5,154 matches
-
de studiu pentru comportamentul organizațional”<footnote Johns, Gary, Comportament organizațional, Editura Economică, București, 1996, p. 6. footnote>. Analiza comportamentului organizațional are ca scop explicarea evenimentelor care apar și se desfășoară în organizații, în raport direct cu particularitățile acționare ale oamenilor. Explicarea se dovedește a fi dificilă, deoarece la stimuli asemănători, fiecare om poate reacționa diferit. Pentru unii, câștigul reprezintă baza motivației și satisfacției lor în muncă, pentru alții, comportarea corectă în organizație este generată de conștiința lor eticoreligioasă. Putem spune că
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
angajare până la expirarea contractului; 2) respectarea obligațiilor legale și a celor rezultate din regulamentele organizaționale, optimizarea ansamblului factorilor de igienă, securitate, condiții de muncă ale salariaților; 3) punerea în funcțiune a unui sistem de informare și comunicare; 4) interpretarea, aplicarea, explicarea a ceea ce implică dreptul social individual și colectiv; 5) elaborarea politicii de formare profesională și aplicare de acțiuni, a unui control real privind aplicarea acesteia; 6) adaptarea resurselor la necesitățile întreprinderii, pe diferite orizonturi de timp; 7) punerea în operă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
p. 51. footnote>. Modelele simplifică, pentru a putea prezenta ceea ce este esențial, prin procesul de abstractizare (omiterea unor aspecte) și pot mai bine dezvălui complexitatea unor realități. „Această reprezentare, ce se sprijină pe o observație, este o construcție care urmărește explicarea obiectului, în sincronia și diacronia sa. Produsul acestei elaborări va fi numit «model»”<footnote Larousse, Dicționar de sociologie, p. 176. footnote>. Termenul de „model” provine din latină (modus - măsură) și desemnează o clasă foarte diversă de produse<footnote Zamfir, Cătălin
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
obiectivele clare și utilizarea de metode și tehnici adecvate; prezentarea postului așa cum există în momentul analizei; înțelegerea, în primul rând, a sarcinilor și cerințelor postului; obiectivitate și precizie; reprezentativitatea deținătorilor posturilor pentru categoria de angajați care realizează sarcinile respective; necesitatea explicării titularului postului a motivelor și obiectivelor analizei; selecția și instruirea corespunzătoare a persoanelor ce realizează sau urmează să fie angajate în procesul de analiză; raportarea analizei la viziunea de ansamblu a proceselor de muncă; prezentarea rezultatelor analizei într-o formă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de a imita metodele științelor naturii, studiindu-se antecedentele cauzale și originile ; în practică "metoda genetică" justifică stabilirea oricărui fel de relații în cazurile în care lucrul este posibil pe baze cronologice. Aplicată mai rigid, .cauzalitatea științifică este folosită pentru explicarea fenomenelor literare, atribuindu-se caracter de cauză determinantă condițiilor economice, sociale și politice. Un al treilea mod de a efectua acest transfer constă în introducerea în studiul 'literaturii a metodelor cantitative folosite cu succes în unele științe, și anume în
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
aleg să le utilizeze. Marien Friestad (2001, 28) afirmă că psihologia consumatorului reprezintă studiul tuturor răspunsurilor comportamentale și psihologice care se produc În contextul asumării de către individ a rolului de consumator. În cadrul acestei arii a psihologiei se urmărește, deasemenea, descrierea, explicarea și realizarea unor predicții cu privire la reacțiile consumatorului la informații și experiențe legate de produse și servicii. Aceași idee a rolului fundamental al implicării cognitive și emoționale care preced decizia de achiziționare de bunuri este subliniată și de Wilhelmina Wosinska (2005
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care să susțină atitudinile creative ale managerului În observarea, controlul, influențarea și modelarea comportamentului consumatorului. Relațiile dintre atitudini și celelalte dimensiuni ale personalității Dezvoltarea psihologiei științifice și mai ales impunerea școlii behavioriste care pune pe primul plan comportamentul omului În explicarea vieții psihice a orientat lumea științifică spre studiul comportamentului uman În diferite situații, Începând cu cele de Învățare. Paradigma behavioristă comportament egal stimul implică răspuns, a făcut ca În domeniul economic al producerii de bunuri și servicii să se studieze
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ușurința de a se acomoda cu ele. Howard Gardner introduce conceptul de inteligență multiplă. El stabilește șapte tipuri de inteligență: lingvistică, logico-matematică, spațială, muzicală, kinestezică, interpersonală, intrapersonală. Ultimele două tipuri de inteligență, precum și inteligența socială (H. Gardner), sunt esențiale În explicarea conceptului de inteligență emoțională. Emoțiile sunt acele trăiri de scurtă durată dar de mare intensitate care sunt condiționate de evenimente conjuncturale. Ea depinde nu numai de natura factorului emoțional, ci mai ales de individ, de starea sa mentală, de experiența
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sistemului viu”, ca „model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată În timp, transformată și transpusă prin Învățare și educație În sfera internă a persoanei" (P. Golu, 1985), motivația destramă secretul „cutiei negre" a acțiunilor umane. Deși preocupările pentru explicarea conduitei umane se găsesc Încă În scrierile primilor filosofi greci, conceptul de motivație evoluând de la cuvântul latin motum (motivus) se impune de-abia În secolul XIX. Evoluția acestui termen este de la adjectiv, În diferite limbi romanice semnificând „care are proprietatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentului de consum, cu atât mai mult cu cât resursele rare cu Întrebuințări alternative pe care societatea umană le are la dispoziție impun producerea, numai a acelor bunuri și servicii care satisfac nevoile În cantitățile necesare. De aceea, cunoașterea și explicarea comportamentului de consum și cumpărare a devenit o necesitate stringentă, ignorarea modului de manifestare a acestuia, producând grave dezechilibre sociale și economice. De asemenea, În condițiile diversificării considerabile a ofertei, consumatorilor li se deschid largi posibilități de alegere. Pe de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
făcută o listă cu activități/soluții practicate de colectivitate; în al doilea rând, este necesară evaluarea eficacității/eficienței soluțiilor practicate. 4. Identificarea de noi soluții la problemele sociale - analiza problemelor sociale nu trebuie să se mărginească doar la identificarea și explicarea lor și a acțiunilor practicate de colectivitate. Este importantă și adoptarea unei orientări constructive. Sociologia trebuie să contribuie la producerea unor noi soluții, la selectarea lor, pe baza preevaluării acestora, la implementarea și corectarea lor. Contribuția la creșterea capacității colectivităților
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
realitate ce se impune datorită metodei lor de cugetare, transformată în deprindere ce se întărește prin practica zilnică. Autorul subliniază că aici este vorba despre identitate de deprinderi și nicidecum despre identitate de termeni. Poți răspândi dicționare foarte bune pentru explicarea valorilor de libertate, constituție, democrație printre cetățenii unor societăți întârziate, la fel cum au procedat și misionarii care au răspândit milioane de evanghelii printre popoarele arhaice din Africa. „Cooperațiunea socială se bazează pe o identitate de deprinderi, și nu pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spus, statul era principalul responsabil pentru felul în care trăiau oamenii, însă aceștia trebuiau să muncească pentru a avea o viață bună. Această mentalitate continuă să supraviețuiască și în perioada postcomunistă, dovadă fiind procentele destul de crescute pe care le obțin explicarea sărăciei prin insuficientul ajutor din partea statului și prin lipsa de efort individual. Un alt obiectiv al prezentei analize a fost explorarea dinamicii explicațiilor populare date sărăciei. Datele avute la dispoziție au permis urmărirea evoluției opțiunilor populației pentru una sau alta
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sugerată în științele politice și în economie, tinde să includă în capitalul social toate caracteristicile structurii sociale ce contribuie la dezvoltarea economică și la funcționarea statului, cu accent pe normele ce susțin instituțiile guvernării (vezi Grootaert, 1998). Se încearcă, astfel, explicarea tuturor variaților gradului de dezvoltare economică a unei societăți care nu țin de cauze „obiective”, palpabile, capitalul social devenind veriga de legătură între modelele explicative economice și realitatea socială. Definirea în acest mod extinde totuși sfera conceptului atât de mult
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pot adăuga contribuțiile aduse de dezbaterile pe tema „capitalului social” care au subliniat centralitatea problematicii bunurilor publice pentru științele sociale și au marcat, mai mult decât orice altă direcție de reflecție pe aceste probleme, importanța variabilelor culturale și sociologice pentru explicarea fenomenelor economice și instituționale de bază. În toate orientările menționate, accentul studiului este pus pe indivizi care se angajează voluntar în rezolvarea problemelor colective, la diferite niveluri, mai mult sau mai puțin instituționalizate, mai vaste ori mai restrânse. Folosind alți
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abordări ale mișcărilor sociale au propus explicații ale activismului care sunt reductibile la stări psihologice sau la trăsături de personalitate ale individului. McCarthy, McAdam și Zald (1988) enumeră autoritarismul, dorința de consistență cognitivă și deprivarea relativă. A fost utilizat pentru explicarea mișcărilor studențești chiar și un conflict oedipian dintre activiștii bărbați și tații lor. Deși neplauzibilă, o astfel de interpretare freudiană ar putea fi atașată datelor românești din studiul Re-ETGACE, în care, contrar așteptărilor, au fost remarcabile amintirile negative despre părinți
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
situații au produs rezultate diferite, aceasta s-ar putea să se fi întâmplat în principal deoarece au investigat forme de angajament specifice unor clase sociale, cum este cazul participării în mișcări sociale sau la organizații voluntare. Locul variabilelor culturale în explicarea acțiunii rămâne neclar. Totuși, consistența asocierilor dintre unele caracteristici biografice și disponibilitatea pentru implicare mă fac să cred că resursele culturale joacă un rol secundar, mai ales acela de instrumente pentru justificarea acțiunii sau a inacțiunii. Chiar și identitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai sînt numite și de tip observațional, în sensul că nu intervin efectiv în desfășurarea fenomenului investigat. Cercetarea experimentală urmărește verificarea unor relații cauzale între fenomenele și aspectele cercetate, descoperirea unor legi care guvernează procesul educațional, testarea unor teorii privind explicarea și predicția aspectelor analizate și se realizează de obicei prin metoda experimentului. Iar experimentul înseamnă, de la bun început, intervenția în desfășurarea fenomenului investigat urmată de măsurarea efectelor respectivei intervenții. 1.5. Cercetarea între observațional și experimental Ultima distincție discutată ne
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
istoric. Tehnicile și instrumentele de cercetare prin care se realizează metoda istorică sînt diverse, interviul, studiul de caz sau analiza documentelor fiind utilizate cu egală frecvență în studiile istorice. Tehnica specifică metodei este însă analiza documentelor, care constă în descrierea, explicarea sau teoretizarea unei mărturii, a unei experiențe, a unui eveniment sau a unui fenomen prin modalități specifice de sistematizare și ierarhizare (Sax, 1968; Johnson și Christensen, 2004). Reguli de utilizare a metodei istorice (Best, 1977; McMillan, 1992; Gall, Gall și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ușurință. De exemplu, informațiile despre anumite documente sau persoane nu dau întotdeauna măsura elementelor dominante ale unei epoci. Avantajul utilizării metodei istorice în cercetarea pedagogică îl reprezintă posibilitatea studierii sistematice a unor evenimente sau personalități. Aceste analize pot constitui fundamentul explicării unor evenimente, acțiuni și decizii actuale, pot oferi date care să faciliteze înțelegerea evoluției gîndirii și a practicii educaționale. Limitele metodei istorice decurg în mare măsură din implicarea subiectivă a cercetătorului în prezentarea și explicarea unui eveniment; valorile și interesele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Aceste analize pot constitui fundamentul explicării unor evenimente, acțiuni și decizii actuale, pot oferi date care să faciliteze înțelegerea evoluției gîndirii și a practicii educaționale. Limitele metodei istorice decurg în mare măsură din implicarea subiectivă a cercetătorului în prezentarea și explicarea unui eveniment; valorile și interesele cercetătorului, ecuația sa personală determină cursul analizei istorice. Simplificarea datelor istorice și generalizarea unor explicații cauzale constituie capcane în cercetarea istorică, la acestea adăugîndu-se erorile de identificare a faptelor și a situațiilor relevante în opoziție
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interviurilor este mai cronofagă. Realizarea interviurilor este urmată de transcrierea acestora, codarea, analiza și interpretarea datelor. Codarea datelor obținute prin intermediul interviurilor se realizează în concordanță cu modalitatea de analiză pentru care s-a optat. Analiza de conținut constă în descrierea, explicarea sau teoretizarea unei mărturii, a unei experiențe, a unui eveniment sau a unui fenomen prin modalități specifice de sistematizare și ierarhizare. Deși este utilizată în analiza datelor calitative - considerată de unii autori o metodă cvasicalitativă (Mucchielli, 2002) -, analiza de conținut
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
material. -Cuantificarea unităților de analiză se referă la stabilirea frecvenței cu care apar temele și, eventual, specificațiile acestora în materialul analizat. -Producerea rezultatelor include atît sistematizarea datelor rezultate în urma analizei, cît și prezentarea acestora cu ajutorul tabelelor și graficelor. Interpretarea și explicarea rezultatelor presupune semnificarea și resemnificarea rezultatelor analizei, prin raportarea acestora atît la construcțiile teoretice care au fundamentat cercetarea, cît și la concluziile unor studii similare. Tehnicile de analiză a datelor calitative obținute din aplicarea interviurilor au fost rafinate și diversificate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
condiții care pot influența variabila dependentă, alături de cea independentă. Controlul variabilelor externe constituie una dintre caracteristicile definitorii ale metodei experimentale: cercetătorul încearcă să păstreze constante condițiile externe și să manipuleze doar variabila independentă, astfel încît să evite influențele acestora în explicarea modificărilor variabilei dependente. Dacă variabilele externe nu sînt riguros controlate, se poate suspecta că variațiile variabilei dependente nu rezultă strict cauzal ca urmare a variațiilor celei independente. Dacă în cazul experimentelor de laborator acest lucru este posibil, în cazul experimentelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
unui experiment (Best, 1977; McMillan, 1992; Havârneanu, 2000a): a. Pentru validitatea internă: -Factori istorici. Intervalul de timp dintre aplicarea tratamentului experimental și măsurarea variabilei dependente poate fi marcat și de alte evenimente, exterioare în raport cu situația experimentală, care pot interveni în explicarea relației cauzale. De exemplu, un cadru didactic introduce un program de educație interculturală, cu scopul de a surprinde schimbările atitudinale ale elevilor; o criză locală sau chiar mondială majoră (atacuri ale unor grupări extremiste, conflicte interculturale etc.) mediatizată intens și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]