5,244 matches
-
îi va aduce mari neplăceri: jurnalistul intră în conflict cu Al. Lahovari, un influent lider conservator, ajungând să formuleze critici dure la adresa junimiștilor. Începând cu ianuarie 1882, Gr.C. Păucescu preia conducerea ziarului, iar în data de 16 februarie 1883, Eminescu demisionează din funcția de redactor-șef. Vorbind despre activitatea desfășurată de Eminescu la Timpul, Nicolae Iorga afirma: "Mihail Eminescu își luă rolul de redactor al Timpului cu o seriozitate care nu era în obiceiul colegilor săi. Aici și-a desfășurat el
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
evenimentelor relatate; după ce s-a întors în orașul natal, a fost făcut canonic al catedralei. Numit arhidiacon în 1230, Toma a avut un rol important în viața Bisericii locale. În 1224, a fost numit episcop al aceluiași oraș, însă a demisionat pentru a se dedica activității scolastice. Opera sa „Historia Pontificum Salonitanorum et Spalatensium”, terminată în 1226, este importantă atât pentru informațiile cu privire la modul familiar și discursiv (dar și după canoanele ars concionandi, mai degrabă decât ars praedicandi) al predicării lui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
obstacol este spiritul antioccidental, antiliberal și antipluralist al acestui aparat, ce respinge orice grefă înnoitoare reală, în adâncime. Cazul celor șase scriitori numiți, după 1989, ca atașați culturali, care fie că au fost respinși de unele ambasade, fie că au demisionat din cauza obstrucțiilor (o scrisoare deschisă profund îndurerată a romancierului Gh. Schwartz), fie că au renunțat să mai încerce inutil regenerarea vechilor structuri, este concludent. Este, apoi, inimaginabil ca acest aparat oficial să încurajeze, într-un fel sau altul, pe un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1930-1940), începând cu pretinsa decadență și agonie a civilizației occidentale. Ea din nou atenție ! urâțește lumea, se caracterizează prin absurd, nonsens și cinism, își spune sieși și altora adio, bye-bye (The Bye Bye Society) etc. O societate care abdică, a demisionat definitiv. Ceea ce nu s-a întâmplat câtuși de puțin: a învins în al doilea război mondial, a câștigat războiul rece etc. etc. Ce să mai spunem atunci de înfierarea bombei atomice care a fost folosită în neștire (deci ea nu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de sergenți. O statistică din anul 1909 relevă pe deplin instabilitatea existentă în serviciului de pază al orașului. Astfel, în intervalul aprilie 1903 aprilie 1909, „au fost făcute 219 numiri de sergenți; dintre aceștia, 49 au fost revocați, 93 au demisionat și 25 au dezertat”. Mai mult, amenzile aplicate sergenților pentru neglijență în serviciu sau absență nemotivată se cifrau, numai la nivelul anului 1908, la 600 lei! La nivelul infracționalității citadine, un raport pe anul 1908, elaborat de comandantul poliției în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comercial, parlamentul de la Paris, imediat imitat de parlamentele provinciale, folosește aceasta ca pretext pentru a suprima Compania (1762). În 1764-1766, așa-numitele "affaires de Bretagne" degenerează într-o veritabilă revoltă a parlamentelor împotriva autorității regale: în 1765, parlamentarii din Rennes demisionează și procurorul general, La Chalotais, este arestat pentru cuvinte injurioase la adresa regelui. Parlamentul de la Paris solidarizîndu-se cu cel de la Rennes, Ludovic al XV-lea, în cursul unei ședințe solemne (lit de justice, ședință a parlamentului pe care regele o prezida
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la Paris și ridică prestigiul Franței în lume. Dar, ca întotdeauna, războiul a costat scump, agravînd deficitul și datoria publică. Politica de împrumuturi se dovedește din ce în ce mai mult insuficientă și creditul lui Necker scade puțin cîte puțin. În mai 1781, acesta demisionează după publicarea Dării de seamă către rege, pledoarie care relevă, între altele, valoarea cheltuielilor curții. Calonne și Brienne. În noiembrie 1783, la incitarea reginei, Ludovic al XVI-lea îl numește pe Calonne controlor general al Finanțelor. Acesta, profitînd de euforia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puțin de 90.000 de francezi vor putea vota. Miniștrii, aleși de rege, nu au responsabilitate politică în fața Camerelor. Acest regim, reprezentativ și constituțional, nu este deci un regim parlamentar, în care se așteaptă ca guvernul, aflat în minoritate, să demisioneze. Compromis între "drepturile și prerogativele coroanei" și aspirațiile liberale, instituțiile apărute ca urmare a Cartei beneficiază, la început, de prudența politică a lui Ludovic al XVIII-lea. Frate al lui Ludovic al XVI-lea, contele de Provence a luat titlul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1904 interzice învățămîntul tuturor congregațiilor, chiar și autorizate. La 30 iulie 1904, Franța rupe relațiile diplomatice cu Vaticanul. Campania pentru separarea bisericilor de Stat ia amploare. Guvernul Combes nu a avut timp să-și îndeplinească programul. Combes a trebuit să demisioneze în ianuarie 1905, ca urmare a afacerii Fișelor (cabinetul ministrului de război folosea fișe ale francmasoneriei despre atitudinea religioasă a ofițerilor). Separarea, de acum încolo inevitabilă, este votată. Prin legea din decembrie 1905, Republica nu recunoaște nici un cult, dar garantează
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unei părți a personalului politic ilustrează tulburarea profundă din primăvara și vara lui 1917. Ea se traduce prin instabilitate politică: Briand, succesor al lui Viviani în octombrie 1915, cedează locul, în martie 1917, lui Alexandre Ribot, el însuși obligat să demisioneze în septembrie. Noul guvern condus de Paul Painlevé nu mai conține miniștri socialiști: este sfîrșitul Uniunii sfinte. Painlevé, demis la rîndul său, cedează locul lui Clémenceau în noiembrie 1917. Bătrînul iacobin el are șaptezeci și șase de ani își anunță
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dar, cîteva săptămîni mai tîrziu, Paul Deschanel este preferat "părintelui victoriei", considerat autoritar, cu ocazia succesiunii lui Poincaré la președinția Republicii; ingratitudinea personalului politic redescoperea tradiția care dorea un președinte de Republică slab. Cînd Deschanel, lovit de boală, trebuie să demisioneze, în septembrie 1920, succesorul său este fostul socialist Millerand, atunci președinte al Consiliului. El vrea să-și exercite deplin noile funcții și să dea un nou stil președinției Republicii, intervenind în conducerea politică externă. Dificila aplicare a tratatelor. Anii de după
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de război. Aristide Briand, socialist independent trecut la centru, președinte al Consiliului din ianuarie 1921 pînă în ianuarie 1922, ar accepta o reglementare a daunelor în schimbul garantării britanice a securității Franței. Millerand, sprijinit de majoritatea oamenilor politici, îl constrînge să demisioneze. Poincaré, revenit la viața politică după ce părăsise Elysée, în vîrstă de șaizeci și doi de ani, devine președinte al Consiliului. El este omul politicii de "executare" a tratatului de la Versailles. După un an de negocieri zadarnice, el trimite trupele franceze
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
marxiste. Radicali și socialiști se înțeleg în sînul Cartelului stîngilor, care învinge în alegerile din 1924. Noua majoritate refuză să intre în relație cu președintele Republicii, Millerand, vinovat de a se fi angajat de partea Blocului național. El trebuie să demisioneze, dar alegerea succesorului său, Gaston Doumergue, datorită voturilor senatorilor, arată fragilitatea Cartelului. Radicalul Herriot, primar al Lyonului, formează un guvern cu susținere (dar fără participare) socialistă. După calmarea religioasă a Blocului național, care a restabilit relațiile diplomatice cu Sfîntul Scaun
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a catolicilor, susținuți de niște mase care nu au uitat "fraternitatea din tranșee". Mai ales Herriot, a cărui politică financiară îi neliniștește pe cei avuți și pe posesorii de economii, este victima unei crize de încredere care îl constrîge să demisioneze după ce a fost răsturnat de Senat la 10 aprilie 1925. La capătul unei sucesiuni de guverne efemere și în fața căderii francului, președintele Republicii îl recheamă pe Poincaré în iulie 1926. Acesta formează un guvern de Uniune națională chemat să dureze
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să facă să reușească reforma statului. Dar cînd Doumergue, la sfîrșitul verii, își formulează propunerile, în special o recurgere mai ușoară la dreptul de dizolvare prin abolirea avizului corespunzător al Senatului, el se lovește de opoziția radicalilor și trebuie să demisioneze. Frontul popular. În fața ascensiunii ligilor și la 6 februarie, semne pentru partidele de stînga ale unui pericol fascist, se constituie Adunarea populară, numită de asemenea Frontul popular. Ea pune capăt izolării Partidului comunist, care, urmînd cuvintele de ordine ale Internaționalei
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cînd războiul civil din Spania izbucnește, Blum alege neintervenția din cauza presiunii radicalilor, din cauza atitudinii Marii Britanii și pentru a evita extinderea conflictului, dînd astfel satisfacție pacifismului populației. Se înțelege din acel moment că va alege, în februarie, anunțarea "pauzei" reformelor și demisionează în iunie 1937, în fața opoziției Senatului, cu puteri depline în plan financiar. Radicalul Chautemps conduce din nou guvernul Frontului popular, dar demisionează după cîteva luni. După o întoarcere efemeră a lui Blum, venirea la conducere, la 12 aprilie 1938, a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
astfel satisfacție pacifismului populației. Se înțelege din acel moment că va alege, în februarie, anunțarea "pauzei" reformelor și demisionează în iunie 1937, în fața opoziției Senatului, cu puteri depline în plan financiar. Radicalul Chautemps conduce din nou guvernul Frontului popular, dar demisionează după cîteva luni. După o întoarcere efemeră a lui Blum, venirea la conducere, la 12 aprilie 1938, a radicalului Daladier, al cărui guvern nu conține socialiști și se deschide spre centru-dreapta, trădează din nou o reclasificare politică pe parcursul legislaturii. În
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
căror conduceri s-au mutat în Anglia. El vrea ca oamenii politici să poarte răspunderea înfrîngerii și se opune continuării războiului în Africa de Nord. Paul Reynaud nu reușește, în timpul unor Consilii de miniștri dramatice, să-și impună punctul de vedere și demisionează în seara zilei de 16 iunie. Pétain, chemat de președintele Republicii, formează imediat un guvern și cere armistițiul, semnat la 22 iunie. Cea mai mare parte a Franței este zonă ocupată. Guvernul, care se instalează la Vichy (stațiune balneară cu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care intenționează să-l țină departe de elaborarea Constituției. În legătură cu dezbaterea asupra creditelor apărării naționale, la 31 decembrie 1945 el pune dilema: "se dorește un guvern care să guverneze sau se dorește o Adunare omnipotentă?" La 20 ianuarie 1946, el demisionează, sperînd probabil să creeze situația care i-ar permite să facă să triumfe ideila sale, după ce ar fi fost rechemat. De fapt, doar o mică parte dintre francezi (27% după IFOP) dorește atunci reîntoarcerea sa. Socialistul Félix Gouin devine președinte
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
voalat, în legătură cu politica externă, se declanșează. Cînd, la 15 mai 1962, de Gaulle reafirmă cu ocazia unei conferințe de presă că "nu poate exista o altă Europă decît cea a statelor", și se declară împotriva Europei supranaționale, miniștrii republicani populari demisionează din guvernul condus de Georges Pompidou, fost colaborator al generalului de Gaulle, succesor al lui Michel Debré după 14 aprilie. Socialiștii radicali și independenți critică și ei orientările politicii europene. Succes și contestare a gaullismului Referendumul și alegerile din 1962
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
d'Estaing se opun proiectului. De Gaulle pierde un electorat moderat care știe că plecarea sa nu creează vid pentru că Georges Pompidou este dispus să candideze. Nu obține 53,3% din voturile exprimate contra 46,7% pentru da. De Gaulle demisionează imediat după rezultat, demonstrînd respectul său pentru democrație. De fapt, el a fost înlăturat de criza din 1968, care este mai întîi contestare anarhistă a instituțiilor stabilite și a formelor obișnuite de autoritate. DOCUMENT Republica nouă văzută de de Gaulle
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să o știe încă, deși jucase foarte frumos" conchide plastic Camil Demetrescu (Demetrescu în Buzatu: 1991, 324). "Era pentru întâia dată în toată istoria constituțională a României, începând cu 1866", aflăm de la Dinu Giurescu, când "un prim-ministru refuza să demisioneze atunci când regele care avea această prerogativă i-o cerea" (Giurescu: 1999, 17). Era însă tot pentru prima dată când România se confrunta cu un astfel de context politic și geopolitic. Flagrantelor abuzuri și injustiții ale sovieticilor părea că li se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din cabinetul impus de sovietici Emil Hațieganu din partea PNȚ, respectiv Mihai Romniceanu, membru al PNL. Amândoi reprezentau figuri politice terne (una din condițiile specificate implicit de Moscova) a căror ministeriate vor fi condiționate de absența portofoliilor (Șandru: 2007, 187-188). Vor demisiona după rezultatele campaniei electorale din anul următor ca un corolar al dezacordului "partidelor istorice" în raport cu subminarea galopantă a instituțiilor depozitare ale tinerei și asediatei democrații românești (Ionescu: 1994, 155; Cioroianu: 2005a, 65). Următoarea etapă în procesul "felierii" opoziției a constituit
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se afla. În raportul trimis la Moscova, ambasadorul menționează un zvon credibil, după părerea sa, conform căruia Pătrășcanu ar fi avut "legături cu cercurile reacționare ale emigranților români" (Betea: 2006, 167-169). Cariera sa politică se încheiase. Va fi obligat să demisioneze din postul de ministru al Justiției și arestat în decursul aceluiași an. Până în 1954, când va fi condamnat la moarte, va fi supus unei îndelungate și chinuitoare anchete, din care nu au lipsit torturile, abuzurile și șantajul. Se pare că
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Pentru prea multe compromisuri, cu alte cuvinte, cu "chiaburimea" de la sate (Moraru C. et. al.: 2006, 207, 239) în primul rând, dar și, colateral, cu "mica-burghezie" de la orașe. "Curat" "deviere de dreapta"! Alte critici vizau impulsivitatea cu care amenința că demisionează de fiecare dată când era criticat în Biroul Politic sau brutalitatea verbală cu care își trata subalternii. Nu în ultimul rând, Luca nu ar fi conștientizat importanța reformei monetare și chiar i s-ar fi împotrivit, neînțelegând astfel judicitatea criticilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]