5,326 matches
-
o perioadă dificilă în care nu ne mai putem baza pe scheme tradiționale. Nu putem înghesui viața în modele prestabilite, indiferent cât de bine intenționate sunt. Acum, depinde de asemenea de noi să ne croim cale prin condiții necunoscute, să experimentăm, să oferim dezvoltării socialiste un nou profil, în timp ce ne bazăm pe gândirea marxistă creativă și pe experiențele mișcării internaționale muncitorești, bazându-ne pe adevărata înțelegere a condițiilor dezvoltării socialiste a Cehoslovaciei ca țară care își asumă responsabilitatea în fața mișcării internaționale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în capacitatea politică a partidului pe care îl conducea și în distanțarea de Moscova, apreciată la urne de electoratul italian. Într-un interviu luat cu câteva zile înaintea numărării voturilor, "Berlinguer a spus că nu îi este frică de a experimenta soarta "nejustă" a lui Dubcek deoarece "noi suntem în altă zonă a lumii"; și, întrebat dacă NATO ar putea constitui un "scut util" pentru construirea socialismului în libertate, a fost imediat de acord: "Mă simt mai sigur fiind de această
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o perioadă de stagnare și ulterior de declin, raportul este inversat, "conștiința socială", niciodată pe deplin edificată, fiind chemată să creeze o realitate socială imaginată, normativ-leninistă, pentru a contracara tendințele "burgheze" tot mai expansive ale propriilor societăți. Procesul a fost experimentat din plin de către leninismul romantic. "Idealul determină și modifică atitudinile, concentrează inițiativele și atitudinile superioare, care orientează aprecierile și determină critica și negarea a tot ceea ce se dovedește neeficient sau lipsit de valoare în procesul real și în perspectivele de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
amplifica presupusa condiție mizeră, înjositoare și degradantă a emigranților, cei mai mulți dintre ei tineri, în societățile capitaliste. Aceștia nu ar fi avut parte decât de slujbe efemere, prost plătite, marcate de cronica insecuritate socială și economică pe care Occidentul ar fi experimentat-o (Nădășan: 1989). Se spera astfel că nostalgia "patriei socialiste" îi va determina pe tineri să revină în țară. La urma urmei, nu era necesar un efort atât de mare pentru articularea "conștiinței socialiste", unde realitatea "burgheză" era înlocuită de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
romantic, ideologicului. Capitolul 8 Sfârșitul. Leninismul romantic, un paria pentru ambele tabere ale Războiului Rece În ultimul deceniu de existență, RSR a intrat într-un con de umbră din punct de vedere al politicii internaționale, în timp ce în politica internă PCR experimenta noi și nebănuite etape de radicalizare. A fortiori, leninismul romantic, ideologia oficială a regimului, devenea tot mai revoluționar pe măsură ce principiile comunismului se erodau în ritm alert în Europa de Est și, începând cu a doua jumătate a anilor '80, în Uniunea Sovietică
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conducerea PMUP era fidelă Moscovei; nu în ultimul rând, cel puțin în primii ani de după impunerea legii marțiale, PMUP părea să fie capabil să atenueze elanul revoluționar al populației, ajungând, așa cum s-a procedat de fiecare dată în situații similare experimentate de către alte state comuniste cum ar fi Ungaria sau Cehoslovacia la un compromis tacit cu aceasta, în special prin concesii economice restrânse. Apoi, ca populație și întindere teritorială, Polonia este semnificativ mai mare comparativ cu Ungaria sau Cehoslovacia; o intervenție
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
etnice, așa cum spera regimul să se întâmple. S-ar putea afirma deci că leninismul romantic s-a "îmburghezit" inconștient, exacerbând fondul "burghez" rezidual din cadrul naționalismului pe care îl profesa pentru a compensa insecuritatea datorată instabilități politice accelerate pe care o experimenta. Gestul i-a fost în cele din urmă fatal. Pe de altă parte, așa cum vom vedea în următorul capitol, revoluția din 1989 nu ar fi fost posibilă dacă Gorbaciov nu ar fi convins elitele politice și populațiile est-europene de sinceritatea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Legea nr. 103/1996 . ... (21) Să gestioneze fondul de vânătoare cu prioritate în scopul instruirii practice a viitorilor specialiști. ... (22) Să nu exercite nici o acțiune de vânătoare, cu excepția celor necesare procesului de instruire, decât după obținerea aprobării administratorului. ... (23) Să experimenteze pe acest fond de vânătoare orice metode de evaluare, ocrotire și îngrijire a vânatului și să pună la dispoziție administratorului rezultatele acestora. ... Capitolul 4 Termene contractuale Articolul 8 Prezentul contract se încheie pe o perioadă de 10 ani, respectiv de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168456_a_169785]
-
infracționale prevăzute de Legea nr. 103/1996 . ... (21) Să gestioneze cu prioritate fondul de vânătoare în scopul dezvoltării cercetării științifice în domeniul cinegetic. ... (22) Să pună la dispoziție administratorului, în scopul extinderii rezultatelor pozitive, toate rezultatele cercetărilor întreprinse. ... (23) Să experimenteze, la solicitarea administratorului, metode și mijloace de organizare a producției cinegetice. ... (24) Să organizeze fondul de vânătoare ca model de gospodărire pentru următoarele specii de vânat: ........... ... (25) În cazul în care într-o anumită perioadă fondul de vânătoare nu este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168456_a_169785]
-
preîntâmpina sau să limiteze „decalajul uman”, acesta fiind înțeles ca „distanța care există între complexitatea crescândă șa problemelor vieții, n.n.ț și capacitatea noastră de a-i face față” (p. 22). Chiar dacă, „practic, fiecare persoană din lume, școlarizată sau nu, experimentează procesul învățării”, este foarte probabil că „în prezent, nimeni nu învață încă la nivelul, cu intensitatea și cu viteza necesare pentru a face față complexităților lumii moderne” (pp. 24-25). Ca urmare, pentru a face față provocărilor lumii contemporane, oamenii trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de-a lungul timpului, care impun necesitatea unei individualizări a predării și a strategiilor de învățare, a unui mediu securizant și suportiv; - transformările fizice, psihologice și sociale consecutive vârstei, care generează nevoi specifice, interese și obiective diferite; - anxietatea și ambivalența experimentate de adult, ce se regăsesc în orientarea lui spre învățare, putând inhiba încercările de a deveni mai autonom. Toate aceste lucruri pot fi identificate de educator în primele sesiuni (prin discuții informale, de grup, evaluare de nevoi), în încercarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de factori cu impact asupra deciziei de a participa: - situaționali - respectiv situația experimentată de persoană la un anumit moment (probleme familiale, de sănătate, lipsa banilor sau a timpului necesar ș.a.); - instituționali - constând din toate acele practici și proceduri existente la nivel de societate, care pot conduce la descurajarea adultului în demersul său formativ
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să surmonteze carențele deopotrivă ale studiilor transversale, cât și a celor longitudinale pe această temă (efectul cohortei, „moartea” experimentală, adică diminuarea pe traseu a eșantionului și, nu în ultimul rând, investigarea repetată a acelorași subiecți), Schaie (apud Lefrançois, 1996) a experimentat studiul secvențial. Concret, lotul inițial de subiecți a fost testat periodic, din șapte în șapte ani, pe o durată totală de 28 de ani, iar, la fiecare retestare, un nou eșantion era cooptat spre investigare. Au fost vizate șase capacități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stau pe margine ca observatori. În viața obișnuită, oamenii evită multeexperiențe de învățare potențiale din cauza dificultăților sau pericolelor fizice, financiare sau psihologice implicate. Prin experiența simulată a jocului de rol, unele dintre aceste experiențe evitate în viața reală pot fi experimentate în atmosfera sigură, suportivă a mediului educațional. Există două tipuri de joc de rol: cel structurat și cel nestructurat sau spontan. Într-un joc de rol structurat, obiectivele sunt date, situațiile definite, „scenariile”pentru roluri descrise și, de asemenea, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
metodele alese pentru instruire să implice activ adultul în activitate, cunoscut fiind faptul că înveți mai repede atunci când la ceea ce auzi și vezi adaugi acțiunea concretă. De asemenea, trebuie create oportunități pentru a utiliza informațiile și deprinderile formate, pentru a experimenta succesul cu aceste noi achiziții, crescând astfel încrederea în sine și motivația participantului. 5.7.2. Învățarea organizaționalătc "5.7.2. Învățarea organizațională" Învățarea nu este o activitate specifică doar individului în efortul său de adaptare, ci și organizației, care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățarea individuală este stimulată, documentată și evaluată, rezultatul fiind nu doar schimbarea oamenilor, ci și a structurilor (Neuberger, apud Fischer și Roben, 2002). Pentru a putea fi eficientă și a face față exigențelor din mediul de afaceri,organizația trebuie să experimenteze și să se reproiecteze permanent în ceea ce privește structurile, procesele, domeniile de activitate și obiectivele, chiar dacă, aparent, este vorba despre o adaptare optimă. McGill și colaboratorii săi (apud Malhotra, 1996) considerau învățarea organizațională ca o abilitate a organizației de a intui și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
preîntâmpina sau să limiteze „decalajul uman”, acesta fiind înțeles ca „distanța care există între complexitatea crescândă șa problemelor vieții, n.n.ț și capacitatea noastră de a-i face față” (p. 22). Chiar dacă, „practic, fiecare persoană din lume, școlarizată sau nu, experimentează procesul învățării”, este foarte probabil că „în prezent, nimeni nu învață încă la nivelul, cu intensitatea și cu viteza necesare pentru a face față complexităților lumii moderne” (pp. 24-25). Ca urmare, pentru a face față provocărilor lumii contemporane, oamenii trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de-a lungul timpului, care impun necesitatea unei individualizări a predării și a strategiilor de învățare, a unui mediu securizant și suportiv; - transformările fizice, psihologice și sociale consecutive vârstei, care generează nevoi specifice, interese și obiective diferite; - anxietatea și ambivalența experimentate de adult, ce se regăsesc în orientarea lui spre învățare, putând inhiba încercările de a deveni mai autonom. Toate aceste lucruri pot fi identificate de educator în primele sesiuni (prin discuții informale, de grup, evaluare de nevoi), în încercarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de factori cu impact asupra deciziei de a participa: - situaționali - respectiv situația experimentată de persoană la un anumit moment (probleme familiale, de sănătate, lipsa banilor sau a timpului necesar ș.a.); - instituționali - constând din toate acele practici și proceduri existente la nivel de societate, care pot conduce la descurajarea adultului în demersul său formativ
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să surmonteze carențele deopotrivă ale studiilor transversale, cât și a celor longitudinale pe această temă (efectul cohortei, „moartea” experimentală, adică diminuarea pe traseu a eșantionului și, nu în ultimul rând, investigarea repetată a acelorași subiecți), Schaie (apud Lefrançois, 1996) a experimentat studiul secvențial. Concret, lotul inițial de subiecți a fost testat periodic, din șapte în șapte ani, pe o durată totală de 28 de ani, iar, la fiecare retestare, un nou eșantion era cooptat spre investigare. Au fost vizate șase capacități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stau pe margine ca observatori. În viața obișnuită, oamenii evită multeexperiențe de învățare potențiale din cauza dificultăților sau pericolelor fizice, financiare sau psihologice implicate. Prin experiența simulată a jocului de rol, unele dintre aceste experiențe evitate în viața reală pot fi experimentate în atmosfera sigură, suportivă a mediului educațional. Există două tipuri de joc de rol: cel structurat și cel nestructurat sau spontan. Într-un joc de rol structurat, obiectivele sunt date, situațiile definite, „scenariile”pentru roluri descrise și, de asemenea, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
metodele alese pentru instruire să implice activ adultul în activitate, cunoscut fiind faptul că înveți mai repede atunci când la ceea ce auzi și vezi adaugi acțiunea concretă. De asemenea, trebuie create oportunități pentru a utiliza informațiile și deprinderile formate, pentru a experimenta succesul cu aceste noi achiziții, crescând astfel încrederea în sine și motivația participantului. 5.7.2. Învățarea organizaționalătc "5.7.2. Învățarea organizațională" Învățarea nu este o activitate specifică doar individului în efortul său de adaptare, ci și organizației, care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățarea individuală este stimulată, documentată și evaluată, rezultatul fiind nu doar schimbarea oamenilor, ci și a structurilor (Neuberger, apud Fischer și Roben, 2002). Pentru a putea fi eficientă și a face față exigențelor din mediul de afaceri,organizația trebuie să experimenteze și să se reproiecteze permanent în ceea ce privește structurile, procesele, domeniile de activitate și obiectivele, chiar dacă, aparent, este vorba despre o adaptare optimă. McGill și colaboratorii săi (apud Malhotra, 1996) considerau învățarea organizațională ca o abilitate a organizației de a intui și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
regele shakespearian, singur, mistuit de zădărnicia acțiunii și condamnat la înțelegere, devine om". Cam tîrziu, cum se știe... Dar nu doar despre piese și autori, regizorul are viziuni revelatoare. Ca orice artist pasionat, condamnat să ardă pînă la capăt, gîndind, experimentînd, definind, schițează o proprie poetică teatrală, în care conceptele sunt reevaluate în termeni seducători. Vorbind, spre exemplu, despre spectacolul de absolvire, Cartofi prăjiți la orice, profesionistul face o interesantă mărturisire: "nu l-aș mai putea repeta acum nu mai am
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pentru programe de perfecționare și realizare de spectacole. Adesea cei invitați au fost dramaturgi, actori, regizori, critici sau profesori. Niciunul dintre acești distinși invitați nu a fost mai puternic și mai captivant ca regizorul român Alexa Visarion. Prima dată am "experimentat" (acesta este singurul cuvânt care abia se apropie de o descriere a ceea ce s-a întâmplat) metoda sa de lucru în primăvara anului 1983, în spectacolul O noapte furtunoasă, de Ion Luca Caragiale, în București. A fost unul dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]