuniune, în adevăr și iubire." Cercurile de acest fel, dintre care cel mai cunoscut azi este cenaclul din casa Slătineanu, despre care s-a scris și despre care știm cum s-a încheiat, au constituit o formă de rezistență cu un
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]