5,779 matches
-
de puțină vreme, din viață. Hîrtia de revistă, efemeră, îl arată cum încă era, în februarie 2005: lucid, atent, potrivit... Lumea pe hard A apărut, și-n urbea noastră, revista Orizont (nu știu dacă se-ntîmplă după oful și tînjirea din Dilema veche, dar ne bucurăm, orișicît...). Numărul 8, din 19 august, are ce are cu cyberspațiul. Adică Internet, calculatoare, cenacluri on-line etc. Totul începe cu un interviu luat de Cristian Pătrășconiu lui Mircea Vasilescu, despre aceste hard-uri care ne conduc
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
este nici o diferență" (ib.). Efectul e sporit de acumularea siglelor, care accentuează aspectul instituțional al numelui; de pildă, Centrul Român de Presă și ziaristul care îl conduce sînt desemnați în mod similar: ,CRP-ul CTP-ului a înviat din morți" (Dilema veche, 76, 2005, 19). Alteori, sigla apare alături de substantivizarea altor nume de persoană: ,cetepeul i-a furat pastilele dinescului" (23.06.2005); ,CTP-ul și Cristoiul apar în trei nanosecunde pe orice post de televiziune vrei" (forum-academic.com). Numele primește
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
lucrurile sunt definitiv clare. Pecetea sub care se zbat ar fi versul acesta: "Să țip, să zbor și să visez". Patetice pasteluri amoroase în care "soarele străluce" și "fluturi aleargă", onor autoarea "aleargă" și ea și, prinsă în zig-zagul banalelor dileme, declară: "Vreau să plec, vreau să rămân/ Și alerg, dar mă opresc/ Stau și totuși mă gândesc..." ( Elena-Daniela Sivriu, Târgoviște) * Ce e lumea, ce este geniul? Pentru a le defini, adolescentul sensibil ce n-ar putea respira fără să se
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13724_a_15049]
-
în ape I. Iliescu. El știe cu ce a fost "hrănit" timp de decenii acest popor, știe că e un om nou (nici o greșeală) și procedează în consecință. Nu simplific nimic, constat o stare de fapt. Scriam mai demult în Dilema că, după ce citesc ceva ce mă încîntă, îmi place să plonjez în- tr-un birt ordinar. Evident, după două minute regret, dar acolo văd și aud pe Păunescu, îl văd și-l aud pe R. Theodorescu făcînd de proști intelectualii de
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13726_a_15051]
-
mai grav e că acestea nu sînt limitate de dicționarele noastre, care de fapt sporesc confuzia lexicală. în textele contemporane, cuvîntul apare în formele mesă, misă sau chiar missă (cu sau fără majusculă): "Patriarhul... a participat la o miss? catolic?" (Dilema 295, 1998, 6); "o mes? la care a slujit Papa Ioan Paul al II-lea" (Libertatea 2176, 1997, 11); "dimineață vin aicea să celebrez Misa"; "celebrez aici, în capelă, Misa, în fiecare zi"; "duminică țin, fiecare a doua duminică în
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
care privesc lumea bunurilor simbolice. Această problemă, a vîrstei artistice și morale a lemnului, aparent minoră și tocmai bună de așezat în vecinătatea furtunoaselor controverse teologice dintr-un Bizanț aflat sub stare de asediu, poate ea singură clarifica multe dintre dilemele și mirările noastre de astăzi. Chiar și o privire sumară asupra aventurii acestui material, inclusiv în spațiul sculpturii și al culturii românești, arată limpede că fenomenele care se petrec sub ochii noștri nu sunt nici întîmplătoare, nici izolate și nici
Arta și morala lemnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16670_a_17995]
-
Cronicar Ulise și sirena lui Roaită DILEMA a împlinit (deja?!) 400 de săptămîni (totuși o copilă față de cele cam 1700 ale noastre) și, începînd cu numărul 401, a crescut cu patru pagini. Dovadă că temele tranzitive, răsfrînte direct asupra noastră, sînt inepuizabile, dar și că numărul celor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
la nivelul revistei sporește (media de vîrstă a colaboratorilor se menține în floare prin înghițirea unor nume proaspete, școlite după '90). La fiecare număr nou, Cronicarul are plăcerea anticipată a unui gourmet înaintea unui banchet chinezesc. Orice s-ar spune, Dilema se citește cu poftă. Rubricile, fiecare cu savoarea ei, diferitele puncte de vedere asupra subiectului propus spre reflecție, nu sînt niciodată plicticoase, ceea ce e mare lucru. E de notorietate faptul că aceia cărora nu le place "săptămînalul de tranziție" și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
Aceștia se cred singurii deținători ai dreptății, dreptate care, etimologic, stă băț, exclude îndoirea, îndoiala. Scrie Mircea Vasilescu într-un scurt editorial: "Singurul nostru adversar rămîne cel pe care l-a definit dl. Andrei Pleșu, la începuturile revistei - omul fără dileme, "cu certitudinile lui (mitocănești sau fanatice), cu mărginirea lui inamovibilă"". * Tema aleasă pentru nr. 401 e Omul nou, privit în linii mari, d.p.d.v. istoric, filosofic, sociologic, politologic, dar și în linii mici, anecdotice, ale unor experiențe personale de cobai. "Responsabila
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
de lemn: colectiv, egalitate, elan. Al doilea îmi șuieră, scurt și sec, să nu mă las prostită, pentru că aceleași treburi se văd cu totul altfel și-mi dictează nu mai puțin lemnos: neimplicare emoțională, individualism, pragmatism. Mă prefac năucită de dragul dilemei, mă întreb și mă socot: care-i bun, care-i rău? Să-i stîrpesc pe amîndoi? Să-i las liberi să zburde în mine? Parcă aș fi Ulise momit de sirena lui Roaită." Îi urăm Dilemei la multe săptămîni și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
Mă prefac năucită de dragul dilemei, mă întreb și mă socot: care-i bun, care-i rău? Să-i stîrpesc pe amîndoi? Să-i las liberi să zburde în mine? Parcă aș fi Ulise momit de sirena lui Roaită." Îi urăm Dilemei la multe săptămîni și, la numărul 801, să își adauge încă 8 pagini. Cîrligul vieții după moarte Dintr-un editorial semnat de Octavin Știreanu în AZI aflăm că sub conducerea lui Ion Cristoiu acest ziar n-a devenit un instrument
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
Andreea Deciu Unul dintre ultimele numere ale revistei "Dilema" abordează o temă interesantă, prea puțin analizată în profunzimea și paradoxurile ei: comunitatea. Conviețuirea ca fundament al societății, dar și al identității personale îi preocupă de la o vreme încoace pe sociologi, antropologi, psihologi sau filozofi și cîteva dintre descoperirile provenind
Aproape ca acasă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16672_a_17997]
-
aceste discipline trebuie studiate cu atenție chiar și de omul obișnuit, fără ambiții teoretice sau entuziasm speculativ. Subiectul e important, ne afectează într-un fel sau altul zilnic, pe fiecare dintre noi. Ceea ce m-a surprins oarecum în paginile revistei "Dilema" a fost acordul aproape unanim între semnatarii articolelor, deși poate nu și exprimat explicit, că prin comunitate se-nțelege ceva bun. Că traiul laolaltă cu ceilalți e benefic. Nu m-a surprins o asemenea concluzie ca idee teoretică, pentru că o
Aproape ca acasă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16672_a_17997]
-
la noi destule luări de poziții care (să zicem) au creat masa critică necesară polemicii. Din câte știu însă, numai două-trei au pus tranșant în discuție impasul canonului estetic: Pentru un mai grabnic sfârșit al canonului estetic de Sorin Alexandrescu (Dilema, nr. 245/1997), Canon și valoare de Gheorghe Crăciun și Dincolo de canonul estetic de Paul Cernat (Observator cultural, nr. 126/2002). De altfel, Marin Mincu este singurul care polemizează (vorba vine) direct cu articolul lui Gh. Crăciun, dar, în lipsa textului
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
Creator, Acela care a deschis ochii orbilor, a vindecat leproși, a mers pe mare, a înviat morți și a trăit ca singurul Om neprihănit - poate El să moară? Este El vulnerabil? În Luca 24:21 ucenicii erau confruntați cu următoarea dilemă: sau Domnul Isus este Dumnezeu, așa cum arată lucrările Sale, deci nu poate muri; sau Domnul Isus nu este Dumnezeu, moare ca orice om, iar noi ne-am înșelat, nu este El Mesia așteptat! Dacă e Dumnezeu, este El vulnerabil?!? Și
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
Articolele Autorului Articol scris de Catinca Agache Viața literară românească cunoaște după 1989 un fenomen aproape paradoxal: „bătălia pentru Eminescu” - mai exact bătălia pentru un mit statornicit ca atare de G. Călinescu -, determinată de cei care au creat „cazul Eminescu” („Dilema”,1998). Când se credea că totul este așezat pentru totdeauna și că nimic nou nu mai poate surprinde în ceea ce privește viața și opera poetului național, apar nenumărate surprize editoriale[1], se nasc polemici aproape interminabile care par să fi împărțit scriitorimea
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
îl înșeală. Nu cu cineva anume, ci mereu, la întîmplare, cu absolut oricine. Bernard fusese salvatorul, el îi deschisese ochii, dar la urma urmelor tot el fusese și inițiatorul. Ceea ce Jean nu îndrăznește niciodată să se întrebe pe șine reprezintă dilemă pe care oricine o are, la un moment dat: la ce folosește să știi adevărul, să-l cunoști în profunzime pe cel din fața ta, să-i descoperi minciunile, înșelătoriile, jumătățile de sinceritate, exagerările, să-ți dai seama de iluziile pe
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
și literară, se află în , cum ar zice francezii". Inițiativa reprofilării Contemporanului în revista de direcție nu a trecut neluata în seamă. A comentat-o colegul nostru Z. Ornea, din punctul de vedere al istoricului literar, într-un articol din Dilemă (nr. 308). Ne vom spune și noi părerea, considerând că resuscitarea ideii de revista de direcție și prin extindere, a ideii de critică de direcție și de direcție în cultura prezintă interes. Dar mai întâi se cuvine să notam că
O revistă de directie? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/18149_a_19474]
-
unor ținte comune, în asumarea unei aceleiași linii de atac, astfel cum i-ar obligă să o facă specificul unei reviste de direcție culturală, este o chestiune pe care ne-o va lămuri viitorul. În comentariul mai sus amintit din Dilemă, confratele Z. Ornea este mai degrabă neîncrezător în șansele unei reviste actuale de direcție culturală, în condițiile crizei ideologicului și ale incapacității cronicizate a formațiunilor noastre politice de a se defini doctrinar. Fiindcă Z. Ornea leagă strâns chestiunea direcționării culturale
O revistă de directie? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/18149_a_19474]
-
este, crede Harold Bloom, sinele individual. "Autoritatea estetică sau puterea estetică sînt tropi exprimînd energii eminamente solitare, nu sociale", declară tunător criticul, în plină era a pulverizării noțiunii de individ, a descoperii unor maladii, precum aceea de personalitate multiplă, a dilemelor identitare la toate nivelurile imaginabile. Indiferent însă de vremea în care trăim, primordialitatea individului este o axioma în teoria lui Bloom pentru că ea îi permite o opoziție importantă: aceea dintre sinele solitar, cufundat în lecturi și vrăjit de sonetele shakespearene
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
adună între coperte schițe, povestiri și scurte însemnări de subiecte care fie au apărut în rubricile din ziare fie sunt inedite. Multe dintre schițe sunt străbătute de un filon social care depășește în efecte ,,crochiurile" sociologului Vintilă Mihăilescu din revista Dilema, adunate și ele în volumul Socio hai-hui. Întrebat cum de are atâtea de povestit, scriitorul mărturisește că ,,în țara mea, subiectele îi caută, presate de timp, pe ziariști și pe scriitori". Irina Nicolau mărturisea și ea că România postcomunistă este
Despre oameni în o mie de situații by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15568_a_16893]
-
Catrinel Popa De calitățile eseistice ale articolelor publicate de Mircea Vasilescu în revista Dilema, la rubrica Satul global, și-a putut da seama oricine a avut curiozitatea să citească vreunul dintre ele. În consecință, publicarea lor într-un volum apare ca un gest cît se poate de normal. Pe lîngă faptul că acestor texte
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
stadiul și progresul. Deși testele prin raportare la criterii nu compara copiii cu nici un standard, ci stabilesc deprinderi și comportamente-țintă, pe care copiii urmează să le realizeze, se creează, totuși, ca și în cazul evaluării prin raportare la standarde, aceeași dilema: stabilirea de criterii sau norme de dezvoltare care nu permit măsurarea unui proces de dezvoltare individual, unic și divers. În concluzie, evaluările prin raportare la criterii sunt adecvate pentru evaluarea punctelor forte și a deprinderilor unui copil, precum și pentru identificarea
GHID din 19 mai 2003 pentru evaluarea copilului cu dizabilităţi ��i încadrarea într-un grad de handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152876_a_154205]
-
calitatea relațiilor acestuia cu ceilalți, modul în care dezvoltarea sa este influențată și modelată de familie, școala, servicii de sprijin, comunitate, precum și de valorile culturale, legile și politicile sociale dominante. Deși acest tip de abordare oferă posibilități de depășire a dilemelor ridicate de cele expuse anterior, chiar și acestea pot fi restrictive, dacă setul inițial de obiective este stabilit prin raportare la standarde sau la criterii și nu la abilitățile și potențialul unic al copilului. Însă, dacă aceste obiective se stabilesc
GHID din 19 mai 2003 pentru evaluarea copilului cu dizabilităţi ��i încadrarea într-un grad de handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152876_a_154205]
-
stadiul și progresul. Deși testele prin raportare la criterii nu compara copiii cu nici un standard, ci stabilesc deprinderi și comportamente-țintă, pe care copiii urmează să le realizeze, se creează, totuși, ca și în cazul evaluării prin raportare la standarde, aceeași dilema: stabilirea de criterii sau norme de dezvoltare care nu permit măsurarea unui proces de dezvoltare individual, unic și divers. În concluzie, evaluările prin raportare la criterii sunt adecvate pentru evaluarea punctelor forte și a deprinderilor unui copil, precum și pentru identificarea
GHID METODOLOGIC 5 mai 2003 pentru evaluarea copilului cu dizabilit��ţi şi încadrarea într-un grad de handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152921_a_154250]