6,546 matches
-
Își descoperă noi vocații, unii renunța, cu vremea, la preocupările tinereții, alții Își Întind aripile spre orizonturi mai pragmatice. P.S. Despre tinerețe și despre ,,Autori, copiii!” vom mai avea timp să vorbim. Aceste rânduri Își propun doar să anunțe creatorii, dascălii și Îndrumătorii acestora că lucrările destinate concursului (atât cele literare, cât și cele de artă plastică, atât creațiile individuale, cât și cele ale cercurilor și revistelor școlare) trebuie să ajungă pe masa juriului până cel târziu pe 30 aprilie 1999
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de un cerc de reporteri, un grup vocal și ... o echipă de fotbal care câștigă de la 5 - 0 În sus. Am În fața acte ale cenaclului și un caiet cu impresii de la cele trei expoziții. Persoană, În vârstă de trei decenii, dascăl la aceeasi instituție, neforțând anonimatul, nu a acceptat depășirea. Eram acuzat că Încărcam mintea elevilor În activitățile extrașcolare, ca, la reuniunile cenaclului incitam pubertatea, ca elevii - reporteri erau denunțători”. Activitate de substanță la brigadă artistică și la cenaclul literar a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a integrat organic în dinamica de ansamblu a societății. Timp de secole - în antichitatea greco-romană, dar mai ales în epoca medievală -, știința de carte s-a menținut la un nivel modest, perpetuându-se prin sudoarea slujitorilor Bisericii și a iluștrilor dascăli anonimi. Secolul ,,Luminilor”, secolul al XVIII-lea, marchează o dezvoltare fără precedent a sistemului de învățământ și de educație, când procesul instructiv-educativ s-a organizat sistematic în instituții școlare de sine-stătătoare. Educatorii instituțiilor de învățământ, în special cei din provinciile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
puteau influența formarea morală și politică a viitorului cetățean. Studiul muzicii corale și instrumentale (lira, harpa sau flautul) dezvolta la tineri simțul autocontrolului, al moderației, al măsurii și al participării la viața colectivității, mai ales atunci când se produceau manifestări corale. ,,Dascălii - afirma Platon într-un dialog al său -, după ce i-au învățat literele și sunt în stare să înțeleagă cuvintele scrise, îi pun să citească în bănci poemele poeților buni și îi silesc să le învețe pe de rost, căci în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
îi silesc să le învețe pe de rost, căci în ele sunt multe sfaturi bune, multe deslușiri, îndemnuri și elogii ale oamenilor de ispravă din trecut, astfel încât copilul silitor să-i imite și să se străduiască să devină asemenea lor. Dascălii de muzică (...) le dau să învețe și operele altor poeți de vază care au alcătuit și muzică, punându-i să execute și făcând ca armoniile și ritmurile să pătrundă în sufletele copiilor, insuflându-le mai multă blândețe și astfel devenind
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din anul 1750, în care se precizează: ,, Această sfântă și dumnezeiască carte iaste procitită dă tablă dă dumnealui Matei Cantacuzino, vel serdar.” În răstimpul celor două veacuri de istorie avute în discuție, educația adulților se datorează atât clerului, cât și dascălilor, gramaticilor și copiștilor. Culturalizarea diferitelor categorii de oameni tineri sau maturi este întreprinsă de acești cărturari, care au desfășurat o intensă activitate de copiere a diverselor scrieri. Drept exemplificare, precizăm că dascălul de slavonie de la Sf. Gheorghe-Vechi din București semnează
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educația adulților se datorează atât clerului, cât și dascălilor, gramaticilor și copiștilor. Culturalizarea diferitelor categorii de oameni tineri sau maturi este întreprinsă de acești cărturari, care au desfășurat o intensă activitate de copiere a diverselor scrieri. Drept exemplificare, precizăm că dascălul de slavonie de la Sf. Gheorghe-Vechi din București semnează 13 copii, Radu Lupescu, logofețel din Țara Românească, semna 8 copii, din care 5 copii de cronici, dascălul Ioan Duma din Brașov semna 8 copii, dascălul Pavel din Muncaci semna 4 copii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
au desfășurat o intensă activitate de copiere a diverselor scrieri. Drept exemplificare, precizăm că dascălul de slavonie de la Sf. Gheorghe-Vechi din București semnează 13 copii, Radu Lupescu, logofețel din Țara Românească, semna 8 copii, din care 5 copii de cronici, dascălul Ioan Duma din Brașov semna 8 copii, dascălul Pavel din Muncaci semna 4 copii, pisarul Grigore Hudică din Moldova semna 4 copii, iar Ioan Pavel, grămătic din același ținut, semna 5 copii. Pătrunderea ideilor iluministe în spațiul românesc a modificat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
diverselor scrieri. Drept exemplificare, precizăm că dascălul de slavonie de la Sf. Gheorghe-Vechi din București semnează 13 copii, Radu Lupescu, logofețel din Țara Românească, semna 8 copii, din care 5 copii de cronici, dascălul Ioan Duma din Brașov semna 8 copii, dascălul Pavel din Muncaci semna 4 copii, pisarul Grigore Hudică din Moldova semna 4 copii, iar Ioan Pavel, grămătic din același ținut, semna 5 copii. Pătrunderea ideilor iluministe în spațiul românesc a modificat sensibil orientarea educației adulților, interesul oamenilor adulți pentru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ai școlilor, domnitorul argumenta că ,,cercarea isteciunii ucenicilor este pricină de îndemânare și mai multă silință la învățătură”, drept urmare, decide ca ,,la zi fixă” elevii școlii domnești să fie evaluați de o comisie formată din mitropolit, câțiva boieri epitropi și dascălii școlii. Pentru a stimula și mai mult dragostea de învățătură, el hotărăște să se selecteze câte doi elevi mai silitori ,,de la fiecare treaptă de învățătură”, cărora să li se ofere drept premii ,,cărțile trebuincioase pe anul viitor”. În situația în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
hrisoavele pentru școlile din teritoriul moldav (primul din anul 1728, iar cel de-al doilea din 14 ianuarie 1814) reprezintă baza documentară ce ilustrează funcționarea orarului. Documentul din 1707 prevedea activitate didactică dimineața și după-amiaza, precizându-se astfel că primul dascăl ,,dimineața să tălmăcească 2 cărți” (logica împreună cu astronomia sau fizica cu psihologia, ori retorica cu metafizica), iar după-amiaza, elevii cărora li s-a predat logica să fie deprinși cu scheme silogistice și ,,încercări dialectice și sofistice”, iar elevii care au
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
care au studiat dimineața retorica, după-amiază ,,să le dea paradigme retorice”, iar cei ,,ce se îndeletnicesc cu lucrările filosofice” să fie puși să rezolve exerciții, să facă repetiții și dictări, să converseze și să dezlege antiteze. Cel de-al doilea dascăl, avea ca orar zilnic, de asemenea, două lecții dimineața, începând de la discursurile lui Socrate, după care să predea tragediile lui Sofocle și Euripide etc., iar după-amiaza să predea lucrarea despre sintaxa lui Alexandru Mavrocordat cu teme simple și, ,,îndreptarea” temelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
orar zilnic, de asemenea, două lecții dimineața, începând de la discursurile lui Socrate, după care să predea tragediile lui Sofocle și Euripide etc., iar după-amiaza să predea lucrarea despre sintaxa lui Alexandru Mavrocordat cu teme simple și, ,,îndreptarea” temelor. Al treilea dascăl preda și el ,,două științe”: dimineața, ca de pildă cugetările lui Caton și ale lui Pitagora, miturile lui Esop etc., iar după-amiaza era rezervată pentru ,,tehnica gramaticii” și teme după gramatica lui Laskares etc. Joia și duminica erau zile libere
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
duminica erau zile libere pentru ,,odihna ucenicilor”, programul școlar cuprinzând doar cinci zile de activitate săptămânală. Un model de orar destul de detaliat îl regăsim la Școala Normalicească de la biserica Sf. Neculai din Iași (14 ianuarie 1814). Documentul precizează cei trei dascăli (Hristea, Macarie și Constantin), precum și lecțiile pe care urmau să le susțină fiecare în cele cinci zile din săptămâna de activitate școlară, dimineața și după-amiaza. Cântările ,,cu toate glasurile” se predau la toate clasele timp de patru zile pe săptămână
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
făcea haotic, ci se anunța prin clopoțel și sub supravegherea pedagogului. Elevii beneficiau de un program zilnic riguros. Astfel, înaintea începerii cursurilor ascultau mai întâi slujba utreniei, apoi intrau în sala de meditație pentru studiul individual. După-amiază se plimbau alături de dascălii lor, conversau vreme de o oră, după care treceau din nou în sălile de meditație pentru studiu individual. Creșterea numerică a instituțiilor școlare în acest răstimp a impus tipărirea de cărți destinate în special instruirii tinerilor. Prin urmare, se tipăresc
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de istorie, de geografie, de aritmetică, geometrie, comerț, filozofie etc. La București. a apărut. în anul 1789. Descrierea Valahiei, un manual de geografie politică, iar în 1795 se tipărește la Iași De obște gheografie, o traducere după Buffier, în care dascălul Amfilohie oferea sfaturi metodice, recomandând învățătorilor că dintre ,,toate învățăturile mai întâi să învață ce este mai ușor, apoi să se suie la cele mai grele”, așa încât primordial trebuie învățată geografia și apoi cosmografia. Același traducător tipărea, în 1795, la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
activitatea în locații proprii, unele fiind înzestrate chiar și cu internat, mai ales pentru învățăceii veniți din afara localității în care se afla școala. Menținerea școlilor s-a datorat contribuției părinților, dar au fost prevăzute și sume în bugetul statului pentru dascăli și elevi. Comparând școlile din Țara Românească și Moldova cu cele similare din celelalte provincii românești se poate observa că, dacă prin academiile domnești de la București și Iași învățământul superior a beneficiat de continuitate pentru întreaga perioadă dar și de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
îndrumarea metodică etc. Din a doua jumătate a secolului XVIII se constată o preocupare mai susținută pentru stabilitatea și continuitatea învățământului. Învățătorii sau profesorii care dădeau dovadă de cunoaștere științifică de specialitate și de pricepere didactică în profesie deveneau inamovibili, ,,dascăli nestrămutați”, cum a fost cazul dascălului Chiriță de la școala Sf. Gheorghe-Vechi din București. Tot din aceeași perioadă, programele școlare se orientează către discipline științifice și spre studiul limbilor străine (franceza, germana, italiana). Pot fi remarcați o serie de înalți prelați
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
jumătate a secolului XVIII se constată o preocupare mai susținută pentru stabilitatea și continuitatea învățământului. Învățătorii sau profesorii care dădeau dovadă de cunoaștere științifică de specialitate și de pricepere didactică în profesie deveneau inamovibili, ,,dascăli nestrămutați”, cum a fost cazul dascălului Chiriță de la școala Sf. Gheorghe-Vechi din București. Tot din aceeași perioadă, programele școlare se orientează către discipline științifice și spre studiul limbilor străine (franceza, germana, italiana). Pot fi remarcați o serie de înalți prelați ai bisericii care au deschidere spre
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și educare la Sibiu sau la București. Tot în această perioadă apar și câteva școli private specializate în meșteșugul picturii, cum a fost aceea a lui Pârvu Mutu din București sau a lui Ion Zugravul de la Râmnic, în care pentru dascălii preparatori domnitorii acordau privilegii, scutiri de dări etc. În Banatul istoric și în Ardeal, conform legiuirilor școlare, Allgemeine Schulordnung, Regulae directionae, Patentul școlar, Ratio educationis, obiectele de învățământ propuse în școlile triviale erau: citirea, scrierea, aritmetica, religia și mai rar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
efectiv în munca de organizare și de susținere a unor școli românești prin tipărirea de manuale școlare (bucoavne) în limba română. În acest sens, la Sibiu, în 1783 și la Blaj în 1782 se deschid primele cursuri de pregătire a dascălilor ce urmau să deservească școlile românești. Gimnaziul de la Blaj, singura instituție de învățământ de rang înalt pentru românii ardeleni, a devenit principala școală de pregătire și formare a intelectualilor tineri din spațiul transilvănean. Aici predau cei mai importanți reprezentanți ai
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în calea libertății lui interne și întăririi acestei libertăți.” Anton Velini (1812-1873) rămâne unul dintre primii pedagogi români care a făcut din știința pedagogică principala sa preocupare teoretică și practică. Doctor în filozofie, titlu obținut la Viena, a profesat ca dascăl de filozofie, matematică și pedagogie în câteva instituții școlare ieșene, pentru ca în timpul domniei lui Cuza, odată cu reformarea învățământului, să fie numit inspector școlar în județul Covurlui. În calitate de director la Școala Preparandială de la Trei Ierarhi, pe lângă cursul de pedagogie pe care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Metoda mixtă” viza utilizarea simultană a intuiției, memorării și înțelegerii, folosindu-se concomitent și materialul didactic auxiliar în actul de predare-învățare. ,,Școala nouă” se materializa în opinia pedagogului într-o instituție privată de educație, în care funcționau cei mai respectabili dascăli ai timpului (V. A. Urechia îi avea în vedere pe Spiru Haret, Gh. Dem. Teodorescu, I. Crăciunescu, Alexe Marin, Em. Bacaloglu etc.). O astfel de instituție urma să se organizeze pe trei nivele de studii, nivelul elementar, nivelul de gramatică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
România activau aproximativ 50.000 de cadre didactice de toate gradele, din care aproximativ 90% învățători, aproape 1% profesori în învățământul secundar și aproximativ 2.000 profesori universitari. În învățământul secundar tehnic și profesional își desfășurau activitatea didactică aproximativ 500 dascăli. Opțiunile pedagogice interbelice românești pot fi clasificate în patru mari categorii: o pedagogie clasică, tradițională și individualistă, de factură herbartiană; pedagogia culturii; sociologia educației sau sociopedagogia; un curent de inspirație franceză reprezentat prin pedagogia ,,școlii active” sau ,,școlilor noi”. Curentul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
capitol al pedagogiei”. Problematica de bază a didacticii, conform opiniei sale, poate fi grupată pe trei mari capitole: psihologia didactică (în fond psihologia copilului și premisele psihologice ale învățării), teoria instruirii (abordarea curriculelor școlare și a metodelor de predare-învățare-evaluare), deontologia dascălului. În realitate, prin ideile sale autorul nu se îndepărtează simțitor de didactica herbartiană, fapt justificat prin structura proiectului didactic de lecție, ce cuprinde următoarele secvențe: pregătirea dispoziției psihologice a elevilor pentru temă, comunicarea cunoștințelor/informațiilor, prelucrarea informațiilor, generalizarea-sistematizarea-recapitularea cunoștințelor, valorificarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]