6,312 matches
-
scriitor, poate aventurier, în orice caz, ești cineva plin de taine, cu întâmplări (s.m) fabuloase în trecutul și înaintea dumitale. Eu mă mișc într-o lume modestă, cuminte, neinteresantă. Nu aveai cum să mă cunoști"365. Analizată din perspectiva esteticii tantrice, imaginea motociclistului care urcă și coboară coasta abruptă a unui deal redă simbolic Roata Timpului, ca Roată a Devenirii, Samsara. A regăsi Dharma-chakra (Roata Zeului, Atman), Roata timpului istoric înseamnă refacerea identității soteriologice Atman=Brahman și salvarea din ciclul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
profund antinomică a acesteia. Într-un sens invers față de Occident, în India " metafora a fost implicată de la început în sfera religioasă, filosofică și epistemologică pentru ca de-abia ulterior să devină centrul preocupărilor de retorică și stilistică poetică și implicit de estetică"219. Ceea ce este specific interpretării indiene este înțelegerea metaforei ca "singurul mijloc de trecere de la individual la universal, de la sensibil la inteligibil"220, de la multiplu (discontinuitate) la unitate, altfel spus, mijlocul ce operează "trecerea dintre două mari planuri antinomice"221
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafizică. Pentru a scoate rațiunea din acest conflict al ei cu ea însăși, Kant încearcă să arate că antinomiile sunt rodul unei iluzii, al unei aparențe. Pentru acesta, propune drept cheie de soluționare doctrina pe care a susținut-o în Estetica transcendentală, "idealismul transcendental". Pe scurt, idealismul transcendental constă în ideea că "toate obiectele unei experiențe posibile nouă nu sunt altceva decât fenomene, adică simple reprezentări care, așa cum sunt reprezentate, ca existențe întinse sau serii de schimbări, nu au, în afara gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui Ștefan Lupașcu, experiența mistică. După el "comportamentul misticului este și mai paradoxal decât cel al artistului"525. Când spune acest lucru, are în vedere faptul că experiența mistică se situează, pe de o parte, la fel ca și cea estetică, în zona contradictoriului, adică a conștiinței conștiinței, a psihismului înalt, iar pe de altă parte, ea se angrenează pe panta noncontradicției, deoarece misticul nu se mulțumește cu ficțiunea, așa cum face artistul, ci ar vrea să trăiască materia, să o realizeze
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în adevăratul sens, ea trebuie să rămână în această tensiune durere-bucurie. Experiența mistică este experiența dragostei, în acest sens pur, care înseamnă trăirea până la paroxism a acestei stări duble sau paradoxale, mai paradoxale, după cum ne dăm seama acum, decât cea estetică. Îndrăgostitul, cel ideal bineînțeles, este un mistic 529. Invers, iarăși, "misticul este un mare îndrăgostit, un îndrăgostit total, cel mai excesiv cu putință"530. Tocmai datorită constituției sale paradoxale, ființa umană evită experiența mistică, experiența dragostei pure, o criză, "o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Chelba, Marcel, "Antinomia rațiunii pure și paradoxele logice", în vol. Logică și ontologie, Editura TREI, București, 1999. Codoban, Aurel, "Blaga și Eliade itinerare echivalente spre misterul Lumii", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Coșeriu, Eugenio, "Estetica lui Blaga în perspectivă europeană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Cozma, Carmen, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002. Croitoru, Rodica, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996. Cuny
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propose récemment Jean-Jacques Wunenburger. În aceeași serie, au mai apărut: • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica În pregătire: Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne 1 Sergiu Al-George, Arhaic și universal, Editura Eminescu, București, 1981, capitolul 3. 2 Teodor Dima, "Comentarii la "Cunoașterea luciferică"" (I), în Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XXXVIII, nr. 1-2, 1992
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de poziția omului în univers. Aceasta e problema centrală a lui Blaga. Toată filosofia lui Blaga nu este decât o variantă foarte bine caracterizată a filosofiei dintotdeauna, a filosofiei antropologice, care încearcă tocmai această determinare a esenței omului..." (Eugenio Coșeriu, "Estetica lui Blaga în perspectivă europeană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997, p. 18). 185 Lucian Blaga, " Geneza metaforei și sensul culturii", în Opere 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985, p. 442. 186 Alte ipostaze ale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cazul operelor de artă invocăm valori de tip relațional, în sensul că omul este cel ce prețuiește operele de artă și le dă valoare. Valoarea unei opere de artă depinde de cel care o valorizează. Analogia dintre etica mediului și estetica operei de artă poate fi aplicată și în condițiile luării în considerare a altor aspecte. Astfel, eticienii mediului discută despre totalități sistemice și despre importanța ecosistemelor. În acest sens, corespunzător eticii mediului, vom vorbi despre importanța contextului. Bunăoară, în cazul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în discuție în diverse contexte distincția dintre natură și cultură. Putem să invocăm chiar o tradiție a modernității care a dus la întărirea acestei dihotomii, temă asupra căreia voi reveni pe parcursul acestei lucrări, precum și despre posibilitatea principială a constituirii unei estetici a peisajului, în care să conceptualizăm ideea de frumusețe a naturii și să accentuăm astfel rolul mediului cultural în valorizarea estetică a naturii. 3.1.3. Problema criteriului Etica mediului se poate constitui ca domeniu autonom al reflecției filosofice în măsura în care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ale unei asemenea raportări, unele cu trimitere la o "Mamă Natură" bună, altele spre o "Mamă Natură" rea, ori o "Mamă Natură" rănită 165. Un argument estetic bazat pe frumusețea naturii poate beneficia de literatura filosofică, începând cu reflecțiile asupra esteticii naturii pe care le întâlnim la Burke, Hume, Kant, Schopenhauer, ori Hegel. Ideea unui frumos care duce spre bine sau este parte a binelui poate fi regăsită încă la vechii greci, inclusiv în legătură cu înțelegerea unui proiect al realizării de sine166
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Întrucât cred că etica mediului, prin propunerea de extindere a sferei moralității, contrariază anumite uzanțe academice ale înțelegerii filosofice a moralei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
primul rând scânteia pe care trebuie s-o scapere; abia apoi va pune cuvintele față-n față, le va freca, le va împerechea la întâmplare și în mii de chipuri arbitrare până când, în sfârșit, curentul le străbate" (Fals tratat de estetică, în B. Fundoianu, Imagini și cărți, Editura Minerva, București, 1980, pp. 663-664). 5 Câteva cuvinte pădurețe, în B. Fundoianu, op. cit., pp. 353, 103, 24, 64. 6 Ibidem, p. 42. 7 Cf. Glasuri, în op. cit., p. 251. 8 Ibidem, pp. 22
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
B. Fundoianu, Poezii, ed. cit., p. 321. 32 "Văzul "estetic" se distinge prin faptul că nu raportează pripit priveliștea la un element general, la semnificația cunoscută, la scopul urmărit sau la altele asemenea, ci zăbovește asupra priveliștii ca fiind una estetică (...) Privirea și ascultarea zăbovitoare nu este pur și simplu vedere a priveliștii pure, ci rămâne ea însăși o aprehendare drept... Felul de a fi al acelui ceva ce este ascultat "estetic" nu este realitatea nemijlocită" (Hans-Georg Gadamer, Adevăr și metodă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acelui ceva ce este ascultat "estetic" nu este realitatea nemijlocită" (Hans-Georg Gadamer, Adevăr și metodă, ed. cit., pp. 77, 78). 33 Proces asemănător developării negativului în tehnica fotografică. Referitor la dezvoltarea facultății poetice, "inteligența - spune Fundoianu în Fals tratat de estetică - ar trebui să se deprindă cu mânuirea lămpilor voalate care luminează exact cât e nevoie - fără a-i dăuna - sau cât mai puțin posibil - revelării imaginii. Nimic mai delicat, într-adevăr, decât un negativ" (în Imagini și cărți, ed. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Fenomenul erosului, ed. cit., pp. 248, 249). Este și motivul pentru care fidelitatea are tot timpul pentru că uită de timp, durează la nesfârșit creând mereu disponibilitatea în câmpul posibilului. Iar aceasta întrucât, spune Kierkegaard în Ori - ori, partea I (Sfera esteticii), "iubirea sufletească înseamnă durată în timp" (Kierkegaard, L'existence, Textes choisis, PUF, Paris, 1982, p. 103). 1 Vol. Alte versuri (1972), în Mircea Ivănescu, Versuri, Editura Eminescu, București, 1996, p. 313. Ediție la care vom trimite sub siglaVE. 2 Și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de impunător, un anume recurs aluziv la sprijinul terorii inspirate de frumos: la apogeul splendorii ei, o invitație ar trebui să fie de nerefuzat, căci splendoarea comandă irezistibil. Alianța cu ea beneficiază de un aport masiv de autoritate; cu cât estetica formulării e mai rafinată, cu atât puterea de coerciție a invitației crește. Desigur, firea sociabilă, deschisă a arhitecților părea incompatibilă cu coerciția. Dar, pentru o ureche îndeajuns de versată, sau poate de temătoare, chiar și într-o banală formulă de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
educație estetică - mijloacele de învățământ , îndeosebi cele audio - vizuale, dar și cele practice - aplicative, creează elevilor trăiri complexe de natură cognitivă, estetică, profesională, comportamentală. Mijloacele de învățământ dezvoltă capacitatea de înțelegere și apreciere a frumosului; efectul se obține atât prin estetica exterioară a mijloacelor respective cât și prin estetica interioară a organizării lor funcționale prin modul de concentrare și prezentare a informațiilor. Mijloacele de învățământ aflate în dotarea școlilor și care servesc la lecțiile de chimie există într-o gamă largă
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
vizuale, dar și cele practice - aplicative, creează elevilor trăiri complexe de natură cognitivă, estetică, profesională, comportamentală. Mijloacele de învățământ dezvoltă capacitatea de înțelegere și apreciere a frumosului; efectul se obține atât prin estetica exterioară a mijloacelor respective cât și prin estetica interioară a organizării lor funcționale prin modul de concentrare și prezentare a informațiilor. Mijloacele de învățământ aflate în dotarea școlilor și care servesc la lecțiile de chimie există într-o gamă largă și acoperă practic toate lucrările și activitățile prevăzute
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
filologie. A fost conferențiar la Universitatea "Petru Maior" din TârguMureș. Este conferențiar dr. la Universitatea Sapientia din ClujNapoca, Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste din Târgu-Mureș. A publicat cărți de autor unic (Simbolismul religios (2005), Semnul lingvistic (2007), Introducere la estetica sacrului (2008), The conceptual metaphor and the cultural substrate (2011). A publicat studii la Cambridge Scholars Publishing, Lambert Academic Publishing, Pompeu Fabra etc. A implementat proiecte în calitate de Director și/ sau membru (UEFISCDI), în parteneriat cu universități/ institute de cercetare (OLF
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
IA, Kendall, Hunt Publishing Company. BACIU, L., 2005: L. Baciu, Discurs și comportament economic, Editura Economică, București. BAHNARU, V., 1988: Vasile Bahnaru, Mutații de sens: cause, modalități, efecte, Editura Știința, Chișinău. BAHTIN, Mihail, 1982: Mihail Bahtin, Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București. BANDLER, R., 1975-1977: Bandler R., Grinder J., Patterns of the hypnotic techniques of Milton Erickson, vol. I-II. BANDLER, R., 1975: Bandler R., Grinder J., The Structure of Magic, Science and Behavior Boocks. BARTH, R.1964: Roland
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dintre bogați și săraci să dispară. Acest proiect politic este descris în modul cel mai perfect în Utopia lui Thomas Morus, în unele texte ale lui Erasmus sau ale lui Rabelais. Umaniștii sînt mai interesați de aici înainte de știință, de estetică sau de religie decît de politică. Totuși, premisele pe care ei le-au formulat vor duce în secolul al XVII-lea la contestarea absolutismului. Cultul frumosului se află pe primul loc între preocupările lor. Umaniștii cred că există legături strînse
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]