6,500 matches
-
ultimele fraze ale romanului: Nu se mai fac pariuri, viitorul e nesigur, dar o să fie interesant de urmărit. Cititorule, adio! Aceste ultime fraze sunt probabil cea mai reușită parte a cărții, care, altfel, e un manual despre cum pot fi contraziși catolicii (majoritatea de origine irlandeză, dar nu numai) pe tema vieții sexuale, mai precis a contraceptivelor. Totul se leagă de sex, într-o narațiune fără false pudori, care refuză suspansul. Pierzi o istorie de cum intri în alta, apoi, după un
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
eseul în chestiune. El cere imperios sa fie eliberat de povara propriilor lui invenții din critica literară și să fie judecat pe vârste, fiecare vârstă cu opțiunile ei. Afirmația că orice critic are dreptul să se maturizeze și să se contrazică trebuie că a descumpănit pe mulți impătimiți ai "corelativului obiectiv" ori ai "disocierii sensibilității". Creator al poeziei moderniste, cel care a introdus Fluxul conștiinței în poezie, publicând Tărâm pustiu în același an cu Ulysses de Joyce (1922), Eliot este inovatorul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Notele de la sfârșitul poemului consemnează sursa tuturor citatelor incorporate, care sunt departe de a fi puține la număr. Interesant, însă, este că toate aceste citate sunt folosite cu ironie, drept care contextul lor original nu mai are nicio importanță, el fiind contrazis și adeseori batjocorit. Eliot pare a ne spune, "Vă dau informații despre amintirile mele literare doar ca să recunosc public că au mai scris și alții despre lucrurile pe care le descriu eu, dar, iată, chiar și folosind cuvintele lor, eu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unui singur om. Revine un ecou eliotian din 1922 (când Eliot îl cita pe Dante în The Waste Land), "nu credeam că moartea a răpus atâția...". Dulcea făgăduniță a adevărurilor paralele, a unui șir de vieți, a minții atotputernice, e contrazisă de moartea unei singure ființe, a ființei iubite, ceea ce înseamnă pentru poet moartea sufletului. Acest jurnal nu e poveste. El adună scântei de încordare, fulgi de imaginație de o mare ambiguitate. Toate la un loc, pentru a-l cita din
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cel de-al doilea pare un etern început. Poezia Desperado și-a creat deja demult propria convenție de aparentă inexpresivitate, rigiditate, impersonalitate, care e mai longevivă tocmai fiindcă poeții Desperado sunt mai ageri decât mulți alții, mereu dispuși să se contrazică. Auto-contrazicerea vine încă de la T.S. Eliot. De obicei o convenție literară o devorează pe cea anterioară, caută să se diferențieze. Nu și convenția Desperado. Acești autori contemporani cu noi rescriu, regândesc literatura întreagă mereu altfel (ceea ce face ca mișcarea să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
limbajul poeziei și al conversației, fiindcă poetul vrea de fapt să le identifice. Poemul de față folosește doar clișee conversaționale de cea mai inexpresivă speță. Poezia vine din suprapunerea acestor clișee peste intensitatea experienței. Emoția poetică crește și în final contrazice așteptările lectorului. Suspansul e tot intervalul cât se contruiește emoția. Finalul dezumflă așteptarea: "Operăm cu experiențe". Eroul poemului ca și lectorul aștepta o avere, o viață de lux și plăcere. Nu primește însă decât "o zi bună". Poeta amuțește. Împărtășim
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe alta, făceau schimb de Halate și bijuterii, așteptau cu nerăbdare Să vadă cine li se va mai alătura. Acest gen de discurs, pe jumătate ironic nu prea se potrivește cu rima. Rima nu răspunde nevoii lui Fainlight de a contrazice tot ce-i iese în cale, inclusiv dorința lectorului de a citi în versul următor cuvântul potrivit, sunetul pereche. Rima este supărător de previzibilă pentru această poetă care își dorește mai cu seamă să-l contrarieze pe cititor. Finalul poemului
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
universitar" ca să-mi acord privilegiul de a include în intrigă o mulțime de răsuceli și concidențe improbabile. LV. The British Museum Is Falling Down (1965), la fel ca Souls and Bodies (1990), abordează viziunea religioasă a existenței, pe care o contrazici în Paradise News (1991). Ce reprezintă religia pentru tine? DL. Cred că o lectură a romanelor mele la rând arată o diminuare gradată a credinței religioase fervente în "creatorul implicit". Nu-mi propun să comentez aici poziția religioasă a "autorului
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
soluție a reflectării senzoriale propusă de Young a fost atacată de marele poet și totodată om de știință german Johann Wolfgang Goethe (1749-1832). Rezultatele cercetărilor sale le-a sintetizat în cartea cu denumirea de Teorie a culorilor. Aici Goethe a contrazis argumentele fizicienilor Newton și Young, privind modul cum lumina albă, care trece printr-o prismă, ajunge să se desfacă în mai multe culori. Goethe a dezvoltat o viziune mai apropiată de perspectiva aristotelică asupra reflectării senzoriale, care susținea că cele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de el pot să nu aibă nici o legătură cu teoria reflexului. De asemenea, a negat că acest "reflex" ar fi prin ceva implicat și în realizarea comportamentului direcționat. A criticat teoria reflexului, deși ceea ce a propus în locul acesteia nu o contrazicea. Provocarea însă era deja făcută, iar cercetările care au urmat au completat acest gol lăsat de Pflüger. 4. Contribuția lui Hermann von Helmholtz Fiziologia modalităților senzoriale a fost profund influențată de noua concepție evoluționistă, care a surprins-o în rigiditatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Deși teoria clasică este încă larg folosită în design-ul experimental, s-ar putea susțin anumiți autori (Bennett și Iyengar, 2009) să nu mai aibă prea multă legătură cu realitățile din domeniu. Tot așa cum paradigma efectelor minimale a părut să contrazică realitățile contextului social în care a apărut, paradigma agenda setting pare să necesite o adaptare la contextul social și tehnologic actual. Întrebarea cea mai importantă se leagă, în opinia autorilor Lance Bennett și Shanto Iyengar (2009), de imperativul corelării acestei
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
informația și reacțiile noastre ulterioare. Expunerea la situații conflictuale determină reacții diferite în funcție de personalitatea celui implicat, de disponibilitatea de a-și exprima opiniile în mod public, de obișnuința de a-și susține punctele de vedere și/sau de a le contrazice pe ale celorlalți (Gallego și Oberski, 2011), cu alte cuvinte de caracterul lui introvert sau extrovert. Prin urmare, o a patra variabilă care considerăm că poate fi un predictor al încrederii și activismului în cazul expunerii la cadraje conflictuale este
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
un rol mobilizator. În cazul participării politice, doar furia funcționează ca un predictor, nu și alte emoții în egală măsură puternice, cum ar fi anxietatea sau entuziasmul. Bazându-se pe astfel de rezultate, autorii studiului amintit (Valentino et al., 2011) contrazic teza cu privire la aspectele nocive ale "negativității" din știri (Geer, 2006). Nu orice informație negativă are efecte nocive asupra participării politice. Spre deosebire de studiul coordonat de Nicholas Valentino (Valentino et al., 2011), cercetarea de față nu a identificat nicio corelație între furie
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și reprezentări care îl animă. În acest sens, analiza semantică a limbajului politic ar avea ca sarcină identificarea conotațiilor privilegiate la nivel ideologic și a restricțiilor semantice impuse manifestărilor discursive. Din această perspectivă, sinonimia, care la prima vedere pare să contrazică principiul economiei în limbă, dobândește valențe noi, prin prisma relaționării cu ideologia în cadrul căreia se construiește și se proliferează un anumit discurs. Pornind de la postulatul enunțat de Bloomfield, potrivit căruia nu există sinonimii reale în limbă, înseamnă că forme de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
obiectivele, care sînt în mod evident mai curînd politice decît spirituale. Pînă la urmă, fundamentalismele se lovesc, chiar în mediile tradiționale, unde religia are un rol înglobant și normativ, de pluralismul inerent unei societăți viabile. Dar în primul rînd ele contrazic violent modelul religios al omului, care face din el o ființă liberă, un interlocutor liber al divinului. în volumul The Desecularization of the World, coordonat de Peter Berger, Abdullahi A. An Na'im3 arată, de pildă, ce nepertinentă e teza
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a mentalității seculare, că, pierzîndu-și puterea, religia e pe cale să și piardă în fapt orice rol social și, ca atare, obiectivitatea, devenind simplă convingere a unui individ sau a unui grup. Or, realitatea din terenul extra-european, ba chiar și european, contrazice diagnosticul de extincție a religiei. Fără ca expresia să fie abandonată, specialiștii se referă astăzi din ce în ce mai apăsat la vitalitatea religiilor, capabile să reacționeze creator la delocalizările pricinuite de globalizare, să ofere sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării. Potrivit lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
V-a, CIV-CV. 187LAICITATE șI APOFATISM ființă își exercită întreaga putere de care dispune (Thukydides). Ca și gazul, sufletul tinde să ocupe totalitatea spațiului ce i se acordă. Un gaz care s-ar restrînge și ar lăsa un vid ar contrazice legea entropiei A nu exercita întreaga putere de care dispui înseamnă a suporta vidul. Ceea ce e contrar tuturor legilor naturii : harul singur o poate face. Harul se revarsă, dar el nu poate pătrunde decît acolo unde există un vid pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
susținut și de Leibniz. În al treilea rând dacă înțelegem prin predicat real un predicat special (redundant după cum susține Quine sau transcedental cum susține Adrian Miroiu) atunci într-adevăr existența necesară este un predicat special iar teza lui Leibniz este contrazisă. Cei doi filosofi se despart semnificativ și prin felul în care interpretează conceptul de Dumnezeu unul referindu-se la acesta ca și posibilitate iar celălalt ca și actualitate. Leibniz se centrează pe lumile posibile iar Kant pe lumea actuală. Kant
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
dar nu în mod necesar bipezi; (2) cicliștii sunt în mod necesar bipezi, dar nu în mod necesar raționali. Mai departe, pornind de la propoziția: (3) Paul K. Zwier este și ciclist și matematician. Putem extrage alte două propoziții care se contrazic: (4) Zwier este în mod necesar rațional, dar nu în mod necesar biped; și (5) Zwier este în mod necesar biped, dar nu în mod necesar rațional. Propoziția (4) o contrazice pe (5) deoarece afirmă ca nu are în mod
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și matematician. Putem extrage alte două propoziții care se contrazic: (4) Zwier este în mod necesar rațional, dar nu în mod necesar biped; și (5) Zwier este în mod necesar biped, dar nu în mod necesar rațional. Propoziția (4) o contrazice pe (5) deoarece afirmă ca nu are în mod necesar proprietatea de a fi biped și (5) contrazice pe (4) deoarece nu are în mod necesar proprietatea de a fi rațional. Quine consideră că discuția privind atributele necesare și atributele
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu în mod necesar biped; și (5) Zwier este în mod necesar biped, dar nu în mod necesar rațional. Propoziția (4) o contrazice pe (5) deoarece afirmă ca nu are în mod necesar proprietatea de a fi biped și (5) contrazice pe (4) deoarece nu are în mod necesar proprietatea de a fi rațional. Quine consideră că discuția privind atributele necesare și atributele contingente este înșelătoare 297. Plantinga consideră argumentul lui Quine de respingere a esențialismului ca fiind nereușit. Este clar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
timp, un discontinuum. În general, din aceste definiții nu lipsește mențiunea prin care creativitatea este considerată ca fiind capacitatea de a imagina și a realiza ceva nou, original. Alexandru Roșca scrie: „Termenul de creativitate are accepțiuni diferite, care nu se contrazic, ci mai degrabă se completează... În definițiile date, accentul este pus uneori pe produsul creat, alteori pe procesul creator, iar alteori pe persoana creatoare. Mai frecvent, creativitatea este considerată ca fiind un proces, care duce la un anumit produs, caracterizat
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
timp, un discontinuum. În general, din aceste definiții nu lipsește mențiunea prin care creativitatea este considerată ca fiind capacitatea de a imagina și a realiza ceva nou, original. Alexandru Roșca scrie: „Termenul de creativitate are accepțiuni diferite, care nu se contrazic, ci mai degrabă se completează... În definițiile date, accentul este pus uneori pe produsul creat, alteori pe procesul creator, iar alteori pe persoana creatoare. Mai frecvent, creativitatea este considerată ca fiind un proces, care duce la un anumit produs, caracterizat
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fiind cunoscute (precunoscute), pe care nu le pune la Îndoială, pe care-și Întemeiază calculele În raport cu care Își ordonează demersul. Totdeauna Însă când avem În vedere o „certitudine” viitoare a subiectului luăm În considerare o „certitudine” susceptibilă de a fi contrazisă de unele evenimente accidentale. Desigur, creșterea intensității manifestării creației În acțiunea economico-socială a determinat și necesitatea de a stabili, teoretic și practic, coordonatele acțiunii umane 41. Aceasta Întrucât „economia este un caz particular al acțiunii, iar acțiunea este un caz
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fiind cunoscute (precunoscute), pe care nu le pune la Îndoială, pe care-și Întemeiază calculele În raport cu care Își ordonează demersul. Totdeauna Însă când avem În vedere o „certitudine” viitoare a subiectului luăm În considerare o „certitudine” susceptibilă de a fi contrazisă de unele evenimente accidentale. Desigur, creșterea intensității manifestării creației În acțiunea economico-socială a determinat și necesitatea de a stabili, teoretic și practic, coordonatele acțiunii umane 41. Aceasta Întrucât „economia este un caz particular al acțiunii, iar acțiunea este un caz
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]