6,230 matches
-
lor. Și deși nu se vede mare lucru prin ceață, ai Într-un fel sublima senzație că privești În direcția cea bună. Capitolul 3 1 Un heraldist lipsit de experiență seamănă cu un călător medieval care Își aduce din Orient fantezii faunistice influențate de bestiarul domestic pe care l-a deținut tot timpul, și nu de rezultatele unor cercetări zoologice directe. Astfel, În prima versiune a acestui capitol, când am descris Însemnele heraldice ale familiei Nabokov (uitându-mă neglijent prin niște
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
este mai radical În politică cu atât este mai conservator În artă. Aveam la Îndemână mai multe adevăruri ca acesta, de care Îmi plăcea să fac caz, dar pe care Nesbit, ferm ancorat În ignoranța lui, le considera niște simple fantezii. Istoria Rusiei (puteam de pildă, să afirm) poate fi judecată din două puncte de vedere (ambele Îl iritau pe Nesbit, dintr-un motiv oarecare, În egală măsură): primul, prin prisma evoluției poliției (o forță ciudat de impersonală și detașată, funcționând
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
estet învățătură pentru ceea ce este, pentru ceea ce va fi. Romanul este și parabolă, simbol cu conotații contemporane, prin trimiteri transparente la trăirile timpului nostru. Arta cu care împletește trecutul cu prezentul, istoricul cu artisticul, respectând adevărul și ținând în frâu fantezia, izvodind o operă care nu copiază fidel, ci reproduce creator viața însăși, din care oamenii judecând trecutul să capete învățătură prezentului: iată adevăratul roman istoric. "Să extrag din istorie viața omenească pe care ea a absorbit-o... și s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ascunzătoare. Ca fetiță, Doina își avea sadismele ei. Odată, gest memorabil, făcut fără nici o ezitare, l-a pocnit pe fratele ei cu ciocanul (din fericire capul a rezistat). Voinică, înaltă, la primară își domina și bătea camarazii, și avea destulă fantezie pentru a recurge uneori la tortúri mai rafinate. Pe colegul ei de bancă, de pildă, îl pedepsea băgându-l cu capul în pupitru și ținându-l așa, ca într-un clește, în acea poziție nu foarte comodă. În urmă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
posibil imposibilul - comunicarea spontană între oameni de diferite niveluri culturale și temperamente. „Admiratorii” mei suedezi sunt interesanți, dar numai împreună, și un gând răutăcios mă face să compun în vise o singură persoană din trei, o persoană care să aibă fantezia lui X, neînfricarea în fața morții prin cocaină a lui Y și calmul de băiat de cincizeci de ani al lui Z. Sigur că ar ieși ceva monstruos să compui o ființă din trei, și restul să-l trimiți printre „materialele
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ceva malefic, ceva în spiritul lui Lilith, care se amuza să-i lege de coada ei lungă pe bărbați și să-i ducă spre apa în care îi va îneca. Scriind nuvelele trăiesc invers decât în realitate, totul începând în fantezie cu sfârșitul, moartea. Altă sămânță malefică în caracterul meu: a strecura în cel iubit o ambiție mortală, amintind de drama lui Shakespeare, a-i hipnotiza pe cei apropiați să facă posibil imposibilul, și cu asta grăbind vertiginos ceea ce inevitabil trebuie
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
uneori mă doare locul gol din care s-a scurs, în 1933, ochiul lui stâng. Ca să nu mai vorbim de faptul că primele desene văzute în tinerețe au fost desenele lui, la domnul Deleanu, și tot ce e bun în fantezia mea debordantă mi se pare ca o amintire a unui mare talent exersat în corpul meu, în nervii mei. Această senzație poate să fie numai o dorință obscură să-l aduc în viață pe tatăl meu, prin acești pictori străluciți
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
că trebuia să așteptăm milioane și milioane de ani-lumină până când această confirmare vizuală ne va parveni. Cum vezi, nu ai greșit prea mult când mi-ai spus că aveam un spirit prea geometric și totuși, Domnul fie lăudat, am o fantezie sigură. Îți spun toate acestea ca să știi cât însemni tu pentru mine. Grație deschiderii tale extraordinare asupra lucrurilor și lumii am început să deschid ochii, redându-mi gustul pentru dimensiuni înalte - lirice și metafizice. Îți voi fi recunoscător veșnic! Vreau
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
aventură! Ce melancolie de a nu călători ca o frunză pe apele infinitului! Mă întreb dacă „aventura” aparține mai degrabă creatorului vieții decât creaturilor. El resimțind plăcerea de a se mișca prin corpuri infinit, metamorfozându-se după propria, inimaginabila lui fantezie. Existențele imaginate ca organele unui corp imens, cu infiniți ochi, brațe și picioare, ca în poemul indian Gita. Viața e absurdă. Ecleziastul are tot dreptul să fie pesimist strigând: „O, deșertăciune, totul e deșertăciune”... Nimeni nu-și mai aduce aminte
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Dar cum este la modă bârfa, alții abia așteaptă comentarea unui eșec sau un comentariu veninos cu privire la o prestație artistică. Și atunci au argumente: Ăsă mă duc să mai dau și bani pentru a vedeaă Și urmează exagerările pe care fantezia omului mic le poate inventa, descurajând interlocutorii. În aceste condiții, mă simt dator să comunic cititorului faptul că am ocolit unele neîmpliniri care oricând pot apărea într-un spectacol. Fiind permanent în interiorul Operei, aș fi putut fi acuzat că pledez
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
astăzi instituțiile, să le ceară anual câte o lucrare românească (nu după modelul dirijist al manifestărilor fanfaronarde și găunoase din Cântarea României, prin chinuitoarea muncă voluntară, ci prin crearea de condiții financiare sigure de montare). Ar putea fi stimulată, astfel, fantezia creatoare a compozitorilor, a regizorilor și a scenografilor, care pot intra într-o competiție națională plină de exigență, onorată și cu premii atrăgătoare pentru lucrările autohtone care întrunesc sufragiile publicului meloman! A DOUĂSPREZECEA NOAPTE (A SPERANȚEI) Conform uzanțelor, se comentează
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
cu sudoarea talentului atâtor generații de artiști, compozitori și interpreți, în decursul timpuluiă Am dorit, multă vreme, să realizez un spectacol cu opera Aida la Teatrul de vară din Iași. Apreciam că acolo existau condiții de a da frâu liber fanteziei, după experiența câștigată în spectacolele de succes în aer liber, realizate cu atâția și atâția artiști. Propunerea aceasta, ca și altele, nu a primit sprijinul unor sceptici și a rămas încremenită în proiect multă vreme. Cândva, prin anii 90, în
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
holul de sus, printr-o atenție deosebită și o disciplină artistică remarcabilă, fiecare interpret a manifestat multă siguranță. Acompaniamentul la pian a fost asigurat, pe rând, de conferențiar universitar Maria Ursescu, lector universitar Lăcrămioara Nae și preparator universitar Andrei Hrubaru. Fanteziile vestimentare au fost coordonate de lector universitar Miruna Hașegan, de la secția textile a Facultății de Arte Plastice. Întreaga coordonare artistică a fost asigurată de conferențiar universitar Ada Burlui, șef de catedră la secția canto. Meritul deosebit al manifestării revine coordonatorului
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
el o pipăia și-o făcea la loc. A intrat pe mâna vraciului și bine a făcut. Mai târziu, fiind vorbareț și mare povestitor și-a explicat ușoara dereglare a mersului fie prin contactul cu un pește spadă în Oceanul Fanteziei, fie prin suflul exploziei unei grenade în primul război mondial, alături de generalul Dragalina, prietenul său. Desigur, pentru ascultătorul vrăjit de povestire faptul că Stoian nu avusese decât trei ani la atacul de la Mărășești, nu conta. Prea era al naibii de frumos. Spuneam
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
nu îi mai văzusem, încât aceste personaje erau foarte interesante pentru noi, care ne învârteam într-un cerc social închis. Puteam construi tot felul de povești, pline de mister sau de farmecul pe care îl exercită, în mintea copiilor, neprevăzutul, fantezia. * Îmi amintesc de un mare eșec școlar legat de gară și calea ferată. Eram în clasa a treia de liceu și venise un profesor nou la limba română. Româna o aveam zilnic, șase zile pe săptămână. Într-o zi s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
era Mihalcov profesor, nu s-ar fi întâmplat ceea ce a urmat: chiar a doua zi profesorul cel nou a adus tezele într-o servietă și ne-a dojenit pentru lipsă de idei, incultură literară, lipsă de stil literar, lipsă de fantezie și cele mai inadmisibile greșeli gramaticale. A început să analizeze, pe scurt, teză după teză. Văzând că a mea este la sfârșit, am fost sigur că este o lucrare asupra căreia va stărui, așa că râdeam cu plăcere la glumele, destui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a nu te întoarce... În preajma unei reforme Nu știu de unde mi-a rămas în minte imaginea clasică a farmaciei, instituție milenară, mai veche decât școala și spitalul, cu o istorie specială, aparținând când magiei, când unui amestec de adevăr și fantezie, când alchimiei, când științei chimico-fizice, când comerțului (dar un comerț special), când templului, când farmecelor vrăjitorești; probabil că imaginea "clasică" a farmaciei mi-a rămas în minte din literatură (Anatole France, Cehov, Balzac, Stendhal, din tragedia Emmei Bovary, din Pablo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Pe toți îi cheamă Rex." Și pe cel mai mic, o biată caricatură pitică, tot Rex îl cheamă. "Rex înseamnă pe latinește rege", ține să mă lămurească fetița. Plec mai ușor din această stradă când constat cât de lipsită de fantezie este, încât și-a denumit întregul fond de maidanezi cu același nume. O iau în sus, pe o scurtătură, de unde tocmai încearcă să se salveze o camionetă. În jur, într-un cor de îndemnuri și înjurături, niște muncitori participă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
am regăsit-o în fructul pe care mi l-a dăruit bătrâna bolnavă, ca o urare de Anul Nou. Aș vrea să o expediez, ca un mesaj, și la alte adrese, dar nu știu în ce limbă să o traduc. Fanteziile memoriei ,,Amintiri, amintiri", așa se chema, în urmă cu vreo două decenii, o șansonetă antrenantă, destul de stupidă, care exprima totuși un adevăr simplu, la care nu ne prea gândim: amintirile; că unele amintiri devin parte din ființa noastră, fără a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
început tema de ieri: "clonarea". Încă un nebun, mi am spus. Probabil că meseria a început să mi se scrie pe față, mi-am spus. O bănuială aveam eu. "Clonarea mi-a spus el pare o utopie ori chiar o fantezie neserioasă. Nimeni nu-i interesat de această descoperire uriașă care, după părerea mea, este primul pas către nemurire. Ideea pare atât de extravagantă, încât nici nu este luată în seamă. Numai câte un intelectual îndrăznește să treacă dincolo de semnificația procedeului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Fowles și copacul meu 246 Anacronica stare de "domn" 250 Liber la ucis păsările! 255 Nostalgic, pură nostalgie 259 Caporal cu bicicletă și fată 263 Mătușa Nadia, Regina 267 Acasă 272 În preajma unei reforme 275 Inscripție pe o portocală 280 Fanteziile memoriei 285 Bunul simț elementar 289 O frunză suspectă 294 15 iunie, ora 17.00 fix 299 O veche complicitate 303 Realitatea ca poveste 309 Corabie albă pe mare trecea 315 Viitorul e în ouă 320 Bătrânețea ca infracțiune 324
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
imaginare specifice unui fenomen istoric, în Occident și aiurea. Cu imaginarul marin al pirateriei s-a petrecut ceea ce s-a petrecut cu oricare alt decupaj faptic al trecutului uman, pus în poveste datorită puternicelor sale impresii, sub ceea ce Jung numește fantezie activă. Spre deosebire de fantezia pasivă, automată, frizând anormalul, patologicul, fantezia activă e specifică activităților spirituale și culturale și reprezintă înclinația psihicului uman de a prelua, mai ales inconștient, sugestii și corelații diverse și de a le asocia în exterior cu deosebită
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
fenomen istoric, în Occident și aiurea. Cu imaginarul marin al pirateriei s-a petrecut ceea ce s-a petrecut cu oricare alt decupaj faptic al trecutului uman, pus în poveste datorită puternicelor sale impresii, sub ceea ce Jung numește fantezie activă. Spre deosebire de fantezia pasivă, automată, frizând anormalul, patologicul, fantezia activă e specifică activităților spirituale și culturale și reprezintă înclinația psihicului uman de a prelua, mai ales inconștient, sugestii și corelații diverse și de a le asocia în exterior cu deosebită claritate, astfel încât rezultatul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Cu imaginarul marin al pirateriei s-a petrecut ceea ce s-a petrecut cu oricare alt decupaj faptic al trecutului uman, pus în poveste datorită puternicelor sale impresii, sub ceea ce Jung numește fantezie activă. Spre deosebire de fantezia pasivă, automată, frizând anormalul, patologicul, fantezia activă e specifică activităților spirituale și culturale și reprezintă înclinația psihicului uman de a prelua, mai ales inconștient, sugestii și corelații diverse și de a le asocia în exterior cu deosebită claritate, astfel încât rezultatul să pară un adevăr incontestabil. Așa
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Odată fixată, povestea a devenit mai ușor de reținut și de transmis, iar mitemele, având șablonul deja format, s-au putut combina și recom bina în alte și alte povești, sub auspiciile aceluiași imaginar fertil. Logica afectivă, setea de senzațional, fantezia activă a lui Jung le vor ajuta din plin. Favorizate de cadrul imaginativ al preromantismului și romantismului, eposurile piraterești occidentale au folosit cadrele legendare furnizate de Exquemelin și Johnson și au generat nuanțe noi ale poveștilor, alunecând în primul rând
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]