5,597 matches
-
dar corpul său respinge mușcătură din motive necunoscute. Respingerea provoacă un lichid vâscos negru pentru care se prelinge din urechi, și naș. Se gândește că va deveni un vârcolac, el a încercat să filmeze cum schimba pe lună plină, dar filmarea arată că nu să schmbat și rămas uman. El merge la Derek în căutare de răspunsuri, dar îl găsește Chris și Hunters. Chris sugerează că nu mai încerca să devină un vârcolac. În noaptea aceea pe câmpul de lacrosse camionul
Teen Wolf () [Corola-website/Science/327506_a_328835]
-
coproducție româno-franceză. Pe tot parcursul anului 1965 s-au purtat negocieri între partea română și partea franceză, care au fost finalizate printr-un acord semnat la 9 martie 1966, prin care partea română avea o participare majoritară de 60%, iar filmările urmau să aibă loc în România timp de 10 săptămâni începând din aprilie 1966. Prin acel acord s-au stabilit și actorii francezi ce urmau să aibă roluri în film: Pierre Brice (Severus), Alida Valli (Meda) și Bernard Blier (Fuscus
Henry Deutschmeister () [Corola-website/Science/327565_a_328894]
-
Andrei Blaier. Acesta a fost filmul de debut în scenaristică al lui Mircea Cornișteanu. Filmul a fost produs de Studioul de creație „Profilm” și realizat în Studioul Cinematografic București. Regizori secunzi au fost Mona Segall Rotaru și Vilma Stan, iar filmările combinate au fost realizate de Nora Irimescu. Filmul "" a fost vizionat de 72.560 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
Este adevărat, muncește mult în timp, dar ce face el rămâne. Nu-i mai puțin adevărat că scenografia de film este o artă tridimensională asemănătoare arhitecturii. La film timpul va fi mai scurt și ideea o realizezi repede, dar după filmare munca ta dispare, sau mai precis, rămâne numai pe peliculă. Tu vei avea în permanență satisfacție pentru ce ai clădit cu sârg și pasiune și tot pe atât, poate chiar mai mult, te va chinui durerea pentru ceea ce a trebuit
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
personalitatea artistului-patriot. El a scris scenariul acestui film pe care l-a prezentat pentru analiză Studioului Cinematografic București. Fiind primită aprobarea studioului, filmul a intrat în faza de producție în martie 1972. Au fost căutate cele mai potrivite locații de filmare, s-au realizat și avizat schițele de decor și s-au început probele pentru selectarea actorilor. Filmările au avut loc în perioada mai - septembrie 1972 la Stupca, Brașov, București, Buftea și Putna. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
București. Fiind primită aprobarea studioului, filmul a intrat în faza de producție în martie 1972. Au fost căutate cele mai potrivite locații de filmare, s-au realizat și avizat schițele de decor și s-au început probele pentru selectarea actorilor. Filmările au avut loc în perioada mai - septembrie 1972 la Stupca, Brașov, București, Buftea și Putna. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu participarea Conservatorului Ciprian Porumbescu din București și cu concursul autorităților administrative din județele
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
la Casa de Cultură din Suceava și l-a întrebat dacă știe să cânte la vioară. Tudose a răspuns că știe atât să cânte, cât și să facă figurație. Imaginile au fost filmate de Ovidiu Gologan și Aurel Kostrakiewicz, iar filmările combinate au fost realizate de operatorul Alecu Popescu, fratele regizorului Ion Popescu-Gopo. Regizori secunzi au fost Doru Năstase și Nicolae Corjos. Machetele au fost confecționate de Al. Mocanu și pictate de Aglaia Ciochircă. Imaginile filmate au fost transpuse pe ecran
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
O parte din cadre au fost filmate la Timișoara. Scenele a căror acțiune se petrece în America anilor '20-'30 au fost filmate pe peliculă alb-negru, iar celelalte pe peliculă color. Regizori secunzi au fost Doina Cărădan și Mircea Plângău. Filmările combinate au fost realizate de operatorul Nora Irimescu și de tehnologul Nicolae Novac, iar trucajele de operatorul Valentina Crăciun. Filmul a avut premiera la 17 octombrie 1997, iar regizorul a murit două luni mai târziu, la 26 decembrie 1997. La
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
a fost montat și un radar. Au fost amenajate noi spații pentru cabine și mai ales atașarea la prova, în lungul etravei a unei camere de observație submarină. Această cameră avea un număr de cinci hublouri pentru observație și pentru filmare subacvatică. A fost dotată cu telefon, aparat de filmat și cameră de televiziune care funcționau permanent transmițând imaginile pe un ecran aflat în cabina de comandă. Pentru sporirea capacităților de explorare submarină, au fost instalate și două minisubmarine (denumite „farfurii
Calypso (navă) () [Corola-website/Science/327597_a_328926]
-
și apoi și scenariul literar, solicitând efectuarea unor „îmbunătățiri”. Scenariul final a fost scris de Horia Lovinescu și Mihai Opriș, care își împart drepturile de autor în mod egal. Filmul a intrat în faza de producție la 8 octombrie 1973. Filmările au început la 1 martie 1974 și s-au desfășurat în București și Comana, fiind finalizate la 17 iunie 1974. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu concursul Ministerului Apărării Naționale. Regizor secund a fost
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
este alcătuită din conversațiile unor călători cinefili în drum spre studiourile cinematografice de la Buftea, întrerupte de prezentarea mai multor secvențe din filmele românești din perioada 1927-1977. Secvențele de legătură reprezintă aproximativ 40% din lungimea totală a filmului. Pe platoul de filmare de la Buftea, un regizor (interpretat de Dem Rădulescu) încearcă să filmeze o scenă dintr-un film de comedie în care un personaj (interpretat de Vasile Muraru) trebuie să calce întâmplător pe o coajă de banană și să alunece. Ceilalți actori
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
planului general al Studioului. Devizul limită era de sub 1 milion de lei, filmul urmând a fi format în proporție de 80% din materiale de arhivă, iar restul (circa 450 metri utili) urma să fie material nou realizat pe platourile de filmare. La 22 august 1978, Consiliul Culturii și Educației Socialiste a aprobat realizarea proiectului, iar filmul a intrat în faza de producție la 15 septembrie 1978 cu o lungime estimată de 2.500 metri utili și un deviz maxim de 1
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
1978, Consiliul Culturii și Educației Socialiste a aprobat realizarea proiectului, iar filmul a intrat în faza de producție la 15 septembrie 1978 cu o lungime estimată de 2.500 metri utili și un deviz maxim de 1,3 milioane lei. Filmările au durat 12 zile și s-au desfășurat în octombrie 1978, fiind finalizate la 1 noiembrie 1978. Operatorul Alexandru David a avut un rol secundar la realizarea acestui film, el filmând doar secvențele de legătură: conversația unor călători cinefili aflați
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
nouă" este primul film de studio după nouă ani care să fie turnat pe peliculă de 65 mm (pentru scenele fără efecte vizuale). Precedentul a fost "Hamlet" al lui Kenneth Branagh din 1996, turnat integral pe peliculă de 65 mm. Filmările au fost finalizate după trei luni și jumătate în noiembrie 2004. Filmul a fost inițial planificat pentru lansare în noiembrie 2005 dar lansarea a trebuit să fie amânată. Malick încă edita scenele care au fost turnate. El este cunoscut pentru
Lumea nouă (film din 2005) () [Corola-website/Science/327687_a_329016]
-
încercări năprasnice. Scenariul filmului a fost scris de Stere Gulea și a adaptat nuvela "Ochi de urs" a lui Mihail Sadoveanu. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Mariana Petculescu, iar operator filmări combinate Nora Irimescu. Muzica este interpretată de Orchestra de Cameră dirijată de Horia Andreescu. Dresura ursului a fost realizată de Ioana Vîntoiu. Actorul Dragoș Pâslaru a interpretat în film rolul pădurarului Culi Ursake, care și-a găsit pacea sufletească ca
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
mai multe spectacole și a rămas impresionat de personalitatea ei, considerând-o foarte apropiată de personajele imaginate de Mihail Sadoveanu. După câteva probe, i s-a oferit rolul principal feminin din film (mama lui Culi), cântăreața dovedind pe tot parcursul filmărilor că este „de o ținută și de un profesionalism impecabile”. Stere Gulea a avut numai cuvinte de laudă despre Sofia Vicoveanca, spunând că a fost o onoare să lucreze cu ea. Regizorul s-a gândit într-o vreme să facă
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
Scenariul filmului a fost scris, conform contractelor, de Mihai Valter (75%) și Octav Pancu-Iași (25%), după o idee a dramaturgului Teodor Mazilu. Pe generic este creditat însă doar Octav Pancu-Iași. Filmul a intrat în faza de producție în martie 1975. Filmările au avut loc în vara anului 1975. Regizor secund a fost Remus Nastu. Pentru rolul fratelui medicului Ovidiu Pavel, regizorul s-a gândit la Colea Răutu. Actorul a acceptat fără niciun fel de rezerve acel rol, deși avea o durată
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
mașina este scoasă de pe câmp cu ajutorul unui tractor, iar cei doi își continuă drumul spre Sinaia. Ei iau niște autostopiști de pe drum, apoi Anca face o depășire neregulamentară și primește amendă de la poliție. Într-un sat ei nimeresc în mijlocul unor filmări conduse de regizorul Geo Saizescu. Personajul principal al filmului era un inginer interpretat de George Motoi care avea ca hobby mașinile decapotabile. Deoarece mașina adusă la filmări era nepotrivită pentru film, regizorul trimite doi membri ai echipei de producție să
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
neregulamentară și primește amendă de la poliție. Într-un sat ei nimeresc în mijlocul unor filmări conduse de regizorul Geo Saizescu. Personajul principal al filmului era un inginer interpretat de George Motoi care avea ca hobby mașinile decapotabile. Deoarece mașina adusă la filmări era nepotrivită pentru film, regizorul trimite doi membri ai echipei de producție să închirieze pentru 15 zile Fordul Ancăi. Scăpați de echipa de filmare, cei doi opresc mașina la o crâșmă rurală pentru a bea o cafea. Acolo tocmai avea
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
un inginer interpretat de George Motoi care avea ca hobby mașinile decapotabile. Deoarece mașina adusă la filmări era nepotrivită pentru film, regizorul trimite doi membri ai echipei de producție să închirieze pentru 15 zile Fordul Ancăi. Scăpați de echipa de filmare, cei doi opresc mașina la o crâșmă rurală pentru a bea o cafea. Acolo tocmai avea loc o bătaie între bețivi, iar mașina este folosită pentru a transporta un rănit la spitalul din Câmpina, trecând iarăși prin locul unde se
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
doi opresc mașina la o crâșmă rurală pentru a bea o cafea. Acolo tocmai avea loc o bătaie între bețivi, iar mașina este folosită pentru a transporta un rănit la spitalul din Câmpina, trecând iarăși prin locul unde se făceau filmările. În cele din urmă, Radu și Anca ajung la Sinaia, Anca înscrie mașina la raliu și, cum se dăduse startul cursei, cei doi intră direct pe pista de concurs, fără a-l mai lua în mașină pe partenerul Ancăi (Eusebiu
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
Radu are surpriza să o audă la celălalt capăt al firului pe Anca. El iese în ploaie și se duce la cabina telefonică, unde o întâlnește pe femeia de care se îndrăgostise. Scenariul filmului a fost scris de Ion Marinescu. Filmările au avut loc în anul 1991. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Doina Cărădan. Redactor muzical a fost Anca Dumitrescu. Coreografia a fost executată de trupa „Orion-Balet” București de pe lângă
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
1975. Filmul a intrat în faza de producție la 1 noiembrie 1976, cu un deviz limită de 2,9 milioane lei. Rolul principal urma a fi interpretat de actorul Dan Nuțu, iar rolul președintelui C.A.P.-ului de către Toma Caragiu. Filmările au durat 47 de zile și s-au desfășurat în perioada 4 martie - 28 mai 1977. Prima zi de filmare a avut loc în satul Micloșani din județul Dâmbovița la 4 martie 1977; în acea seară s-a produs un
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
lei. Rolul principal urma a fi interpretat de actorul Dan Nuțu, iar rolul președintelui C.A.P.-ului de către Toma Caragiu. Filmările au durat 47 de zile și s-au desfășurat în perioada 4 martie - 28 mai 1977. Prima zi de filmare a avut loc în satul Micloșani din județul Dâmbovița la 4 martie 1977; în acea seară s-a produs un cutremur devastator în care a murit actorul Toma Caragiu, ce urma să joace în film. Din această cauză, filmările au
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
de filmare a avut loc în satul Micloșani din județul Dâmbovița la 4 martie 1977; în acea seară s-a produs un cutremur devastator în care a murit actorul Toma Caragiu, ce urma să joace în film. Din această cauză, filmările au fost suspendate până la 19 martie. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Stelian Stativă. Operatorul Valentin Ducaru a debutat în acest film ca director de imagine. După finalizarea filmărilor, pelicula a
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]