KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...203 204 205 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

ideile vienezilor Karl Lueger ? i Georg von Schoenerer (o mare parte dintre cei mai zelo? i ? ovini maghiari din Transilvania erau evrei). Că poet, Goga era o persoan? diferit? de politicianul Goga. Poezia lui face aluzii ? i insinueaz? �ntr? o direc? ie unic?: Transilvania. Dar Transilvania nu se dezv? luie �n poezia lui Goga a? a cum apare �n operele lui Co? buc sau Slavici. Pentru autorul acestei c? r? i, poezia lui Goga sun? chiar ? i �n California (unde scrie el r�ndurile de

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lui Cuza dup? venirea lui Hitler la putere. �Liga mea este cea care a luat puterea la Berlin!... � spunea el. Era oare Iorga la curent cu acest lucru? 145 Nu, era prea naiv, astfel �nc�ț a men? inut o rela? ie afectiv? cu A.�C.�Cuza ? i s? a bucurat atunci c�nd aceast? veche rela? ie (dac? nu la nivel politic, cel pu? în la cel uman) a fost restabilit?. Nutrea simpatie fă?? de Cuza chiar ? i peste linia desp? r

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
puterea la Berlin!... � spunea el. Era oare Iorga la curent cu acest lucru? 145 Nu, era prea naiv, astfel �nc�ț a men? inut o rela? ie afectiv? cu A.�C.�Cuza ? i s? a bucurat atunci c�nd aceast? veche rela? ie (dac? nu la nivel politic, cel pu? în la cel uman) a fost restabilit?. Nutrea simpatie fă?? de Cuza chiar ? i peste linia desp? r? itoare că �ntre dou? continente a diferen? elor politice pe care Iorga nu le uită

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
autoritar? abia �nmugurit? fiind pus? �n contrast cu democra? iile occidentale decadente �dominate de evrei�, era limpede unde trebuia c? utat? op? iunea. Mul? i rom�ni continuau totu? i s? cread? �n Maniu ? i Mihalache ? i s? spere �ntr? o democra? ie ?? r? neasc?. Ei continuau s? cread? �n morală cre? țin? ? i �n constitu? ionalismul pe care Iorga �l ridiculiza �n numele regelui Carol. Cu toate acestea, care erau oare alternativele pentru cei care nu voiau s?? l urmeze pe Maniu? Sau pe Cuza? Nici

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ac? omenirea nu este bun? , ea poate fi ademenit? s? devin? bun? � prin pace, lini? te ? i echilibru �n domeniul �narm? rîi ? i puterii. Prin urmare, Chamberlain era la fel ca ? i cei de la Geneva. Iorga �ncheia exprim�ndu?? i o intui? ie sumbr?: �Umbră triste? îi va cobor� asupra ultimelor zile ale lui Chamberlain, c�nd �? i va da seama de tragică inutilitate a iluziilor sale�149. Chamberlain ? i Iorga vor muri aproape �n acela? i timp. Iorga asasinat de un deta? ament

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Sibiu, la Congresul profesorilor de istorie din liceele din Rom�nia, pe care Iorga a fost, fire? te, invitat s?? l prezideze. Istoricul P.�P.�Panaitescu a fost cel care a aruncat m? nu? a �n cadrul discursului s? u: vechea genera? ie de istorici era o genera? ie romantic?. Ace? tia au sacrificat adev? rul din considerente na? ionale, ceea ce avea sens �nainte de realizarea unit?? îi na? ionale. Dar acestor falsific? ri, utile �n vremurile acelea, trebuie s? li se pun? cap

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
din liceele din Rom�nia, pe care Iorga a fost, fire? te, invitat s?? l prezideze. Istoricul P.�P.�Panaitescu a fost cel care a aruncat m? nu? a �n cadrul discursului s? u: vechea genera? ie de istorici era o genera? ie romantic?. Ace? tia au sacrificat adev? rul din considerente na? ionale, ceea ce avea sens �nainte de realizarea unit?? îi na? ionale. Dar acestor falsific? ri, utile �n vremurile acelea, trebuie s? li se pun? cap? ț acum; de acum �nainte trebuie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
continuat s? aib? cele mai civilizate rela? îi cu Iorga. Cu toate c? Br? tianu era unul din st�lpii Noii ? coli , el sublinia faptul c? �Iorga a fost cel care a intrat �n p? dure, a dobor�ț copacii ? i, gra? ie energiei sale f? r? margini, a arăt p? m�ntul ? i l? a �ns? m�n? at pentru că al? îi s? poat? culege roadele�152. Gheorghe Br? tianu, fiul adoptiv al lui Ion Br? tianu, primise o educa? ie excelent? , devenind

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i, gra? ie energiei sale f? r? margini, a arăt p? m�ntul ? i l? a �ns? m�n? at pentru că al? îi s? poat? culege roadele�152. Gheorghe Br? tianu, fiul adoptiv al lui Ion Br? tianu, primise o educa? ie excelent? , devenind profesor la v�rsta de 25 de ani. Dup? �ntoarcerea �n ? ar? a lui Carol ÎI, el va fi singurul din familia Br? tianu care i s? a al? turat. �n 1930 ? i?a fondat primul s? u partid, Partidul Liberal

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
R? zboi Mondial (? i nu de secolul al XIX-lea). Prin urmare, �nici m? car perspectiva noastr? istoric? nu poate fi aceea? i�161. Iat? ce scria Giurescu: �Sec? ia de Istorie a Academiei este �nc? terorizat? de o gerontocra? ie�162. Nu este deloc greu s? ghicim la cine se referea Giurescu. S? ne amintim de discursul de deschidere ? inut de Panaitescu �n 1929 la Congresul de la Sibiu. El �? i exprimă dorin? a �de a face (astfel că) istoriografia rom�neasc? s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
1929 la Congresul de la Sibiu. El �? i exprimă dorin? a �de a face (astfel că) istoriografia rom�neasc? s? fie mai occidental? ? i mai pu? în balcanic? , deoarece istoria această mai occidental? ? i mai pu? în balcanic? reflect? o alt? genera? ie�. Iorga a replicat: �că ? i cum istoria ar fi proprietatea unei anumite genera? îi! �163 Viziunea lui Iorga asupra istoriei se baza pe principiul evolu? iei organice. Trecutul nu putea fi deci explicat mecanic, numai că o �nregistrare a unei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
men? ioneaz? c? aceste eforturi, �de? i nu au fost �ntotdeauna constante... �, au ajutat la maturizarea istoriografiei rom�ne? ti167. Autorul c? r? îi de fă?? nu poate dec�ț s??? i exprime opinia. �Revista istoric? rom�n? � a fost o publică? ie valoroas? , Panaitescu aduc�ndu?? i contribu? ia la istoriografia rom�n? prin abordarea să original? ? i cuno? țin? ele lui �n domeniul limbilor slave ? i al slavisticii. Br? tianu era expert �n istoria Bizan? ului. Contribu? ia lui Giurescu la istoriografia rom�n? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sc? pat teferi�. Giurescu continuă descrierea incidentului, afirm�nd c?: �... evreii s? au pl�ns, consider�ndu? se �n? ela? i ? i jefui? i� etc.168 S? ar p? rea c? , �n aceast? privin?? , Noua ? coal? de istorie � recunosc�nd o acuza? ie de crim? ritual? � s? a �ntors �n plin Ev Mediu. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? �o na? iune nu �nseamn? doar o bucat? de p? m�nt, un stat sau o necesitate economic?; ea nu este nici produsul unor tratate (care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c�ț entuziasmul orb al �Neamului rom�nesc� ? i ini? iativele s? m?n? toriște. Dar detaliile ? i gre? elile minore nu trebuie s? diminueze prestigiul lucr? rilor lui. S? nu ne pierdem �ns? �n am? nunte lipsite de importan?? 171. Prima edi? ie a Istoriei rom�nilor a lui Giurescu este alc? tuit? din trei volume. Primul volum (Bucure? ți, 1935) trateaz? istoria rom�nilor de la �nceputuri p�n? la 1432. Cel de al doilea volum (Bucure? ți, 1937) se ocup? de perioada cuprins

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Istoria rom�nilor, �n zece volume (Bucure? ți, 1936? 1939). Că r? spuns la acuză? iile c? scrie istoria bizuindu? se pe �intui? îi� ? i nu?? i sprijin? afirmă? iile pe documente, aceste zece volume con? în cea mai vast? documenta? ie posibil?. �n zadar ? i?a b? țuț Giurescu joc de aceast? lucrare chiar �nainte de apari? ia ei! Giurescu �i scria lui Munteanu (imit�nd felul �n care pronun? a Iorga sunetul r): �Ei, drrhagh? , genera? ia asta bol? evic? e at�ț de obraznic

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
un mesaj regelui prin generalul C. Ila? ievici: regele poate sprijini publicarea Istoriei rom�nilor a lui Giurescu din propriile sale fonduri ? i nu din fondurile Funda? iei Regale, pentru c? , �n caz contrar, el nu va mai accepta nici o invită? ie la Palat. Gheorghe Br? tianu a �ncercat zadarnic s? �mpace lucrurile 178. De data aceasta, Iorga n? a mai avut noroc apel�nd la tehnicile de for??. Nu numai c? lucrarea lui Giurescu a fost publicat? de Funda? ia Regal

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
d�ndu?? i replici unul altuia prin intermediari de felul lui Stelian Popescu. �Prefer, scria Iorga, s? nu? i r? spund profesorului Giurescu; curajul lui de a nega ? i de a justifica ? i vulgarit?? ile din atacurile sale fac imposibil? orice discu? ie. Iar fostul prefect TzigaraSamurca? (colaborator al nem? ilor) ? i Panaitescu �l urmeaz? �179. �n aprilie 1936, Iorga a f? cut un gest tipic pentru el: a demisionat din postul de pre? edinte al Comitetului Rom�n al Istoricilor 180. Conform unor surse sigure

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
joac? nici un rol �n scrierea istoriei? Iorga scria �n lucrarea să Generalit?? i : �A? vrea s? fi avut talent politic mai mare ca s? pot aborda mai �ndeaproape ? i mai bine adev? rul istoric�186. Acuză? iile Noii ? coli relativ la lipsa de documenta? ie a lui Iorga pot fi respinse ca fiind nefondate. �n ceea ce prive? te concluziile la care a ajuns el, sintezele sale av�nd drept obiect trecutul ? i evoc? rile sale istorice, Iorga a prezentat o cantitate de materiale f? r? precedent

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
limba maghiar?. Iorga �i consideră pe rom�ni drept �na? iune dominant? �, cu toate c? era (vag) de acord ? i cu faptul c? �este loc ? i pentru alte na? ionalit?? i�. �n Rom�nia Mare, rom�nii alc? tuiau 70% din populă? ie. Din momentul �n care at�ț ungurii c�ț ? i rom�nii, dup? ce?? i stabiliser? statul? na? iune, considerau c? de? în o pozi? ie dominant? , interpretarea drepturilor lor care derivau din această diferea mai cur�nd �n privin? a cumulului dec�ț al

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
loc ? i pentru alte na? ionalit?? i�. �n Rom�nia Mare, rom�nii alc? tuiau 70% din populă? ie. Din momentul �n care at�ț ungurii c�ț ? i rom�nii, dup? ce?? i stabiliser? statul? na? iune, considerau c? de? în o pozi? ie dominant? , interpretarea drepturilor lor care derivau din această diferea mai cur�nd �n privin? a cumulului dec�ț al categoriei acestora. �n anii �20, st�nga rom�neasc? a l? sat na? ionalit?? ilor foarte mult spa? iu de mi? care. Cu trecerea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
unui nemilos �Nou na? ionalism� gen secolul al XX-lea, sus? inut de Vaida, de Goga ? i de Legiune, via? a nu devenise mai u? oar? pentru unguri. S? nu uit? m nici de omniprezen? a ? i resping? toarea corup? ie oriental?. To? i ace? ți factori ? i?au intensificat ac? iunea pe la sf�r? ițul anilor �30, c�nd s? a �nregistrat ? i o intensificare a violen? ei aripei de dreapta. Toate acestea nu erau �ndreptate numai �mpotriva ungurilor. Ele erau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ii s? le fac? vreo concesie important?? La Cluj, un oră? magnific cu un caracter aproape pur maghiar ? i �n ? inutul secuilor (că ? i �n alte zone locuite de etnia maghiar?) se �nt�mpla de prea multe ori că o �ntreag? genera? ie s? creasc? f? r? s? vorbeasc? rom�ne? te. Rom�nii cereau s? fie supu? i la proba suprem? �nainte de a le garanta drepturi depline: acceptarea domină? iei rom�ne? ți ? i loialitate. ?i mai era o problem?. Cu excep? ia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
oferea profesorilor rom�ni un salariu cu 50% mai mare, oferindu? le totodat? mai mult p? m�nt ? i acord�ndu? le ? i alte avantaje. Toate acestea se �ncadrau �ntr? un efort de rom�nizare lent? a acestor zone prin educa? ie. �n domeniul economic, ungurii (? i evreii unguri, care dominau economia) erau un spin �n ochii rom�nilor. Majoritatea ? colilor ungure? ți erau confesionale, ceea ce era firesc, deoarece cultele din Ardeal au fost �ntotdeauna cele mai bune c? i de propagare a na

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
timpul c? reia s? a discutat despre o eventual? vizit? a prin? ului Nicolae. Contele Hunyadi a ? inut �n fă? a Parlamentului Ungar un discurs despre un posibil front comun antibol? evic. Dar �n Ungaria, aristocra? ia transilv? nean? (maghiar? prin defini? ie) avea foarte multe lucruri de spus: Bethlen, contele Teleki, contele Cs�ky, contele B�nffy ? i mul? i al? îi. Ace? ți aristocra? i aveau �nc? o anumit? idee ? i nostalgie fă?? de o Transilvanie foarte aparte peste care nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fă?? de o Transilvanie foarte aparte peste care nu puteau trece. Am men? ionat importantă vizit? a contelui Bethlen la Bucure? ți. Contele Bethlen a ? inut prin 1933 la Oxford o conferin?? despre transformarea Transilvaniei �ntr? un fel de �Elve? ie Oriental? � (ceea ce �nsemna practic independen? a Transilvaniei). Iorga a reac? ionat prompt, �ntreb�nd cum poate fi creat? o Elve? ie f? r? spiritul elve? ian? 191 Dar Iorga nu s? a rezumat doar la at�ț, scriind dou? pamflete la adresa

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]