5,930 matches
-
lui George H. Mead (1934) ?i cere studen?ilor s?i s? fie aten?i la fenomenele interac?iunii sociale. Al doilea, elev al lui Park, se rupe de inten?iile reformatoare ale predecesorilor s?i ?i invit? la demersuri empirice mai bine controlate � �n special �n c�mpul sociologiei muncii, al c?rei principal fondator este ?i pe care o va �mbog??i cu numeroase ?i celebre monografii [46]. �ns? abia studen?îi acestora vor ilustra mai bine noile orient
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologiei industriale�, aceast? cercetare pune �n lumin?, contra taylorismului dominant, influen?a determinant? a rela?iilor sociale din atelier asupra productivit??îi lucr?torilor (Roethlisberger ?i Dickson, 1939). Ele arăt? ?i grijă existent? la Harvard de a �nscrie explicit cercetarea empiric? �n cadre teoretice diverse, fiindc? Mayo (1933) are grij? s?-?i situeze rezultatele ?i �n raport cu tezele lui Durkheim ?i Pareto, dar ?i �n raport cu lucr?rile lui Piaget, Freud sau Janet � prevestind rolul pe care aceast? universitate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu a cunoscut crizele politice care au bulversat Europa cu toat? gravitatea anumitor rele economice ?i sociale. Sociologia a ajuns s? dep??easc? aici interogă?iile epistemologice paralizante ?i a �nceput � chiar dac? mai timid � s? �nscrie importante cercet?ri empirice �n cadre teoretice noi. De acum �nainte, dezbaterea avea s? se poarte mai pu?în asupra legitimit??îi metodelor c�ț mai ales asupra eficacit??îi lor! Sociologia american? a atins deci un stadiu de maturitate care, indiferent cum am
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
psihologul ?i matematicianul Paul F. Lazarsfeld, statisticianul Leo Goodman, juristul David Riesman sau ziaristul William H. Whyte), fie chiar la str?ini (precum economistul suedez Gunnar Myrdal). Aceste recrut?ri traduc distan?a ce se m?re?te �ntre cercetarea empiric? ?i cercetarea teoretic?, �n timp ce cre?te autoritatea lui Merton datorit? eforturilor sale de a le apropia. Triumful empirismului cuantificator Studiile conduse de c?tre Myrdal (1944) asupra situa?iei negrilor la �nceputul anilor patruzeci, sau cele conduse de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1950) � refugiat din Frankfurt � asupra atitudinilor antidemocratice, electismul s?u metodologic �l situeaz? la jonc?iunea celor dou? tradi?îi. Nouă orientare este inaugurat? cu adev?raț de primele lucr?ri ale celor doi viitori capi de serie ai sociologiei empirice contemporane: Samuel A. Stouffer ?i Paul Lazarsfeld. Primul conduce, �n timpul r?zboiului, un laborator militar pentru studiul moralului trupelor; gigantică să anchet? asupra atitudinilor soldă?ilor americani (Stouffer ?.a., 1949-1950) este prototipul noii genera?îi de anchete cantitative grele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de corela?ie inedit; �n timpul vacan?elor de Pa?te, von Wiese �?i ducea studen?îi prin sate s? studieze pe viu rela?iile sociale. ?i totu?i, �nainte de 1933, nici �ntr-o parte a Europei de Vest cercetarea empiric? nu c?p?tase un prestigiu c�ț de c�ț�. P. F. LAZARSFELD (1962) (tradus �n Filosofia ?tiin?elor sociale, Gallimard, 1970) Deoarece conduitele s�nt, �n practic?, măi pu?în accesibile dec�ț discursul celor care le pun
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
testa legitimitatea (analiza multivariat?) ?i pentru a evalua intensitatea (analizele factoriale sau de dependen??); Din acest motiv, conceptele degajate s�nt pur nominale, a?a cum o dovede?te multiplicarea tipologiilor ie?ițe din combinarea m?surilor variate. Aceast? sociologie empiric? se �nrude?te mult cu psihologia social? de inspiră?ie behaviorist?, prin metoda să individualizant? ?i prin rolul atribuit �atitudinilor� (inferate din opiniile emise) �n explicarea comportamentelor. Pentru promotorii s?i (dac? nu pentru to?i utilizatorii s?i) un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
utilizatorii s?i) un asemenea demers se vrea pragmatic. Fiind considerat singurul posibil ?i eficient, el nu respinge demersul teoretic, nu-l exclude, din principiu: �l ignor? pur ?i simplu. Adesea fecund, acest demers a contribuit la elaborarea unei sociologii empirice a ac?iunii care r?m�nea, evident, de teoretizat. Vienezul Lazarsfeld, care venise s? studieze �n Statele Unite �ncep�nd cu 1932 gra?ie unei burse Rockefeller, s-a instalat definitiv aici �n 1935. Mai �nt�i a ocupat un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c? demersul practicianului respect? anumite norme. Mai �nt�i, trece de la limbajul conceptelor la acela al �indicatorilor�, adic? al faptelor observabile ce pot permite �opera?ionalizarea� ipotezelor pe care le mobilizeaz? aceste concepte � condi?ie necesar? a valid?rîi lor empirice prin metode cantitative ?i calitative. Apoi, plec�nd de la indicatori, �ntotdeauna par?iali, trebuie construi?i fie �indicii� statistici, fie �tipologiile� calitative care permit m?surarea iar uneori identificarea absen?ei sau prezen?ei, ca ?i natură, talia sau intensitatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu le vom prezenta �n bibliografie dec�ț �n cadrul urm?torului capitol). Pentru moment, s? ne mul?umim cu afirmă?ia c? sociologia american? a anilor cincizeci-?aizeci a realizat multe dintre ambi?iile sale. Pe planul cercet?rîi empirice a atins un nivel de formalizare care confer? demersurilor sale un caracter cvasirutinier ?i care o fac s? accead? la un autentic statut de �?tiin?? normal?� (Kuhn). Pe plan teoretic, ea dispune, o dat? cu �structuro-func?ionalismul� parsonsian, de trei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o concep?ie minimal? comun? a ac?iunii sociale ?i a sistemului social? Cel pu?în această este impresia ce se degaj?, �n domeniul particular al studiilor de �mobilitate social?�: o uimitoare congruen?? �ntre teoriile explicit func?ionaliste ?i demersurile empirice, u?or denun?ațe că pur tehnice [23]. �n sf�r?it, succesul internă?ional al �sociologiei americane� (de care vom scrie mai �ncolo) nu este un semn de reu?it? at�ț de important � pe c�ț de radicale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? ajung? �n 1958 că s?-?i ia cu adev?raț av�ntul. �n schimb, pe planul orient?rilor, se afirm? foarte repede o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi societ??îi franceze, mai sensibil? acum la mizele empirice dec�ț la sirenele teoretice Procesul edific?rîi institu?ionale �n contextul ideologiei �reconstruc?iei� economice ?i administrative de dup? r?zboi, conta foarte mult identificarea obstacolelor sociale ale cre?terii ?i moderniz?rîi [68]. �n acest context, ?tiin?ele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nepreg?țiț s?-l �reciteasc?� nici pe Durkheim. Doar opera lui Merton (tradus? de c?tre Henri Mendras �n 1953) devine o referin?? cu at�ț mai apreciat? cu c�ț ea nu e deloc marcat? filosofic. Pasiunea pentru cercetarea empiric? face ca fenomenele sociale cele mai diverse s? fac? obiectul unor investiga?îi sociografice de calitate: monografiile locale (Bettelheim ?i Frere, 1950; Bernot ?i Blancart, 1953; Lefebvre, 1954; Isambert � Jamati, 1955; Rambaud ?i Vincienne, 1964; Morin, 1967), anchetele socio-demografice (INED
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ialmente descriptive a lucr?rilor de dup? r?zboi ?i stimula?i de ambi?ia praxiologic?, cercet?torii investesc o important? parte a energiei lor �n definirea criteriilor de validitate pentru diferitele etape ale demersului lor. Dac? tehnicile de observare empiric? s�nt bine st?p�nite (gra?ie tradi?iilor leplaysiene ?i etnografice), apare necesar s? se controleze, �n amonte, operă?ionalizarea ipotezelor ?i, �n aval, validitatea rezultatelor. Asist?m astfel la o �ntoarcere natural? c?tre resursele americane: s-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu este deloc ne�nsemnat (Aron, 1962 a, 1964, 1965). �n total, putem spune c? sociologia francez? a dob�ndit o maturitate pentru care stau m?rturie at�ț recunoa?terea să social?, c�ț ?i calitatea lucr?rilor sale empirice. Relativul deficit teoretic se explic? prin grijă de a conjura vechii demoni socio-filosofici, c�ț ?i prin importan?a ?i urgen?a travaliului �ntr-o societate �n care se accelera schimbarea (Darras, 1966; Raynaud, 1966). Sociologia a pl?țiț crunt pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tiin?ele sociale ?i umane, Lazarsfeld redact�nd volumul consacrat sociologiei[28]. ??rile occidentale au beneficiat ?i de un ajutor financiar considerabil din partea marilor funda?îi americane ?i de sus?inerea guvernului federal, �nainte de toate pentru dezvoltarea cercet?rîi empirice. Prin această erau completate politic finalit??ile economice ale planului Marshall al c?rui interven?ionism viza ?i �substituirea demersurilor empiriste ra?ionale �n locul tradi?iilor �ideologice� ale europenilor ?i �n locul demersurilor globalizante, iar prin această, �nt?rirea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i a Asocia?iei Britanice de Sociologie �n anul urm?tor). Zece ani de politic? laburist? (1945-1955) au suscitat numeroase cercet?ri legate de punerea �n act a Welfare State-ului ?i c�teva dintre cele mai importante lucr?ri empirice contemporane, cu prec?dere �n domeniile: stratific?rîi (Marshall, 1950; Rowntree ?i Lavers, 1951), mobilit??îi sociale (Glass, 1954), educa?iei (Floud ?.a., 1956), familiei (Young ?i Willmott, 1957). Dar aceste cercet?ri se �nscriu �ntr-o tradi?ie �cameral?�, �ngust
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în contrastant. �nfr�ngerea din 1945 a corespuns cu �ncercarea orient?rîi sintetice a perioadei precedente care a f?cut loc unui �scepticism� general �n privin?a sistemelor teoretice ?i conceptuale [10:399]. �n acela?i timp, continuarea cercet?rilor empirice � c?rora sociologia german? li s-a consacrat, dar pe care interven?ia masiv? a Statelor Unite le-a re�nnoit ?i amplificat � a l?sat intact?, chiar la cei mai �pozitivi?ți�, ambi?ia de a face din sociologie o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
chiar la cei mai �pozitivi?ți�, ambi?ia de a face din sociologie o doctrin? moral? sub forma unei teorii a condi?iilor libert??îi umane (Geiger, 1952; Dahrendorf, 1958; Schelsky, 1959; K�nig, 1964), �n timp ce, de la cercetarea empiric? se a?tepta s? furnizeze material descriptiv pentru fundamentarea ?tiin?ific? a acestei teorii. Pentru moment, chiar ?coală de la Frankfurt [34] va fi sedus? de demersurile sociologiei americane. �ns? Adorno care, �ntors de la Columbia, se f?cuse mesagerul ei, redevine
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ostil, dominat acum �ntrutotul de marxism. Doar inteligen?ia catolic? milanez? mai p?streaz? sociologia �n via??, iar apoi universitatea (laic?) din Torino ?i Funda?ia Olivetti. Pionierii contemporani ai disciplinei orientaser? sociologia, �n cursul anilor cincizeci, c?tre cercetarea empiric? a consecin?elor sociale ale progresului tehnologic (Ferravoti, 1958; Gallino, 1960; Pizzorno, 1960). Va trebui s? vin? sf�r?ițul anilor ?aizeci pentru că sociologia italian?, al c?rei c�mp cuprinde ?i fenomenele migra?iei (Alberoni, 1960), ale vie?îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ideologie, situarea �n serviciul intereselor clasei muncitoare pentru rezolvarea problemelor actuale ale dezvolt?rîi sociale, apar că principii fondatoare ale activit??îi ?tiin?ifice ?i de propagand? a sociologilor�� (citat �n [58:139]). Aceast? sociologie sovietic? are numeroase produc?îi empirice (Ivanov ?i Osipov, �n [52]) din care unele s�nt de calitate. �n perioadă mai recent? a glasnost-ului ?i a perestroik?i ?i sub autoritatea liberal? a Ț. Zaslavskaia, sociologia cunoa?te o extensie a domeniilor (muncă, industria, modurile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ta repulsie este de net?g?duit, iar faptul este cu totul explicabil. Cu toate acestea, ?i �n mare parte din cauza aceasta, modelul american s-a impus că un puternic motor al orient?rilor sociologiei internă?ionale, �n anumite aspecte empirice chiar ?i �n sociologia ??rilor din Est. Detractorii s?i cei mai virulen?i au e?uat �n �ncercarea de a adopta un model alternativ, consacr�ndu-i astfel victoria sau, cel pu?în, hegemonia. Acest fapt corespunde cu abandonul cvasigeneral
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ror obiect privilegiat va r?m�ne, �n marea tradi?ie a ?colii, fenomenul devian?ei. Autori s�nt Erving Goffman, Howard S. Becker, Anselm Strauss sau Harold Garfinkel. La �nceputul anilor ?aizeci aceast? paradigm? devine concurență demersurilor teoretice ?i empirice dominante, iar la sf�r?ițul deceniului ea succede � sub diverse forme � func?ionalismului. Teoria �etichet?rîi�. Lucr?rile lui Edwin Lemert (1967), Joseph Gusfeld (1963), David Matza (1969) sau Aaron Cicourel (1968) au contribuit la elaborarea acestei teorii pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iunilor lor, a discursurilor actorilor ap?i s? dea seama de ele (postulatele �reflexivit??îi� ?i al �descriptibilit??îi�), pe scurt, la o �dare de seam? asupra d?rilor de seam?� (Cicourel, 1964). Aceast? paradigm? a orientat numeroase cercet?ri empirice �n domenii institu?ionale �problematice� variate, precum juști?ia (Cicourel, 1968), educa?ia (Cicourel ?i colab., 1976), practicile medicale (Sudnow, 1967; Turner, 1974) sau cercetarea ?tiin?ific?. Analiza conversa?iei� f?cut? de c?tre Harvey Sacks reprezint? o practic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Clifford Gertz (1973, 1983) ?i Robert Bellah (1970). �nflorirea tradi?iei empirico-analitice Aceast? �nflorire a noilor paradigme nu trebuie s? ne fac? s? uit?m de continuarea, �n cea mai bun? tradi?ie american?, a lucr?rilor �n care datele empirice s�nt construite ?i interpretate dup? proceduri riguroase ?i care ajung la formularea de teorii �cu raz? medie�. Domeniile s�nt variate ?i includ managementul organiza?iilor publice (Blau ?i Schoenherr, 1971), inegalitatea ?anselor (Jenks ?i colab., 1972; Featherman ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]