56,083 matches
-
debriefingul », fiecare elev vorbește despre cât de ușor i-a fost să-și imagineze o variantă a sa proiectată în viitor, ce emoții a resimțit și dacă i-a fost ușor să-și „construiască” scenariul, să-și imagineze succesul. Acest gen de activitate individuală pentru acasă, deși mai greu de controlat poate fi utilă în autoexplorarea intereselor. Este de recomandat ca temele să fie păstrate de către profesor în acel portofoliu personal al fiecărui elev. Ele pot fi revizuite și adăugite periodic
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
de înțelegere a elevilor, accesibil din punct de vedere al vocabularului și al frazării. În formularea concluziilor și a recomandărilor, trebuie evitate afirmațiile tehnice, jargonul psihologic, sentințele, discriminarea sau aluziile/sugestiile legate de apartenența la o anumită categorie de vârstă, gen, religie, statut socio-economic. În dialogul față în față cu elevul trebuie asigurată și respectată libertatea de a decide cu privire la propria carieră, orientarea centrându-se pe sistemul de valori, interese și motivații ale individului, integrate tipului de personalitate și adecvat nivelului
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
învățare, valorile personale, opiniile, viziunea despre muncă și stilul de viață în general. Toate aceste date sunt integrate în cadrul unei imagini de ansamblu, elaborate și discutate împreună cu elevul. Obiective secundare ale consilierii profesionale vizează reducerea stereotipurilor și a prejudecăților de gen, de statut marital sau legate de prestigiu, care ar putea acționa ca frâne sau ar putea determina evitarea anumitor arii ocupaționale sau dimpotrivă, îndreptarea către profesii sau activități la modă, dar mai puțin potrivite profilului său psihoaptitudinal. Consilierul trebuie să
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
imposibil să treacă neobservată. Chiar și cei care își propun să îl ignore ajung până la urmă să își piardă cumpătul, încep să-l vâneze cu invectivele lor, sporindu-i, indirect, vizibilitatea, notorietatea și popularitatea. Alex Ștefănescu este, în lumea literaturii, genul de personaj care nu lasă pe nimeni indiferent. Unii îi sunt prieteni, alții dușmani de moarte (cei neincluși în Istorie și cei nemuriți în cartea Ceva care seamănă cu li-teratura sau în rubrica Tichia de mărgăritar din România literară). În
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
ce simți nimic ce spui nimic)" (Ce s-a întâmplat). În alte instantanee, poetul mizează pe câte o imagine, așa-zicând, vectorială, intențională, vrând să fie ironic, arătând că își calculează efectul. Rezultatul este fie un hai-ku cu skepsis, în genul glumițelor lirice gustate de "optzeciști", fie un jet grațios de mică arteziană: "(la începutul nopții crâșma se ridică/ în aer propulsată de ventilatoare// acum simt cum se naște între noi/ armonia unui grup sanitar" (Apoteoză); "(în fiecare noapte beau/ un
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
până acum de milioane de oameni fără a risca să te acoperi de ridicol. Cartea lui Rushdie nu e nici mai primejdioasă, nici mai "blasfematorie" decât experiențele cotidiene ale românului care petrece câteva ore în fața televizorului sau citește publicații de genul "România Mare", "Tricolorul" sau "Ziua" - împotriva cărora poate că Patriarhia ar fi trebuit să protesteze. Nu sunt, desigur, expert în religia islamică și nu am cum să-mi dau seama în ce măsură niște speculații literare chiar jignesc sensibilitățile musulmanilor. Dar simplul
Versetele patriarhale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8927_a_10252]
-
telenovelismul" - afirmație sau acuzație în care nu știm cine este de vină, scriitorul prea modern sau cititorul prea leneș. Ion Rotaru nu-și face o problemă din periodizare sau din grupările pe afinități. Adoptă împărțirea cunoscută pe epoci și pe genuri literare, ține cont de cele trei mari provincii istorice, chiar peste limitele admisibile. De prea multe ori, când e vorba de scriitori contemporani, Ion Rotaru pune subtitluri regionaliste, ca, de pildă: "Ion Lăncrănjan - un ardelean ardelean" (repetiția aparține criticului), iar
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
nu apară în ziare, și nici vreo aluziune. O atenție deosebită. Dacă se scrie că Rapidul a jucat brutal, se lasă, numai ce-am spus mai sus nu apare." Chestiuni, s-o recunoaștem, mai degrabă inofensive, făcând apel la un gen de precauție civică de inspirație militară, la o necesitate pur cazonă de instaurare și de păstrare a ordinii. Nu întâmplător, Serviciul Cenzurii era subordonat, în anii aceia, Ministerului de Interne și - iarăși - nu întâmplător, perierea monarhiei, ușor de depistat la
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
o combinație între organic și mașină. Și lista continuă: artere de plastic, organe artificiale, proteze de toate felurile (canalele de televiziune Explorer și Discovery familiarizează publicul cu fabricarea acestor "adjuvanți" ). Dacă secolul XX era timid în a (pro)clama acest gen de cuceriri, următorul o face cu voce tare. De fapt, tot ce descoperim exista deja. Percepția e diferită, datorată unui context nou și proceselor accelerate. E ca și cum secolul XX, cel puțin în ultimele două decenii, este repetiția generală a secolului
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
convins un critic marxist), în raport cu valorile unei generații și ale unui timp (știut fiind faptul că mentalitățile se schimbă constant), după criterii culturale (strict determinate de așteptările unei comunități naționale ori etnice) și, nu în ultimul rînd, în funcție de supremația unui gen (critica feministă a ultimilor șaptezeci de ani a revoluționat practic canonul, demonstrîndu-i orientarea patriarhală) ori a unei apartenențe (de un tip oarecare). S-a ajuns, pe bună dreptate, la concluzia că nu valoarea estetică reprezintă instrumentul prin excelență operativ al
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
putere obnubilate la nivelul discursului" (p. 37). De aceasta însă, sînt convins, teoreticiana se va ocupa în altă parte. În lucrarea de față, ea rămîne fidelă mai curînd "obiectivului" americanist al temei, insistînd pe relațiile canonului cu identitatea (multiculturalitate, multirasialitate, gen etc.) în civilizația Statelor Unite după 1945. În concluzie, Cosana Nicolae a elaborat un studiu foarte documentat, scris atractiv, cu o uimitoare distanță față de jargonul critic (aproape inevitabil) în care se pierd, de obicei, exegezele cu componentă ideologică. Canon, canonic reprezintă
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
Cristian Teodorescu Bogdan Olteanu se radicalizează în genul epistolar. A trecut de la scrisorile închise, adresate președintelui Băsescu, la una deschisă, pe adresa lui Mircea Cărtărescu. Nici PNȚCD-ul lui Miluț nu se lasă mai prejos și îi scrie din anonimatul Biroului Executiv lui Patapievici. Bogdan Olteanu răspunde astfel
Tâmpenia epistolară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8975_a_10300]
-
Olteanu și penețecediștii, care n-au sclipit niciodată prin inventivitate, s-au gîndit să iasă și ei în public, ca Băsescu. Dar cum pe ei nu-i prea iau televiziunile în seamă, decît după ce proclamă cîte o enormitate, au ales genul epistolar. Șeful Camerei Deputaților îl acuză pe Cărtărescu de atitudine "carlistă", fiindcă scriitorul a scris despre el că ar fi o nulitate și ca om politic cu funcție înaltă, dar și ca simplu cetățean. Încercînd să pară familiarizat cu istoria
Tâmpenia epistolară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8975_a_10300]
-
Florin Iepan cu Născuți la comandă. Decrețeii (2005) sau Cristian Mungiu cu ultimul film, 4,3,2, noul film al lui Alexandru Solomon face parte dintr-un întreg curent de "recuperare" critică a "moștenirii" comuniste și cu o anumită ironie: genurile cele mai încurajate înainte de '89 erau cele cu priză directă la "realități", reportajul, documentarul, cu aportul statisticilor legate de îndeplinirea planului ca probă irefutabilă a concretului socialist. Cu cît dovezile erau mai clare, probele mai multe, oamenii mai entuziaști, cu
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
sfârșit un mai vechi proiect, inițiat de regretatul profesor Marian Papahagi, acela de a realiza o enciclopedie a relațiilor culturale italo-române. Donato Cerbasi (Universitatea "Roma Tre") a ținut o interesantă prelegere despre limba română, reliefând atât elementele de similitudine în cadrul genului proxim al limbilor romanice, cât și elementele de alteritate, identificate în cadrul aspectelor morfo-sintactice, privite atât diacronic, cât și tipologic. La rândul său, Roberto Merlo (Universitatea din Torino) a încercat să readucă în actualitate problemele foneticii istorice, ocupându-se de palatalizarea
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
negreșit cel al scrierilor eline. Și e firesc să fie așa: după ce ani de zile s-a cufundat în studiul mitologiei grecești și în cercetarea filozofiei carteziene, nu se poate să nu fi împrumutat ceva din armătura discursivă a acestui gen de texte. Și chiar acesta e cazul autorului nostru. Iar bizareria manierei sale nu se oprește la sintaxă, ci o regăsim în topică și în preferințele lexicale. Într-un cuvînt, avem de-a face cu un intelectual care are oroare
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
nevoie nici antum, nici postum de vreo indulgență valorică sau dispensă de talent. Problema comentatorilor este alta. Scrisul prozatorului precoce, venit din Bănești să cucerească Bucureștiul literar și artistic, nu poate fi ușor încadrat într-o categorie stilistică și un gen literar. De la debutul editorial și până la ultimele apariții, receptarea favorabilă și uneori entuziastă a cronicarilor nu are chiar cea mai adecvată raportare la textul prizat. Acesta e complex și ambiguu în aparenta lui simplitate, jucând pe mai multe planuri și
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
cele mai multe ori, parte de contestări excelent formulate științific. Sau acela, stupefiant, că - deși primitiv ca alonjă - acesta își asuma un rol de avangardă culturală, iar opozanții erau trimiși automat în categoria culpabilă a retrograzilor și reacționarilor. Pe urmele studiilor de gen ale lui Lucian Boia și în contradans alternativ cu acelea ale Katherinei Verdery, O istorie "glorioasă" preferă fățiș abordarea mentalitară a chestiunilor legate de mitologia regimului comunist. Disputele, pretextele și efigiile tutelare autohtoniste sunt puse precis în cadrul triumfalist al perioadei
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
unui Chicago vegheat de umbra misterioasă a lui Al Caponne. Unde ne găsim cu filmul lui Ridley Scott? În nici un caz în psihologismul din Cîrtița lui Scorsese, film destul de previzibil construit pe o inversare de rol, însă nu departe clișeele genului. Ridley Scott vrea să ne ofere mai mult decît o istorie, vrea să ofere o frescă a epocii pe canavaua căreia evoluează Frank Lucas. Într-o "istorie a infamiei", Borges trecea în revistă cîteva figuri legendare din istoria tumultuoasă a
Frank and Richie: o istorie cu gangsteri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8992_a_10317]
-
de corespondență, mă încearcă gustul resemnării: sunt silit să admir o artă a cuvîntului de care știu prea bine că epoca actuală nu mai e capabilă. Trăim într-o lume în care scrisorile sînt pe cale de dispariție. Și odată cu stingerea genului epistolar pierdem o dimensiune esențială a literaturii propriu-zise. Ceva dispare definitiv, iar fenomenul e cu atît mai ireversibil cu cît noi ne prefacem că nimic nu s-a schimbat. Continuăm să scriem epistole, să ne trimitem misive și să publicăm
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
ne prefacem că nimic nu s-a schimbat. Continuăm să scriem epistole, să ne trimitem misive și să publicăm volume de corespondență, dar bănuim cu toții că zbaterea se petrece doar la suprafață. Pe dinăuntru am pierdut demult aptitudinea psihologică a genului epistolar. Nu ne mai arde de așa ceva și nici nu mai găsim vreun folos în contemplarea estetică a unor mesaje cărora astăzi le pretindem un singur lucru: transmitere rapidă de informații utile. Restul ține de dantelăria vetustă a unei epoci
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
cu atenție și să meditezi pe marginea lor. Dincolo însă de această suprapunere între public și privat, general și individual, volumele din urmă fac corp comun și configurează o etapă distinctă - ultima - în creația lui Paler. Ele se înscriu în genul confesiv și derulează sub ochii cititorului traseul vieții scriitorului, punctat de momente decisive și scăldat într-o lumină nostalgică. Autorul e personaj nu doar în măsura participației sale la ecuația generală ori românească a ființei. El este acum protagonist și
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
în formă și substanță, de la eseul apoftegmatic la jurnal (sau antijurnal), note de voiaj, reportaj reflexiv și narativ. Omogenitatea scrisului său rămâne evidentă, fie că acesta este referențial sau autoreferențial, factual sau ficțional. Descoperim minime operații de travesti comunicațional între genuri și specii literare ori paraliterare. Cu menținerea unei dominanțe a poeziei. Ori doar a unui halou al ei. Căutarea și aflarea de sine nu sunt lipsite de sinuozități artistice și civice. Scriitoarea este voluntară și nesigură, dar deschisă (auto)cunoașterii
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
al revistei Steaua, cu aplicație directă pe scrisorile lui Ion D. Sîrbu către Șt. Aug. Doinaș. Nu atât tonul acestor confesiuni tragice și totodată amicale ne surprinde - îl știm doar din Traversarea cortinei sau din Scrisori către bunul Dumnezeu -, ci genul de raportare la text a micilor funcționari secreți și omniprezenți. Cei care, altădată, urmărindu-l pe Lucian Blaga, desenau planul complet al casei și scrijeleau, agramat, cu majuscule BAE, ajung să parcurgă minuțios fiecare pagină a fostului asistent de filozofie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
un rom, un refugiat sărac lipit pământului, ascultând de o sălbatică voce interioară. într-o bună zi iubirea lor se preface în ură de moarte." Departe de a fi o melodramă, romanul lui Richard Wagner persiflează inteligent și discret regulile genului fără a împinge în derizoriu o temă gravă în sine. Cîțiva critici literari germani afirmau în termeni favorabili că Richard Wagner este un scriitor cu "temă" într-o perioadă în care destui scriitori par a duce lipsă de teme. Aș
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]