6,379 matches
-
Dracula (sau, în unele versiuni, chiar Andy Warhol's Dracula, 1974). Și acolo aristocrația, reprezentată de Dracula (conte bolnav și decrepit, exilat din Transilvania în însorita Italie, în căutare de sânge de virgine) și de tinerele fiice ale marchizului di Fiori, este ridiculizată de virilul țăran Marco, sedus de idei progresiste și egalitariste. În final, acesta se răzbună pe toți patricienii decadenți, ucigându-l pe conte și violând-o pe mezină, singura care scăpase, până atunci, farmecelor erotice ale neverosimilului marxist
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
două mii de ani de civilizare și coagulare a identității culturale proprii prin limba și mitologia destul de unitare în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic. De aceea, reunificarea românilor atunci nu a fost doar o întâmplare fericită, insuflată numai de Pronie. Ea rezulta și din fiorul conștiinței unității, realizat cu sacrificiul adesea "inconștient" al multor vieți omenești. De la mulțimea oamenilor simpli de pe front și din țară, la generali, ofițeri și soldați, de la rapsozi și interpreți populari, la intelectualii din toate cele trei principate, din Dobrogea, Banat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
menționați recunoșteau că au valorificat câte ceva și din substanța tradițiilor în care s-au zămislit și format o vreme. Unii critici de astăzi le impută "păcatele tinereții", ori li se devalorizează întreaga muncă, amplificând astfel sursele dezorientării generațiilor actuale. Creșterea fiorului și intereselor pentru filosofie nu ca un mijloc de acces la centrele de putere, ci ca o cale de atingere a unei înțelegeri mai complete a vieții s-a văzut în numărul sporit de scrieri cu profil filosofic, apoi în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
municipiul Iași. Iarba, scările și curățenia de peste tot rămân exemple demne de urmat pentru întregul oraș plin de multe reziduuri. Lucirile sticloase ale clădirilor au înlocuit griul de altădată, dar liniile și planurile intersectate tăios cu pereți tip lame dau fiori vizitatorului sosit din locuri cu mai puțină agresivitate. De aceea, exemplul acesta ne îmbie să revenim la tema "imitație și creație". Capitolul 9 Modernizările Estului, între imitație și creație Din anii 1990 încoace nu numai că s-a renunțat la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
aria de rezonanță a misterului, dar și ambiguitatea lui. Înainte de a deveni ortodoxist și ultranaționalist în contextul culturii românești, misticismul dobândește conturul poetic al unei vocații simboliste care respiră același aer cu cel european. Un loc privilegiat în reflectarea acestui fior mistic în pictura simbolistă românească îl ocupă tablourile cu subiect religios. Figura cristică este capabilă să catalizeze un tip de sensibilitate care iradiază dincolo de subiectul testamentar sau veterotestamentar. Tudor Arghezi remarca tematizările simboliste de fior religios în pictura lui Nicolae
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
loc privilegiat în reflectarea acestui fior mistic în pictura simbolistă românească îl ocupă tablourile cu subiect religios. Figura cristică este capabilă să catalizeze un tip de sensibilitate care iradiază dincolo de subiectul testamentar sau veterotestamentar. Tudor Arghezi remarca tematizările simboliste de fior religios în pictura lui Nicolae Vermont: "Vermont este această cetate cenușie, cu drame creștine pe la răspântii, cu Isuși luminoși prin odăi de nori, cu sfinți Ștefani uciși cu pietre, cu răcnetele de părere de rău târzie ale lui Iuda"237
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
special văzul. În proiectul de copertă pentru volumul de poezii al lui Al. Bogdan-Pitești, Sensations intimes, apar trei femei cu gesticulația senzuală tipică a femeilor Jugendstil. Una dintre ele cântă la flaut, o alta, cu ochii închiși, pare transportată de fiorul voluptuos al muzicii. Privirea joacă un rol esențial în contextul scenarizării seducției ca potențial distructiv al femeilor fatale ale decadentismului. Privirea care se închide, însoțită mai totdeauna de o transă voluptuoasă, sugerează replierea către propria intimitate, cu deschiderea simultană spre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o frumoasă fată în stilul senzualității secesioniste, cu flori albe în păr. În numărul 2 din septembrie, A. Mucha oferă desenul unui proiect de evantai în stilul Art Nouveau, care l-a consacrat. În aceeași pagină avem două poezii de fior romantic ale lui Al. Davila 512 și Gabriel Donna. La Hors-textes apare un "desemn" de Alexandre Séon, "Studiu pentru Lira lui Orfeu". Artachino, în frontispiciu, o desenează pe Ileana, "patroana" simbolică a revistei, ca împărăteasă a florilor, printre flori de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
galbene, învîrtindu-se-n clipe largi pînă la pămînt în jurul coadelor vestejite, și de departe s-aude glas de lebădă..." " Pare că, fascinată, vremea iarăși își contenește mersul. Și în văzduhul fluid nici o adiere, în frunzișuri nici un murmur, pe luciul apei nici un fior..." În cazul unor portrete realizate prin aproximări și negații succesive, preluarea de către Mateiu a modelului patern nu mai poate fi pusă sub semnul îndoielii și trezește bănuiala de infracțiune... în familie: Broaște... destule "Nu era nici mare nici mic, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
validează relațiile interumane și face ca un discurs religios să fie roditor și revelator. Altfel spus, deși putem auzi cuvinte înălțătoare, deși ne putem simți înfiorați citind pe internet despre orice temă ce poate face obiectul discursului religios, dacă acest fior, dacă acele cuvinte nu au finalitate în viața noastră lăuntrică, schimbându-ne pe noi și prin noi lumea, atunci discursul religios este asemenea oricărei semințe căzute fie pe piatră, fie pe drum, fie între spini și pălămidă. Un discurs religios
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
n jos, căci era obosită de emoțiune , dar nu sătulă de-a privi. Tremura cu toate astea ca varga și i-a fi auzit clănțănirea dinților dacă n-ar fi ținut gura strâns încleștată.” Reacțiile Cezarei atunci când este cuprinsă de fiorul erotic sunt similare cu cele ale Amaliei, din schița cu același titlu, pe care „actul amorului o făcea să tremure, să țipe , să leșine, ceea ce-i adăuga și mai mult fericirea”. Cezara este femeia romantică, tânără, cu pasiuni telurice. Este
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
rău care ne va apăsa existența la infinit. De aici și dimensiunea ei pe care o percepe cu maximă acuitate și sămădăul: Afară tuna, și el se cutremura la fiecare trăsnet; afară fulgera, și fiecare fulger îi trecea ca un fior prin inimă; icoanele sfinților îl priveau, și el stătea împietrit sub ele, căci oriunde s-ar fi dus el tot acolo rămânea. Câtă deosebire între Lică din momentul intrării în biserică și Lică de acum! Iată notațiile naratorului de la început
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
el din biserică. Îi era parcă i-l iau, i-l răpesc, i-l aruncă în prăpastia adâncă, în foc mistuitor, și atât nepot avea și dânsa. Când preotul vărsă apa sfântului botez în capul copilului, ea tresări străbătută de fiori și ochii i se umplură de lacrimi. Acum era papistaș nepotul ei, cel mai iubit dintre toți oamenii era papistaș. Discursul identitar al Marei pe care l-am întâlnit atât de des, conotația termenilor și noțiunilor referitoare la "corcire", respingerea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Națl se cutremură în tot trupul; îi venea să-l apuce de piept și să-l scuture încât să-i clănțănească oasele. În același mod reacționase și Persida în dialogul cu Burdea: Ea se cutremură în tot trupul, cuprinsă de fiorii care o trecuseră când se văzuse singură. Simțea că nu vine bine să stea atâta timp singură cu acest om pe care acum îl întâlnise întâia oară în viața ei [...] și totuși nu putea să se despartă de dânsul. Putem
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
era în ușa deschisă. Vedea ușa dată înapoi, vedea masa răsturnată în fața ei, auzise zgomotul ce-l făcuse masa în căderea ei; fusese o părere numai! Se duse să ridice masa și să închidă ușa, dar se opri cuprins de fiori reci. Ușa era închisă, iar masa stătea rezemată de ea, așa cum o pusese el. A visat?! Nu, n-a putut să viseze fiindcă nu dormise. Trebuia să plece din afurisita asta de casă, acum, în toiul nopții. Degeaba râdea neamțul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
supus personajul principal, Trașcă nu acceptă să intre în joc cu una cu două. Experiența trăită nu va fi uitată, dar nici rememorată cu nostalgie, pentru că amintirea ei îl va face pe erou să se simtă din nou trecut de fiori reci, să se cutremure din tot trupul. Nimic memorabil, doar terifiant. Spațiul hanului lui Slavici e însemnat de prezența corbilor sau a ciorilor și pângărit de turme de porci. Fiecare dintre aceste animale trimite la ideea de descompunere, moarte și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
om, sânge de om, toți avem suflet de om... Fără a fi o Persida în profunzime și complexitate, Sara, pe care o "împinge firea" ca pe eroina romanului de mai târziu, e o femeie puternică, interesantă, al cărei destin susține fiorul tragic, și prin acesta profund uman, al piesei. Iubirea are aici o tensiune pe care cititorul, spectatorul o remarcă. Și dacă piesa a fost fluierată, e tocmai pentru că dragostea curată, patimaș de puternică dintre Grațiani și Sara pare a se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aici numai de această veche funcție de creativitate legendară pe care au exercitat-o "bătrînii" evocînd timpul care a trecut al tinereții. În societățile noastre numite moderne, aparent dominate de un ritm din ce în ce mai rapid al schimbărilor, nu poate fi neglijat acel fior emoțional, estetic și sentimental în același timp care pare a se lega din ce în ce mai mult de rămășițele, de epavele recuperate ale unui trecut încă surprinzător de apropiat: instrumente, utilaje, mașini datînd de la începutul revoluției industriale, unele de mult ieșite din uz
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
un ecou este afirmația lui Joseph de Maistre, potrivit căreia lucrarea lui Dumnezeu nu-și va afla împlinirea decît încheindu-se prin acea aventură a omului ce "va sfîrși în unitate". La care tot Michelet îi răspunde reproducînd cu un fior aproape mistic acel cuvînt "simplu și admirabil" pe care 1-a adresat Franței Comuna din Paris în 1793: "Nu dorim decît un singur lucra, să ne pierdem în marele tot." Fără unitate vom pieri. "De ce oare nu ne dăm seama
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Ilisan și alții. Zâne n-au văzut ei În Poiana lui Filip, dar când să coboare spre Pârâul lui Brici, aud urlete de lupi. Nu după mult timp, apăru și haita. Erau mai mulți de șapte. Ochii lor sticleau trimițând fiori odată cu revărsatul zorilor. Fiecare bărbat a coborât din sanceu și au venit În fața boilor În timp ce haita flămândă se apropia. Atunci Toader din Deal, fratele lui badea Mitru, a tras un foc de armă. Din spatele convoiului s-au mai auzit două
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Îmbia pe cei aflați la coarnele plugului să prindă curaj. Sâmbătă seara avea loc jocul care se ținea de obicei Într-o șură, unde veneau ceterașul și dobașul. Și jocul ținea până a doua zi În zori. Acum flăcăii trăiau fiori ținând strâns mijlocul fetelor și simțindu-le sânii dați În pârgă. În pauză, pe după clăile de fân le mai furau câte un sărut, iar lor nu se poate spune că nu le plăcea. Vara erau clăcile de cosit și apoi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
simțurile: „De ce, o, Doamne, zorii noi îmi par străini, Născuți din întuneric mincinos?...” (întrebare naivă) Lecturând volumul Cântecul lebedei (Editura gunimea, Iași, 2011), cu certitudine putem afirma că poetul Dumitru Vacariu are forța și inteligența de a se detașa de fiorul nostalgic: „Sunt starețul zidurilor părăginite / și oficiez slujba ultimelor speranțe...”, vrând parcă să ne convingă... de prezența... ca o plutire de vis... a unui „freamăt de gânduri pe drumul tăcerii...”, pentru că visul alinător rămâne singura posibilitate de a deturna realul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Manea O voce a neîmpietririi E un mare privileJiu să te consideri fiu al mai multor patrii: cea a genezei tale, cea a afectivității sau cea în care ai văzut lumina zilei, acolo unde ai copilărit și ai gustat primii fiori ai frumuseții sau nefrumuseții vieții. E o mare șansă să pășești, cu egală măsură, prin locurile care ți-au fost cândva dragi sau pe care le venerezi, prin spațiul unde odihnesc întru eternitate părinții, rudele, prietenii de-o viață. Așa
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
unei căVătorii, pe care ea nu o acceptă. Tânăra - „cerească făptură” (Friedrich eölderlin) - arată precum o „plantă ce-i bolnavăși nu poate să-ndure soarele...” și natura pare răvășită. Blând își despletește toamna ramurile clătinate-n vânt... Enigmatic peisaj de fiori (pre)romantici (amintindu-ne de Byron, Novalis, eeine), la care concură „cerul roșu ca o rană”, dar și mai grav, tăcerea „de ger” a zeilor. Doar apariția nuntașilor „lălăind” - corteJiu gălăgios - animă peisajul, înfiorând pădurea. Copacii par „cuprinși de spaime
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
poetului: „opresc timpul / între două gene / cu una acopăr cerul / cealaltă îmbrățLșează câmpul...” (Ciudat) Realizați mutația creată? Iradiază o seninătate care ne apără de zbuciumul interior. și-n acest context, înțelegem că poezia și sculptura devin îngemănări ale aceluiași tainic fior estetic, zvârcoliri zămislitoare de frumos, „alchimie a durerii” (Lamartine), tainic dor materializat în forme care răscolesc conștiințele: „Tentația de a fi / ziditor / aroganța de a demiurg...” (înțeleg) și poetul, și sculptorul, devin niște dăltuitori de vise, statornici în dorința de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]