5,186 matches
-
o lungă contestație. El caută mereu ceva, un sens într-o lume plină de contradicții, o cale care să îl ducă spre adevărul pur, și nu o află pentru că drumul spre adevăr trece prin propria-i ființă dedublată, stăpânită de Fiara agresivă și de Dumnezeul care nu iluminează, ci poruncește. Existența lui e, într-adevăr, un lanț de eșecuri traduse în limbajul parabolei.Copil fiind, și-a dorit o bicicletă și, când a obținut-o, un șofer i-a sfărâmat-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
acoperă cu un strat popular, de înțelepciune condensată și accesibilă oricui, diferența de „statut” și nivel dintre două ființe. Fragilitatea copilului e un dat, un semn firesc al vârstei sale, o caracteristică printre altele (și „compensată” de altele) a omului, „fiară bătrână”; în schimb, fragilitatea melcului e un rezultat, ea apărând atunci când el este scos, prin „cânt și îmbieri”, de după al său „oblon de var”, pus protector „între trup și ce-i afar”. Mică vietate hermafrodită, melcul e o făptură perfectă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
de robane, de rindele, rame de ferăstrău, nedotate cu părți metalice de lucru (lame etc). 3) Mânere din lemn strunjite sau nu, pentru unelte sau instrumente de orice fel, precum mânerele pentru ciocăne, șurubelnițe, ferăstraie, cazmale, lopeți, cuțite, sigilii, ștampile, fiare de călcat etc. 4) Monturile de perii finisate sau nefinisate (lemn pentru monturi de perii), sub rezerva totuși că articolele neterminate trebuie să aibă deja formă de monturi. Montura de acest tip poate fi dintr-o singură piesă sau din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166430_a_167759]
-
Guy spune: �Cred c? Rusia are un plan ? i c? ? ție ce face�. Pe urm? to? i discut? despre mediul rural rom�nesc. Una dintre surorile lui Drucker intervine: �?? rile astea balcanice s�nt toate s? lbatice. Au ni? te fiare s? lbatice periculoase. Nu mi? ar pl? cea s? c?l? toresc prin p? r? ile acestea. �n Germania era altfel. Acolo, Willy ? i eu ne luăm bastoanele ? i... �. Vorbea cu drag despre via? a din Germania. �ntre timp este servit pr�nzul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
XIX-lea. Nu compară incendierea bibliotecii de la Louvain cu o ac? iune napoleonian? , ci cu un act demn de Attila Hunul. Distrugerea Catedralei de la Reims ? i folosirea �Bertei cea Gras? � reprezentau pentru Iorga o �ncarnare a spiritului lui Nietzsche, a �fiarei blonde�26. Iorga consideră tehnologia german? drept o �civiliza? ie care dezonoreaz? ? i distruge �ns?? i civiliza? ia�. Asista �ngrozit la na? terea omului secolului al XX-lea, pe care �l numea o �nou? specie�. �n conversa? ia avut? cu comandantul german
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe brutalul ? ef al Poli? iei de la Ia? i, Manciu, pentru ca, dup? aceea, s? fie achitat de c? tre un juriu. Iorga spumega de indignare 116. �n fond, nu trebuie s?? i consider? m pe membrii unui juriu drept ni? te fiare �nsetate de s�nge! Achitarea această eră dovadă urii oamenilor fă?? de birocra? ia ? i de brutalitatea poli? iei lui Br? tianu. Trebuie s? �n? elegem ? i mentalitatea acestei zone, care nu consideră c? o crim? politic? f? r? nici o motiva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
luat foc: �Dou? p? s?ri de prad? cad la �nvoial?; ele r? m�n ceea ce au fost �ntotdeauna ? i sper? s???i refac? imperiile ? i hegemoniile�. C�teva luni mai ț�rziu, Walther Rathenau era asasinat de c? tre nazi? ți. �Fiara �? i ridic? din nou capul�, comenta Iorga, fiind convins c? orice persoan? civilizat? , indiferent de convingerile sale politice, trebuie s? se ridice �mpotriva acestui monstru. �n timpul a? a?numitului �Puci de la ber? rie� ? i �n anii care au urmat, Iorga nu le
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
țigara aprinsă, în corsajul unei... colege realist-socialiste. Vă dați seama... Noapte, Grădina Copou, o singură pată de zăpadă. Îmi întrerup rondul și mă ascund (nerușinat) după un copac negru. Doar ei doi. Ea păr imens. El fes. Și cîinele. O fiară suplă care, sub îndepărtatul felinar, e de argint. Se tăvălesc îmbrățișați. Cînd el deasupra, cînd ea. Fără oprire, violent, că mă și întreb dacă nu cumva se petrece altceva acolo. Din cînd în cînd ea țipă: lup! lup! Cîinele și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Folklore, London, 1928. 12. Blaga V. L., Organe und Körpersofte in der rumanischen Volksmedizin, 1930. 13. Bologa V. L., Despre vrăji, doftoroaie și leacuri băbești, București, 1961. 14. Candrea I. și Densușeanu O., Cântece populare, București, 1960. 15. Candrea I. A., Iarba fiarelor, București, 1928. 16. Candrea I. A., Folclorul medical român comparat, București, 1944. 17. Cantemir D., Descrierea Moldovei, Iași, 1723. 18. Caraman Petru, Obrzed Koledowania a Slavian i a Rumanov studyaru porównawezw, Kracovia, 1933. 19. Caraman Petru, Substratul mitologic al sărbătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din suspinarea sa continuă. Și acest prognostic s-a adeverit în mai puțin de una sau două luni de zile; căci în adevăr Feriol a înnebunit și a fost așa de furios, încât a trebuit să-l țină legat în fiare"40 (cf. Pompei Samarian). Nebunia intermitentă, așa-zisa psihoză periodică, este cunoscută. Pravilistul menționează unele criterii medico-legale legate de această situație: "Cela ce-i când și când nebun, iar nu în toate zilele, cum s-ar zice, patru luni ieste
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
rămase gânditor, apoi, Întorcându se către pașalele din jurul său, zise cu Întristare: Dacă Țepeș ar avea o sută de mii de soldați ca acesta, de mult ne-ar fi gonit din Europa ! Mahomed porunci apoi să scoată pe soldat din fiare, Îi dărui o pungă cu bani de aur și-l lăsă liber. Soldatul trecu mândru printre șirurile de oșteni turci și se duse la ai săi. Cuvinte: lupte de hărțuială = luptele date de români cu turcii, atacându-i prin surprindere
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
vreau numai atâta, ci trebuie să-i dau și ajutor asemenea lui, vorbind de femeie. De aceea a spus: Să-i facem lui ajutor și a adăugat: asemenea lui, ca nu cumva când vezi că sunt aduse îndată la existență fiarele și toate păsările cerului (Fac. 2, 19), să socotești că e vorba de una din acestea. Chiar dacă multe din animalele necuvântătoare îl ajută pe om la muncile lui, dar nici una la fel cu femeia, înzestrată cu rațiune”. (Sf. Ioan Gură
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
al tuturor, Iisus Hristos, Care prin dragostea Lui toate le-a răbdat pentru a noastră mântuire? De altfel despre această pace ce o va aduce El se proorocise de demult. Căci spusese Scriptura: Și-și vor preschimba săbiile lor în fiare de plug și sulițele lor în seceri și nu va mai ridica sabia un neam asupra altui neam și nu vor mai fi învățați să se lupte (Is. 2, 4). Și nu e de crezut (ce s-a scris). Căci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
puțini ani înainte, de către unii care au venit din Apus și au vestit-o, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 8) „După venirea lui Hristos, cei ce locuiesc pământul au ajuns din fiare, oameni, dar, mai bine spus, toți aceia care pășesc cu adevărat pe urmele Lui au ajuns din oameni, îngeri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre aducerea aminte de moarte, II, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vedeau; de aceea s-au slujit de mâinile ostașilor, ca furia lor să crească și prin această judecată publică. Ce inimă n-ar fi muiat mulțimea care-L urma pe Iisus și plângea? Această mulțime, da, dar nu pe aceste fiare! De aceea și Domnul pe aceia îi învrednicește de răspuns, dar pe aceștia, nu!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXXVII, I-II, în PSB, vol. 23, p. 975) „Căci deși a ajuns mort ca un om
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu-ți poți dovedi pe altă cale existența judecății viitoare, atunci gândește-te la cele ce se petrec în casa ta și vei vedea cât de absurd este acest gând! De ai fi neomenos și crud și mai sălbatic decât fiarele, n-ai vrea la moartea ta să lași nerăsplătit pe un rob credincios, ci îi vei da și bani și 77 libertate. Și pentru că atunci când pleci din lume, nu mai poți să-i faci vreun bine, îl recomanzi moștenitorilor tăi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nemărginită, iubirea nespusă de oameni, blândețea cea nemăsurată, va lăsa neîncununați și nerăsplătiți pe slujitorii Săi, pe Petru, pe Pavel, pe Iacov și Ioan, pe cei care pentru El au flămânzit în fiecare zi, au fost întemnițați, biciuiți, înecați, dați fiarelor sălbatice, omorâți, pe cei ce au suferit atâtea necazuri, pe care nu-i cu putință să le numeri? Președintele jocurilor olimpice laudă și încununează pe luptătorii învingători, stăpânul sluga sa, împăratul pe ostași și, într-un cuvânt, fiecare răsplătește pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
din care a fost născut”. (Sf. Vasile cel Mare, Regulile morale, reg. 20, în PSB, vol. 18, p. 122) „Chiar elin de-ai fi, și chiar unul care a întrecut toată răutatea, chiar scit de-ai fi, sau barbar, sau fiară sălbatică, și încărcat de toate absurditățile, chiar de-ai purta cu tine sarcina nenumăratelor păcate, de îndată însă ce ai primit cuvântul crucii și te-ai botezat, ai șters toate acele răutăți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
între cuvinte, București, 1984; Poeme, București, 1985; Noapte bună, Săgetătorule!, București, 1989; Strategie și supraviețuire, Chișinău, 1992; Poezii - Poèmes, ed. bilingvă, tr. Radu Cretzeanu, Andrée Fleury, Ion Matei și Paul Miclău, București, 1997; Proze, București, 1998; Ecosofia, București, 2001; Îmblânzirea fiarei din om sau Ecosofia, București, 2001; Sub 50 de stele, București, 2002; Convorbiri în amurg, București, 2002; Cinci jurnale de bord și coroana de spini, București, 2003. Repere bibliografice: Dumitru Solomon, Elogiul pământului natal, GL, 1955, 39; Eugen Atanasiu, „Întoarcerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
părul și barba pentru a se autosuplicia, zăbovea ore întregi stând în picioare sau întins pe ghimpi. Refuza categoric să-și mai spele trupul și hainele, arătând îngrozitor. Se odihnea într-un loc unde cadavrele erau lăsate pradă păsărilor și fiarelor sălbatice și dormea înconjurat de trupurile intrate în putrefacție. El însuși spune: „Când zăream vreun păstor ori pe vreun om ce venise după lemne, o luam la goană dintr-o pădure în alta, dintr-o vale în alta, de pe o
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Dumnezeu, nu răpire a socotit a fi întocmai cu El» (Filip. 2, 6), dar cu toate că se află într-o slavă atât de mare, mărturisind (pe Hristos) nu o dată sau de două ori ci de multe ori, pe când erau sfâșiați de fiare și având pe tot trupul arsuri, sângerări și răni, nu numai că nu s-au numit pe ei înșiși martiri, ci nu ne-au lăsat nici pe noi să le spunem acest nume, ci dacă vreodată careva dintre noi îi
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
dă singur prigonitorului cu mâinile legate; el a fost, atât cât i-a stat în puterea lui, cel care a ajutat răutatea prigonitorului; iar dacă a și ațâțat-o, atunci este în chip desăvârșit cauza prigoanei; că el a provocat fiara. El a dat naștere pricinii prigoanei, pentru că el este cauza luptei, a pagubei, a dușmăniei, a judecății”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. X, 76.1.-76.2., 77.1.-77.2., în PSB, vol. 5, p.
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
în trupuri de piatră și de fier, nu cu trupuri stricăcioase și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s-ar fi schimbat într-o fire nepătimitoare și nemuritoare, care nu se pleacă nevoilor amare și dureroase ale trupului. Ca niște fiare sălbatice, crude și nemiloase, călăii, înconjurându-le trupurile, le găureau coastele, le strujeau cărnurile, le descopereau și le lăsau oasele goale! Nimic nu punea stavilă cruzimii și neomeniei lor. Iar când ajungeau la măruntaiele lor, când intrau până în adâncul trupurilor
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
urăsc lucrările lui Dumnezeu, însă, fiind pentru noi pline de curse, le disprețuim (pentru dobândirea) altora cu mult mai mari»”<footnote Ibidem, p. 144. footnote>. Când proconsulul păgân i-a zis venerabilului episcop Policarp al Smirnei: „Am la dispoziția mea fiare, am să te predau lor în caz că nu te căiești”, Policarp a răspuns: „Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne întoarcem de la rău la dreptate”. Acela
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
căiești”, Policarp a răspuns: „Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne întoarcem de la rău la dreptate”. Acela însă i-a zis din nou: „Dacă de fiare nu-ți pasă, focului am să te dau ca să te domolească atâta vreme cât nu-ți schimbi părerea”. Policarp răspunse: „Tu mă ameninți cu un foc ce arde un timp și apoi se stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]