8,140 matches
-
o importanță capitală, au Învățat să filtreze și să renunțe la ce nu e util. Au ajuns la concluzia că rememorarea evenimentelor dureroase sau măcar inconfortabile nu le rezolvă prezentul. Ei suspendă timpul. Și consideră transmisia trecutului prejudiciabilă pentru identitatea dorită. În consecință, pentru aceștia, uitarea colectivă devine o „terapie civică” profitabilă. Era Într-o iarnă mai cumplită decât cea de acum, cred că În 1952. Din toamnă, părinții mei fuseseră mutați „disciplinar” din satul natal, unde erau ajutați și consiliați
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care se simt bine Între ei. Există și o categorie de oameni care nu au nimic de-a face cu urâtul social și ne chemă Într-un alt univers, Într-un imaginar social solar; poate proiecție utopică, dar o lume dorită, sperată, visată de mulți, mai ales de cei ce resping realitatea crudă din jur. Toate aceste mesaje alcătuiesc o alternativă la lumea reală, promiscuă, populată de agresivi, oportuniști, ariviști, declasați moral. Cei ce scriu la pagina de față ne oferă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de efemeritate și vulnerabilitate. Asimilare a contextului cultural și a normelor sale, dar și contribuție la reconstruirea spațiului social și cultural. Permanență și schimbare, adică tendința de depășire a standardelor spațiului generator, evadare; identitate moștenită și Învățată, dar și identitate dorită, strategie identitară, un proiect de ieșire din condiția prezentă sau predestinată. Când am formulat sintagma „identități efervescente”, m-am gândit la strategiile urmate de diferiții proprietari ai unei identități moștenite, adesea balizată de tradiții, norme de grup și cutume comunitare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
juridice și a practicilor fiscale sau juxtapunerea ofițerilor regali, deveniți cu timpul proprietari ai funcțiilor lor. Efortul de unificare, dorința de a mări eficacitatea sistemului nu pot fi negate, dar mai trebuie mult pînă ce regele să ajungă la rezultatul dorit. Dacă Europa admirăjistemul francez, care face din Ludovic al XIV-lea cel mai mare suveran al timpului său, monarhia franceză este mai degrabă un absolutism în devenire decît un model desăvîr-șit. Un model care nu se limitează la politică, ci
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sociologia? �n tot intervalul am tr?it �ntr-o �tranzi?ie� cu �nc?rc?tur? politic?�, �n care �c?rturarii� s-au preocupat de r?sp�ndirea ideilor lor, de �culturalizarea� poporului pentru a-l preg?ți s? realizeze evenimente anticipate, dorite, inten?ionate: Unirea, Independen?a, modernizarea societ??îi. �ns? nici dup? 1848, nici dup? Unirea Principatelor nu s-a petrecut o �ruptur? dramatic?� �n societatea rom�neasc? (Al. Zub, op.cit., p.13). De ce nu am devenit �un neam tare� dup
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
145 156 164 166 169 169 180 192 203 204 210 210 226 237 244 246 253 254 265 274 276 283 287 298 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European s? economisi?i timp ?i bani. Titlurile dorite unele c?utate �ndelung prin libr?rîi pot fi comandate acum direct de la Editur?! Consulta?i oferta! Completă?i apoi talonul de comand? (carte po?tal?) din subsolul paginii. Nu uită?i s? �nscrie?i, cu aten?ie, titlul ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
jur. Terminat vederile. S-o iau cu bicicleta spre Fide? Din turla de acolo vezi liber în toate direcțiile. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți, cu atenție, titlul și numărul de exemplare solicitate. Plata se va face
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
promisiuni, despărțindu-i de aliații lor, după ce evocară printr-o solie și fraternitatea turco-mongolă „Noi suntem turci, ca voi, iar voi vă aliați cu popoare străine împotriva fraților voștri! Să încheiem pace! Vă vom da aur și veșminte scumpe cât doriți”. Primind multe daruri pentru el și oastea sa, hanul cuman Iurie Conceac părăsește câmpul de batălie. Fără ajutorul lui, alanii și circazienii trădați fură repede înfrânți de viclenii generali mongoli, care, regretând ulterior și generozitatea lor din momentul de slăbiciune
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
am primit lecții de istorie de la mari bărbați de stat ca Leonida Lari. Se pregătește Mitzura Arghezi? În timpul acesta a căzut o dictatură și a fost înlocuită cu un surogat al democrației cunoscut în științele politice drept democratura sau, dacă doriți, cu o „democrație originală”. În câteva rânduri, anii de după 1989 ar fi putut aduce României chiar instaurarea unei dictablanda, dacă ortacii lui Miron Cozma ar mai fi zăbovit prin București ori acest Cromwell al huilei românești și-ar fi instalat
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ore. BULION Roșiile se rup bucăți și se dau la fiert cu o linguriță de sare, se fierb până se înmoaie bine, apoi se dau la răcit. Se trece prin sită sucul, după care se fierbe din nou până la consistența dorită. După aceea, sucul se toarnă fierbinte în sticle, se adaugă deasupra puțin ulei și se sterilizează în pături. KETCHUP (1) 6 kg de roșii și 750 gr de ceapă se dau prin mașina de tocat, se pun la fiert până
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
2,5 kg de roșii făcute bulion, cincisprezece gogoșari copți, dați prin mașină și două cepe călite într-un pahar de ulei. Toate se amestecă, se adaugă puțin oțet, sare, piper și două lingurițe de zahăr. Se fierb până la consistența dorită. Fierbinte, se pune în borcane sau sticle, se acoperă și se țin sub pături timp de 48 de ore. SOS Două bucăți de ardei kapia crud tocat, sare, după gust, patru linguri de ulei de măsline, trei căței de usturoi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
PENTRU IARNĂ În butoiul curat, printre roșii și frunze de viță de vie, se pun intercalat hrean, pătrunjel frunze și câțiva ardei coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de sare și tot așa, până la cantitatea dorită. La sfârșit, turnăm deasupra apă fiartă, după ce s-a răcit. S ALATĂ ARDELENEASCĂ 4 kg varză, 2 kg gogoșari, 1 kg castraveți, 1 kg ceapă, 1 kg gogonele, 1 kg morcov, 1 l de oțet, 250 g zahăr, 100 g
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
națiunea românească că aici este vorba de binele cel mai mare, că Biserica Unită cu Roma, în loc să fie în detrimentul cauzei naționale, poartă cu sine civilizația, progresul, cultura clerului, spiritul civilizației, etc., ar cuceri zi de zi spiritele și ar pregăti doritul moment de a vedea tot poporul nostru reîntors în sânul unității catolice”. Noul episcop de București Francisc Xaveriu von Hornstein (1896-1905) a sprijinit ideea construirii unei biserici greco-catolice în capitala țării: „Pentru România, aceasta este o operă capitală. Dacă noi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Moldova. Aceasta îl asigura pe baronul de Rotschild că Franța sprijinea ideea de egalitate a cultelor. Evident, acțiunea evreilor de a căuta sprijin în afara granițelor țării a tensionat și mai mult atmosfera încărcată din preajma Unirii, fără a obține rezultatul dorit. În consecință, Convenția de la Paris (1858) nu prevedea acordarea de drepturi civile și politice pentru populația evreiască. Abia în timpul domniei efective a lui Al. I. Cuza situația evreilor a cunoscut o oarecare îmbunătățire. Dincolo de aceste momente, care în mod inevitabil
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
ea, devine bănuitoare", va confirma el câteva zile mai târziu. Recurgând la o tactică erotică care-și dovedise cu vârf și îndesat eficiența, naratorul decide că, decât să-și arate propria dorință, mai bine era să se lase el însuși dorit. Pe 26 septembrie, "n-am [...] făcut nici cel mai neînsemnat gest care ar fi putut s-o lase să creadă că doream măcar s-o ating, povestește amorezul în jurnalul său. În după-amiaza aceea, mâna sa atârna nonșalant peste marginea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
spre deosebire de un roman, de o piesă de teatru sau de un film, Istoria nu are niciodată un sfârșit... CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți, cu atenție, titlul și numărul de exemplare solicitate. Plata se va face
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a fost admirabil analizat de Max Weber și evidențiat prin ceea ce el a numit „orientarea reciprocă a unuia după altul”. f. A fi apreciați, acceptați, căutați etc. Nimic nu este mai frustrant, se pare, decât sentimentul neacceptării într-o colectivitate dorită. Suntem, fiecare dintre noi la un moment dat, un fel de Cain izgonit, care fuge de oameni fiindcă nu i-a plăcut să trăiască asemeni fraților lui, dar nici nu poate să existe singur. Se teme de oameni, dar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
să le producă, continuă cu examinarea resurselor necesare pentru a le realiza și ia în calcul incertitudinile legate de obiectivul propus. Se disting câteva faze consecutive de examinare a resurselor disponibile: faza 1 faza 2 faza 3 faza 4 obiectivul dorit 1. definește capacitățile necesare pentru succes 2. formează structura operațională 3. elaborează modelul economic 4. deduce resursele necesare 1. Pentru a defini capacitățile necesare pentru atingerea succesului este necesar să fie vizualizat rezultatul final și identificate capacitățile necesare pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în practica asistenței sociale facem ceea ce măsurăm, iar proiectul de intervenție ne ajută să măsurăm în primul rând efectele pe care le are intervenția propusă și intenționată asupra beneficiarilor și să planificăm în detaliu acțiunile menite să conducă la schimbările dorite. Dincolo de a fi o modă în domeniul social, managementul prin proiecte a devenit o necesitate și o formă eficiente de organizare și administrare a resurselor, pentru atingerea obiectivelor pe care inițiatorii și le propun” (pp. 19-21). Valentina RUJOIU Pollak, M.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
deasă și puternică se dorea a fi pânza. Pentru acoperitoarele de pat, care puteau fi cuverturile sau picherile, pentru ștergare mai groase se foloseau ițe suplimentare care erau ridicate cu și prin spată. Spetele, cu dinții lor, garantau finețea țesăturii dorite, după cum lățimea sulului asigura lățime a stativelor și a pânzei sau covoarelor. Cele mai fine pânzeturi mama le obținea pentru cămășile bărbătești și femeiești folosind boran gicul și lâna țigaie, se amintea de pânza „sadea”, realizată din cânepă bumbac și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
arhitectul I. D. Berindei, pe locul vechiului palat domnesc înălțat în 1804-1806 de Alexandru Moruzi, voievod, pe ruinele curții domnești, fondate de Alexandru cel Bun. Tot făcând cultură și istoria locurilor nu am pier dut din vedere interesul nostru pentru locuința dorită. Interesânduăne din om în om am aflat că pe strada Sfântul Andrei s ar găsi o gazdă, după cum doream noi. Mergem spre Palatul Administrativ, coborâm pe o cărare în strada Sfântul Andrei, văd o casă veche, dărăpănată, cu pereții exteriori
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
aștepta doamna, discută cu ea în mod îndelung, parcă ar fi pus țara la cale, în timp ce eu, mă scol de lângă mort, iau receptorul, încerc să dau telefon la procuratură, dar, curios, totul se întrerupe, fără a mai fi restabilită legătura dorită. Mă uit în frigider și văd că era încărcat ochi cu oale de borș, friptură, fructe... În timpul acesta sosesc și patru oameni cu targa și coboară decedatul jos la mașina Salvării. Vreau și eu să-i însoțesc, dar șoferul îmi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
datorită poate și faptului că nu folosește propria lui limbă. Nimic nu mă ține legată de un program anume, timpul nu-mi este măsurat de nimeni, este al meu, fac cu el ce vreau în lumea asta necunoscută, atât de dorită, în care am pășit. Așa că mă îndrept cu ciudatul meu companion spre atelierul său. Și iată. În drumul arachneean pe care-l țes canalele și punțile mărunte, aflu Veneția acea Veneție bătrână, rufoasă, ridată și rău mirositoare, Veneția vânată verzuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
nu diferă prea mult, dar prefer să le trec sub tăcere). Să trăiți, tovarășe maior, mă duc să caut în depozit; poate c-o mai fi vreuna! Pe scurt, după alte valuri de cuvinte dulci, omul apare cu drujba mult dorită. Cît costă? întrebăm . 200 de ruble. Tvoi... Mă iertați, am spus prețul fără reducerea pentru oaspeți. E doar 100 de ruble. Scoatem suta, deși maiorul mai începuse un val de înjurături și încărcăm drujba în portbagaj fericiți de parc-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
alte locuri ale pământului. Spre seară intrăm în Elveția, și la intrare și la ieșire nu ne întreabă nimeni nici de pașaport, nici de vamă. Toată noaptea călătorim pe pământul Franței și spre dimineață, spre zorii zilei, ajungem în mult doritul Paris. Ne instalăm la un hotel lângă Grădina plantelor, lângă o moschee. Primul lucru ce-l fac este să-mi cumpăr un ghid cu hartă și a doua zi dimineață primul drum îl fac mergând pe jos până la Luvru, drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]