7,586 matches
-
influența decisiv, pe perioade lungi de timp destinul a milioane de alți oameni. În realitate raporturile individ - societate erau mult mai complexe bazate pe o morală acumulată în mii de ani și pe care socialismul, deși a atacat-o pe fundamentele sale, nu a reușit niciodată s-o înlăture și nici să-i contrapună o alternativă. Plecând de la aceste raporturi dintre individ și societate, socialismul a făcut iarăși un pas greșit instituind ceea ce se cheamă lupta de clasă 1146. În spatele acestei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 45. 13 Apud. Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică, geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009. Trimiterea se face în prefața lucrării amintite. 14 Jon Elster, Comportamentul social. Fundamentele explicației în științele sociale, Editura ALL, București, 2013, p. 62. 15 Hegel a afirmat că "tot ceea ceste real este rațional și tot ceea ce este rațional este real". Vezi Fr. Engels, Ludwig Feuerbach și sfârșitul filosofiei clasice germane, Editura PMR
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în 1609. Banca a fost fondată după o perioadă de mare haos monetar și de activitate bancară frauduloasă - bazată pe rezerve fracționare - desfășurată de bancherii privați. Banca a început să funcționeze la 31 ianuarie 1609, fiind denumită Banca de Schimburi. Fundamentul pe care a fost creată a fost păstrarea dispoziției constante a Tantundem în favoarea deponentului, cu alte cuvinte menținerea în orice moment a unei rate a rezervelor de 100% la depozitele la vedere. Pentru 150 de ani această bancă și-a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Unii dintre participanți, precum T. Boldur Lățescu, își exprimau susținerea pentru un prinț străin, neexcluzând însă posibilitatea ca, în cazul în care Conferința de la Paris nu ar fi acceptat o asemenea variantă, să se realizeze imediat "o nouă cercetare a fundamentului pe care s-ar putea menține unirea". Anunțând viitoarele mișcări, Lățescu 479 declara la 28 martie, într-un discurs ținut în sala municipalității din Iași, că, deși înțelegea imperativele momentului, respectiv necesitatea aducerii unui prinț străin, nu putea să nu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
mielușeii mei! Paște oile mele! Într-un limbaj sobru, dar profund, Card. Martini dă naștere astfel reflecțiilor asupra chemării, vocației de a te dedica celorlalți, fie în viața consacrată, de slujire preoțească, sau în viața de familie. Totul are ca fundament recunoașterea lui Cristos, asemenea lui Ioan în zorii enigmatici ai acelei zile Pascale emblematice: „E Domnul!” Manifestarea Domnului în viața unei persoane schimbă orice perspectivă: înlătură indiferența, angajează, responsabilizează, necesită un răspuns potrivit. Prin Cristos, cu Cristos și în Cristos
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
disponibilitate și că pentru unii s-a maturizat, pe parcursul anului de pregătire. Cer Domnului să suscite în voi această siguranță: că El vă cheamă. Domnul cheamă. Să aprofundăm această siguranță, dar deja de pe acum trebuie să spunem că ea este fundamentul a tot ceea ce vom face. Domnul mă cheamă pe mine. Ar fi inutil ca noi să fim aici, să ne mirăm, să ne dedicăm rugăciunii și ascultării, dacă Domnul nu ne cheamă. O facem deoarece ne cheamă. Așa cum Marta îi
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
o imagine puternică în societate, datorită faptului că s-au aflat în avangarda luptei pentru recâștigarea valorilor naționale și sociale, atitudinea față de ei este acum alta. În primul rând, cei aflați la guvernare preferă să uite cine a stat la fundamentul statului Republica Moldova, ce rol important l-au avut scriitorii și întreaga instituție scriitoricească în schimbarea mecanismului politic și social în acea perioadă. Dar nu este mai puțin adevărat că s-a schimbat mult și cititorul, că sensibilitatea și preferințele lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
adierile thanatice, transcriind tragicul existențial. Poemele bat "la ușa sufletului" (v. Stare incertă) și poetul, încrezător în destinul său, ne previne (v. Încă): De există-un abis / mai există și-un vis". Eroismul cultural, din fericire, are, în cazul său, fundament valoric". Adrian Dinu Rachieru " Păstrând mereu accente tradiționaliste, scrisul sentimental al poetului e pus neîncetat în situația ambivalentă de a răspunde concomitent, printr-un echilibru greu de menținut, chemării contradictorii a forțelor centripete și a celor centrifuge ale paradigmei promovate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
47 Capitolul 4: Arta persuasiunii / 69 Capitolul 5: Cincizeci de trăgători de elită femei / 89 Capitolul 6: Asigurați-vă că aveți dreptate; apoi acționați /109 Capitolul 7: Leul și îmblânzitorii de lei / 125 Partea a II-a Capitolul 8: Noi fundamente / 143 Capitolul 9: Verigi de fier / 167 Capitolul 10: Locul Americii în secolul Asiei / 191 Capitolul 11: Mândrie și prejudecată în Rusia și în Asia de Sud / 213 Capitolul 12: Un singur Irak e de ajuns / 235 Capitolul 13: Orientul Mijlociu: puterea de
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Carter a adus drepturile omului în centrul politicii externe a Statelor Unite, a declarat opoziția Americii față de apartheid și a negociat o pace istorică între Israel și Egipt. Ronald Reagan a intensificat sprijinul Statelor Unite pentru democrație și a luptat pentru prăbușirea fundamentului șubred al imperiului sovietic. Președintele Bush senior a susținut unificarea Germaniei și a creat o amplă coaliție pentru a pune capăt invaziei irakiene în Kuweit. Împreună, președinți din ambele partide au creat un rol clar Americii, de lider al sistemului
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
creează oportunități, dar și tentații. De bine, de rău, acțiunile americane servesc drept exemplu. Dacă încercăm să ne punem pe noi în afara legii, îi invităm și pe ceilalți să facă la fel. Asta când ținuta noastră morală se pierde și fundamentul conducerii noastre devine suspect. Am crezut dintotdeauna că America este o țară de excepție; dar asta pentru că am fost fruntași în crearea standardelor care funcționează pentru toată lumea, iar nu pentru că suntem o excepție de la regulă. Preeminența puterilor economice și militare
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Când a început războiul în Afganistan, secretarul de stat Powell a argumentat că inamicii combatanți ar trebui tratați în acord cu Convenția de la Geneva, fiindcă cerințele nu sunt împovărătoare și fiindcă noi nu ar trebui să dăm altor națiuni un fundament pentru tratarea în mod necorespunzător a prizonierilor americani. Așa cum bine știe întreaga lume, raționamentul lui Powell a fost respins cu un preț imens pentru poziția Americii. Activitățile administrației Bush privind prizonierii și tortura, alergia la tratate în general și numirea
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
discurs de deschidere fără prezența maselor de studenți protestatari (și câțiva membri ai facultății). Spuneți-vă mereu: ,,Sunt un leu magnific". Având în vedere truda ce vă așteaptă, să sperăm că este adevărat. PARTEA a II-a Capitolul 8 Noi fundamente Un președinte nu poate evita modelarea percepțiilor legate de țara noastră prin ce spune și ce face, dar și prin calitățile personale. Niciun individ nu poate reprezenta corect o întreagă populație, și totuși, lideri de seamă par să întruchipeze adesea
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
persoană poate că s-a confruntat cu o tragedie, un destin dramatic, prăbușirea convingerilor, chiar și vina și disperarea de moment: ea nu se simte nici distrusă, nici fără noimă, nici condamnată, nici fără speranță [...]. Americanul tipic, după ce a pierdut fundamentele existenței sale, muncește să își clădească altele noi. Acest lucru este valabil în cazul individului și este valabil în cazul națiunii"1. O a doua apreciere, tot de la mijlocul secolului trecut, este cea a unui jurnalist Victor Vinde care călătorise
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
de presă, Washington D.C., 24 august 1960. (14) James Baker, Work Hard, Study ... and Keep Out of Politics, G.P. Putnam's Sons, New York, 2006, 193-5. (15) Clinton Rossiter, The American Presidency, New American Library, New York 1956, 53. Capitolul 8: NOI FUNDAMENTE (1) Paul Tillich, The Courage to Be, Yale University Press, New Haven, Connecticut, 1952, 107-8. (2) Victor Vinde, extras în America in Perspective, Henry Steele Commager (ed.), Mentor Books, 1947, 328. (3) ,,UN Predicts Population Explosion", Celia Dugger, New York Times
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
în prezent niciun plan de a-și devaloriza moneda națională. Principalul obiectiv financiar este de a-și acoperi cât mai rapid deficitul bugetar. După opinia prim-ministrului și a consilierilor lui economici, bugetul stabilit pentru 2010 a fost construit pe fundamente false, iar deficitul bugetar de 3,8% stabilit de comun acord cu FMI și Uniunea Europeana nu este realist. Pe baza unei reanalizări a situației economice a Ungariei, Comisia Europeană a apreciat că datoria publică a Ungariei va ajunge la 79
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
traduceri de lucru al căror scop este să facă posibilă o analiză. Luarea în calcul a geneticii este și un antidot pentru ideologia "încheierii textului". Am impresia că, într-un mod desigur polemic, P.-M. De Biasi opune destul de just fundamentele hermeneuticii clasice și știința textelor și documentelor pe care el o numește "critica genetică". Modelului implicit al hermeneuticii care rămîne cel al Cărții și al textului sacru, întemeiat pe glosă și pe comentariu, el îi opune o critică genetică: [...] decisiv
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
adînc în stîncă pînă ce se făcu una cu ea. După cea de-a treia, de-a lungul mileniilor trădarea lui fu uitată, zeii uitară, vulturii, el însuși. După cea de-a patra, lumea se plictisi de ceea ce devenise fără fundament. Zeii se plictisiră, vulturii. Rana se închise și ea, plictisită. Rămînea inexplicabilul masiv stîncos.7 Propozițiile asertive din primul paragraf par evidente. Greu de negat, ele se încheie totuși cu raționamente îndoielnice. Sîntem în situația de a admite cea de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
această nesiguranță privitoare la asumarea enunțiativă a enunțurilor revelă destul de bine impersonalitatea povestirii. Vocea narativă dă impresia că are doar rolul de a pune laolaltă nișe elemente. Distanța impersonală este însoțită totuși de o oarecare ironie. Explicațiile, prin tradițiile succesive, fundamente ale mitului lui Prometeu, se reduc la materialitatea stîncoasă a Caucazului. Sensul povestirii mitice s-a pierdut într-o povestire etiologică despre originea prezenței inexplicabile a Caucazului. Fraza finală la imperfect nu este atît finalul celei de a patra povestiri
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
manager de proiect, expert, formator pentru managementul și evaluarea educațională și instituțională, expert evaluator ARACIS în domeniul administrării afacerilor. A publicat: Introducere în Științele sociale (2011), Micro și macroeconomie, Sinteze și aplicații (2010), Doctrine economice (2010), Etica în afaceri (2008), Fundamente epistemologice ale comunicării (2008), Comunicare și relații publice (2007), Management educațional (2004), Managementul carierei didactice (2002). Silvia Popescu, (c) 2013 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nivelul și complexitatea pregătirii mele, las o parte din exponate să-mi comunice despre creațiile culturale din diferite epoci), studiul Silviei Popescu îmi dovedește că interculturalitatea trebuie abordată științific, cu ajutorul unor definiții ale conceptelor importante, al unor principii transformate în fundamente, al unor abordări logice argumentative și demonstrative, astfel încât comunicarea interculturală să asculte de imperative tehnologice, demografice, de pace, de conștiință de sine, de moralitate. Studiul Silviei Popescu accentuează asupra raportului dintre cultură și limbă, pentru că limbajul este implicat în transmiterea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
știință este reprezentată de Comunicarea interculturală. La data apariției cărții, teoria cunoașterii științifice era dominată de o tendință formalistă și normativă, dar Kuhn, prin conceptul său de "paradigmă", revoluționează gândirea științifică. Paradigmele stau la baza acordului oamenilor de știință asupra fundamentelor ce disting orice cercetare științifică matură; ele sunt definite ca "realizări științifice universal recunoscute, care, pentru o perioadă, oferă probleme și soluții model unei comunități de practicieni"5. Orice știință evoluează din înșăși natura umană, din frământările vieții prin care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
este un alt element critic al tranzacțiilor interculturale. Aceasta reprezintă orientarea culturală către lucruri precum Dumnezeu, natură, viață, moarte, univers și alte teme filosofice legate de "ființare". Aceasta ne ajută să ne plasăm în univers, are rădăcini atemporale și reprezintă fundamentul oricărei culturi, pe care o influențează la un nivel profund, cu efecte subtile și dificil de relevat. Concepția despre lume influențează chestiuni foarte diferite, de la felul cum îi vedem pe ceilalți, la cum ne petrecem timpul ș.a. Credințele religioase reprezintă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Legătura dintre aceste două perspective ne poate ajuta să înțelegem mai bine barierele cu care se confruntă femeile sau bărbații în evoluția lor profesională. Studiile referitoare la modul cum sunt percepute cauzele performanței pornesc de la teoria atribuirilor. Bazându-se pe fundamentele puse de teoria lui Weiner încă din anii 70, cercetările tind să se focalizeze pe 4 cauze principale ale performanței, care pot fi privite din punctul de vedere al locusului (intern/extern) și al stabilității (stabil/instabil): * abilitatea cauză internă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
François; Rus, Călin, Interculturalitate: cercetări și perspective românești, Presa Universitară clujeană, Cluj Napoca, 2002; Popa M., Petelean A., Management comparat, vol. 1-2, Ed. "Dimitrie Cantemir", Tirgu-Mureș 2001; Popescu, Silvia, Comunicare și relații publice, Editura Universității "Titu Maiorescu", București, 2007; Popescu, Silvia, Fundamente epistemologice ale comunicării, Editura Renaissance, București, 2008; Pratt, Marry Louise; Manley, Ron G.; Bassnett, Susan, Intercultural dialogue, British Council, 2004; Raymond, Jean-Jacques, L'action culturelle exterieure de la France, éditions La Documentation Française, Paris, 2000; Rey, Micheline, De la logica "mono" la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]