5,461 matches
-
WLAN); • rețele de tip campus (Campus Area Network - CAN) - rețele localizate în perimetrul unui campus de cel mult câțiva kilometri; • rețele metropolitane (Metropolitan Area Network - MAN) - rețele care se pot întinde într-o zonă de pe suprafața unui întreg oraș. Pentru conectare se folosesc două cabluri unidirecționale la care sunt conectate toate calculatoarele, fiecare cablu având un capăt de distribuție (dispozitiv care inițiază activitatea de transmisie); • rețele larg răspândite geografic (Wide Area Networks - WAN) - rețele care ocupă arii geografice întinse, ajungând la
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și-l trimit mai departe în rețea către următorul dispozitiv. Se folosesc pentru a mări suprafața pe care o ocupă o rețea. Nu folosesc procese inteligente de filtrare a pachetelor sau schimbarea informațiilor conținute în aceste pachete; • hub-ul, folosit pentru conectarea mai multor dispozitive de rețea (servere, stații de lucru, imprimante) fără a efectua operațiuni de filtrare sau o analiză a destinației pachetelor. Hub-urile și repetoarele operează la nivelul fizic al modelului OSI; • punțile (bridges) amplifică semnalul de date și-l
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pe care trebuie să o parcurgă un pachet pentru a ajunge la o anumită destinație. 7.5.2.3. Rețele locale și interconectarea mai multor rețele LANtc "7.5.2.3. Rețele locale și interconectarea mai multor rețele LAN" Pentru conectarea fizică între calculatoare s-a folosit la început topologia magistrală, la care, pe segmentul de mediu fizic, se puteau conecta până la 29 de echipamente, pe o lungime de maxim 500 m. Conectarea echipamentelor se făcea prin intermediul unui dispozitiv numit transceiver
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
locale și interconectarea mai multor rețele LAN" Pentru conectarea fizică între calculatoare s-a folosit la început topologia magistrală, la care, pe segmentul de mediu fizic, se puteau conecta până la 29 de echipamente, pe o lungime de maxim 500 m. Conectarea echipamentelor se făcea prin intermediul unui dispozitiv numit transceiver. Astăzi, nu se mai realizează asemenea rețele, topologia magistrală având un cablu coaxial subțire, iar conexiunile fiind făcute prin mufe T. Este vorba despre LAN-uri Ethernet. Numele Ethernet este legat de
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
000 Mb/ s, numele vehiculat pentru acestea fiind Gigabit Ethernet. Celelalte topologii, inel (ring) și stea (star sau hub) sunt mai puțin răspândite. Topologia inel a fost utilizată de IBM pentru tipul de rețea Token Ring, folosită astăzi doar pentru conectări rapide la mare distanță cu fibră optică. Topologia stea s-a folosit în rețelele Arcnet, unde conectările erau făcute la un hub, în stea, fiind posibile și conexiuni între hub-uri. Hub-ul este un dispozitiv în care intră un singur cablu
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sau hub) sunt mai puțin răspândite. Topologia inel a fost utilizată de IBM pentru tipul de rețea Token Ring, folosită astăzi doar pentru conectări rapide la mare distanță cu fibră optică. Topologia stea s-a folosit în rețelele Arcnet, unde conectările erau făcute la un hub, în stea, fiind posibile și conexiuni între hub-uri. Hub-ul este un dispozitiv în care intră un singur cablu și are mai multe ieșiri (de exemplu, într-un hub intră cablul ce pleacă de la server, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
un hub intră cablul ce pleacă de la server, iar cablurile care ies conectează calculatoare sau alte hub-uri). Rețelele locale, indiferent de tipul lor, stabilesc o limită maximă a numărului echipamentelor ce se pot conecta la rețea. Atunci când este nevoie de conectarea mai multor calculatoare decât permite tipul de rețea utilizat sau atunci când sunt mai multe rețele locale, eventual de tipuri diferite, pe care dorim să le conectăm, se poate apela la două soluții: repetoarele și punțile. Un repetor este un amplificator
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
public de transmisie - de exemplu, Internetul - în locul liniilor dedicate, care sunt foarte scumpe, sau remote access, prin dial-up la mari distanțe geografice. Prin folosirea serviciilor unui așa-numit furnizor de servicii Internet (ISP - Internet Service Provider), se realizează foarte rapid conectarea la Internet. Pentru că acești ISP sunt foarte răspândiți, se pot alege în funcție de zona geografică în care se află sediul central sau filialele companiei, asigurându-se pentru fiecare dintre acestea o conectare ieftină la Internet prin dial-up sau linie închiriată locală
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Internet (ISP - Internet Service Provider), se realizează foarte rapid conectarea la Internet. Pentru că acești ISP sunt foarte răspândiți, se pot alege în funcție de zona geografică în care se află sediul central sau filialele companiei, asigurându-se pentru fiecare dintre acestea o conectare ieftină la Internet prin dial-up sau linie închiriată locală - în funcție de mărimea și necesitățile de comunicație ale biroului sau filialei respective. De exemplu, fiecare conectare la Internet prin dial-up implică doar costul unei convorbiri locale (cu ISP-ul local). Prin folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în care se află sediul central sau filialele companiei, asigurându-se pentru fiecare dintre acestea o conectare ieftină la Internet prin dial-up sau linie închiriată locală - în funcție de mărimea și necesitățile de comunicație ale biroului sau filialei respective. De exemplu, fiecare conectare la Internet prin dial-up implică doar costul unei convorbiri locale (cu ISP-ul local). Prin folosirea unor mecanisme de securitate se asigură confidențialitatea datelor. Se pot utiliza mecanisme de criptare a datelor vehiculate, ceea ce înseamnă că numai expeditorul care posedă
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pot fi parte a rețelelor controlate de la distanță, folosite apoi pentru a ataca infrastructurile importante. Calculatoarele personale și cele ale firmelor mici care nu au nici un sistem de apărare, dar mai ales cele care folosesc DSL (Digital Subscriber Line) sau conectare prin cablu sunt vulnerabile în fața atacatorilor care se pot folosi de aceste echipamente fără ca proprietarul lor să-și dea seama. Grupuri de astfel de echipamente „zombie” pot fi folosite de un al treilea actor pentru a lansa atacuri de blocare
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
la 17 ianuarie 2002; • până în prezent a infestat peste 250.000 de gazde; • este un vierme care se autoreproduce; • exploatează o gaură (hole) din serverele Web ce funcționează cu Microsoft Internet Information Server (IIS); • își începe atacul prin tentativa de conectare la portul TCP 80, alegându-și aleatoriu sistemul-gazdă; dacă este realizată conectarea, toate paginile Web de pe server sunt rescrise cu mesajul HELLO! Welcome to http://www.worm.com! Hacked by Chinese!; • iată programul lunar al viermelui: - de la 1 la 19
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
gazde; • este un vierme care se autoreproduce; • exploatează o gaură (hole) din serverele Web ce funcționează cu Microsoft Internet Information Server (IIS); • își începe atacul prin tentativa de conectare la portul TCP 80, alegându-și aleatoriu sistemul-gazdă; dacă este realizată conectarea, toate paginile Web de pe server sunt rescrise cu mesajul HELLO! Welcome to http://www.worm.com! Hacked by Chinese!; • iată programul lunar al viermelui: - de la 1 la 19 ale lunii, gazda infectată va încerca să se conecteze la portul TCP
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Internet Relay Chat) Virușii „chat-urilor” sunt specifici unei anumite rețele Internet pe care utilizatorii o folosesc pentru a discuta unii cu alții, schimbând texte în timp real. Se folosesc programe IRC („clienți”), cum sunt mIRC și Pirch, pentru realizarea conectării la rețeaua de dialog dintre servere specializate, prin care se desfășoară discuții la nivel de grup, prin canale publice. În mod firesc, este posibilă și o discuție dintre două persoane, ceea ce presupune și un conținut du-te vino, adică exact
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
utilizator are acces exclusiv la informațiile din Registrul Sistemului privind propria persoană; • prin acceptarea elementelor de identificare și autentificare în sistem, utilizatorul își asumă responsabilitatea controlului acestora și a luării unor măsuri pentru a preveni pierderea, dezvăluirea sau utilizarea neautorizată; • conectarea la Sistem se va face utilizându-se un protocol cu nivel de securitate cel puțin egal cu nivelul de securitate al protocolului SSL, versiunea 3; • sistemul trebuie să asigure un nivel de securitate a sistemelor, comunicațiilor, tranzacțiilor și datelor conform
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
semnalul de lectură lui Ipingescu, care, de când a adus Spiridon gazeta, a sorbit-o cu ochii pe toate fețele. Hei! Ia să vedem acu ce mai zice politica. Asta înseamnă că ceea ce urmează nu este numai o lectură, ci o conectare la un întreg sistem. Pentru universul piesei, scena ziarului reprezintă un moment important, care are cel puțin o dublă funcționalitate: pe de o parte, arată relaționarea acestui univers cu lumea, adică cu sistemul cel mare și cuprinzător, iar pe de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pragmasemantice importante; vom numi aceste fenomene, cu un termen aproximativ, conversie discursivă. Trebuie să precizăm că este vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și despre convertibilitatea tipurilor de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
transfrastic, intra- sau interdiscursiv).1 3. Sintagma conversie discursivă naște întrebarea legitimă: cum putem stabili că o unitate discursivă oarecare, construită prin conectivitate, este rezultatul unei conversii și nu, pur și simplu, o construcție care utilizează un anumit tip de conectare? Adoptăm următoarele convenții: Df.1: Numim conversie discursivă situația în care o structură-ocurență2S2, marcată pragmasemantic, se află într-un context comunicativ în care poate fi substituită prin S1 (o structură neutrală pragmasemantic), S1 și S2 fiind echivalente din punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Chiar dacă a fost securist, era cumsecade, pentru că aș introduce drept certă o informație de care mă îndoiesc. 4.4.1.3. Vom observa că echivalența logico-semantică nu implică cu necesitate același grad de complexitate logico-semantică și nici același tipar pragmasemantic: conectarea copulativă prin și ori prin juxtapunere (cu conector ) produce enunțuri purtătoare ale aceleiași informații factuale cu cele construite prin corelativul nu numai.... ci și (verificabilă în aceleași condiții de adevăr), dar calculul logico-semantic al acestei informații este net mai elaborat
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
acestei informații este net mai elaborat în cazul corelativului; acesta declanșează, în plus, și o implicatură conversațională generalizată, inexistentă în cazul lui și (vezi supra, 4.1.2.2). 4.4.2. O altă posibilă diferență între două variante de conectare echivalente logico-semantic este de natură sintactico-semantică și constă în caracterul proiectiv//retroiectiv 14 al conectorilor în cauză: între Deși i-am spús că nu e bine ce face, i-a scris scrisoarea aceea îngrozitoare și I-am spus că nu
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
alături de fenomene cu prezență masivă în mass-media (tinzând să devină mărci stilistice funcționale), vom lua în discuție și tipuri de convertibilitate cu actualizare modestă, pentru a pune în lumină, prin contrast, criteriile preferinței limbajului mediatic pentru anumite tipare pragmasemantice de conectare în defavoarea altora. 5.1. La conversia tiparului copulativ către un tipar (fals) disjunctiv am făcut referire, în treacăt, mai sus (vezi 4.3), în legătură cu modalitățile de atragere a destinatarului într-o relație comunicativă mai pronunțat interactivă. Atât în (3) - supra
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
vezi 4.3), în legătură cu modalitățile de atragere a destinatarului într-o relație comunicativă mai pronunțat interactivă. Atât în (3) - supra - cât și în (4), (5), este evident că soluția disjunctivă este versiunea marcată pragmasemantic a unui enunț neutral, realizat prin conectare copulativă: (4) Din camerele de 4 stele nu lipsesc aerul condiționat, safe-ul, minibarul sau televizorul color ("Realitatea TV", 04.VIII.2007) (5) La stralucitoarea gală au participat și Corneliu Porumboiu, Radu Jude, Radu Gabrea, Radu Mihăileanu, Victor Rebengiuc, Mihaela
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
în condiții determinate: enumerarea elementelor conectate (iar împreună cu acestea și enunțul care o conține) capătă un caracter deschis 17 (se sugerează că am putea alege și entități nemenționate, cărora li s-ar aplica aceeași predicație). Pentru a produce același efect, conectarea copulativă reclamă fie absența conectorului și un contur intonațional special, "de suspensie" (Au venit părinții, frații, prietenii, vecinii...), fie prezența repetată a conjuncției, plus același contur intonațional specific (I-a promis marea și sarea, luna și soarele, banii și viața
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ale Manierei). Fenomenul este deosebit de prezent în presă și tinde să-și creeze tipare de expresie specializate, cu propriii conectori, pentru care am propus denumirea de "condiționale ale indiferenței"18. 5.2. Alte modalități de virtuală conversie discursivă privitoare la conectarea copulativă sunt cele în care relația logico-semantică între elementele conectate rămâne aceeași, doar se modifică complexitatea logico-semantică (prin supraelaborare a relației pur conjunctive) ori pragmasemantică (prin introducerea unor implicaturi inexistente în cazul copulativului prototipic, și/ ) a enunțului. 5.2.1
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
fie; ori... ori; sau... sau) au lecțiune disjunctivă strictă (numai unul dintre termenii corelați este adevărat). b) lecțiunea preferențială (de natură pragmatică) a condiționalului este aceea de implicație strictă ("dacă și numai dacă"). c) prin coroborarea celor două procedee de conectare (condițională și disjunctivă strictă) ar trebui să obținem o lecțiune strictă combinată: "numai una dintre condițiile disjunse este condiție necesară și suficientă pentru realizarea stării de lucruri din regentă". d) în lecțiunea nonpreferențială (implicație nonstrictă "dacă A, atunci sigur B
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]