56,594 matches
-
fidelă a operațiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidență drepturile, obligațiile și riscurile asociate acestor operațiuni. Spre exemplu, potrivit principiului prevalenței economicului asupra juridicului, pot fi înregistrate în activul bilanțier al entității imobilizările productive luate cu chirie, locație de gestiune, leasing sau concesiune, după caz, pe bază de contract, pentru o perioadă de minimum trei ani. OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele europene oferă și câteva exemple de situații când se aplică principiul prevalenței economicului
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
aprecierea importanței relative, se va ține cont de natura economică, tipul și dimensiunea sumei respective. Spre exemplu, dacă o delapidare de 10.000 de lei la un chioșc de ziare este un eveniment extrem de important, cu impact negativ major asupra gestiunii societății respective (chiar dacă societatea deține mai multe asemenea chioșcuri), aceeași sumă nu reprezintă mai nimic la un mare combinat siderurgic cu un capital de mai multe miliarde de lei. Conform OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
orice semnificație, iar deciziile luate pe baza ei sunt lipsite de relevanță economică, atunci când inflația depășește 10% pe an. Într-un asemenea context, informația produsă în baza ipotezei costului istoric transpune realitatea în mod distorsionat, afectând astfel calitatea deciziilor de gestiune și comportamentul firmei, în general. Cu alte cuvinte, în condiții de inflație, informația contabilă în costuri istorice este lipsită de pertinență, deoarece nu este suficient de utilă în luarea deciziilor economice. Inflația cauzează efecte de iluzie monetară, determinând o apreciere
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
oferi răspunsuri într-o situație dată; vârstă - se exprimă prin durata din momentul colectării informațiilor, până în momentul transpunerii în acțiune a deciziilor luate pe baza acestora.<footnote Negescu M.D., „Caracteristicile informației financiare în contextul evoluțiilor contemporane”, Contabilitate și informatică de gestiune, Nr. 9/2004, Editura ASE, București, pp. 147-148. footnote> Explozia bulei tehnologice din ultimii ani a pus în evidență câteva dintre problemele difuzării și circulației informației financiare, dovedind că, din punctul de vedere al caracteristicilor descrise mai sus, informația contabilă
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
instrumentelor de analiză financiară. Marile întreprinderi nu se mulțumesc cu publicarea situațiilor financiare, ele propun o analiză prin prisma diferiților indici care explică evoluțiile activității și structurii financiare. Indicatorii financiari trebuie să fie stabili în timp, iar soldurile intermediare de gestiune care au servit la elaborarea lor trebuie să fie comunicate. Aceste analize publicate în rapoartele anuale trebuie considerate instrumente de comunicare deoarece sunt adresate acționarilor și analiștilor externi. Numeroși profesioniști sunt preocupați de îmbunătățirea calității informației contabile și financiare. Raportul
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
ar fi: sortimentele comercializate sau tipurile de servicii prestate, categoriile de clienți, cota de piață deținută, sezonalitatea vânzărilor etc.; alte elemente de natură calitativă cum ar fi: calitatea organizației, pregătirea și abilitățile echipei manageriale, gradul de adecvare a sistemului de gestiune, climatul în entitate și calitatea relațiilor de muncă etc. Astfel, în urma analizei modelelor propuse de profesioniști, am ajuns la concluzia că obiectul acestora este de a oferi o informație financiară mai clară, mai transparentă, vizavi de practicile întreprinderii. Totodată, rezultatele
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Situație de dorit Destinatari În principal, acționarii Toate părțile interesate Format Hârtie Electronic Periodicitate Anuală Informare continuă Focalizare Performanțe trecute Performanțe trecute și viitoare Evaluare Costuri istorice Valoare „reală” Prezentare Aspect cifrat, monolitic Valori, grafice, informație personalizabilă Informație suplimentară Limitată Gestiunea riscurilor, alegeri strategice, etică etc. Concluzii În zilele noastre, în multe situații, informația financiar-contabilă prezintă un defect major: lipsa de transparență. Fiind vitală pentru luarea tuturor deciziilor, informația financiar-contabilă ar trebui să fie perfecționată continuu pentru a deveni mai fiabilă
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
acestei lucrări, am urmărit să tratez practicile creative care se regăsesc la nivelul performanței întreprinderii și am avut în vedere atât limitele care provin din aplicarea politicilor contabile, cât și limitele care provin din aplicarea principiilor contabile și deciziilor de gestiune. Nu în ultimul rând, practicile contabilității creative au fost descrise atât din perspectivă națională, cât și continentală și anglo-saxonă. 3.1.1. Pozitiv și negativ privind managementul rezultatelor Cu toate că utilizarea expresiei managementul rezultatelor este relativ frecventă și în ciuda faptului că
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
este normală, în timp ce la întreprinderea B fluctuează, ceea ce reprezintă un indiciu că această întreprindere a jucat asupra reflectării stocurilor pentru a-și cosmetiza rezultatul. 3.2.1.2. Influența metodei de evaluare a stocurilor la ieșire Stocurile sunt descărcate din gestiune la momentul în care acestea sunt consumate sau vândute. Principala problemă care se pune la descărcarea stocurilor din gestiune este cea a costului utilizat. Din acest punct de vedere, IAS 2 „Stocuri” grupează stocurile în funcție de posibilitatea de identificare a lor
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
pentru a-și cosmetiza rezultatul. 3.2.1.2. Influența metodei de evaluare a stocurilor la ieșire Stocurile sunt descărcate din gestiune la momentul în care acestea sunt consumate sau vândute. Principala problemă care se pune la descărcarea stocurilor din gestiune este cea a costului utilizat. Din acest punct de vedere, IAS 2 „Stocuri” grupează stocurile în funcție de posibilitatea de identificare a lor în: stocuri identificabile și stocuri fungibile. Pentru stocurile identificabile se folosește metoda identificării specifice (această metodă se referă la
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
pe termen lung. Cheltuielile generale de administrație, cheltuielile de desfacere și cele financiare, de regulă, nu se includ în costurile de producție.<footnote Ristea M. (coord.), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, București, 2004, p. 219. footnote> În contabilitatea de gestiune există două metode principale de repartizare a costurilor fixe: metoda costului complet și metoda costului imputării raționale. În afară de acestea, mai există și metoda costurilor parțiale, însă aceasta este aplicată mai rar. Spre deosebire de metoda costului complet, prin metoda imputării raționale, alocarea
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
apărut dacă producția exercițiului ar fi fost evaluată la valoarea sa netă. În acest caz linia cheltuielilor cu constituiri de provizioanele și linia veniturilor din reluări de provizioane nu ar mai fi existat. 3.4. Managementul rezultatului prin deciziile de gestiune adoptate de entități Spre deosebire de tehnicile de management ale rezultatului care au fost prezentate anterior, deciziile de gestiune nu reprezintă de regulă un joc de înregistrări contabile, ci sunt operațiuni care au fost într-adevăr realizate de întreprindere. Principala finalitate a
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
cu constituiri de provizioanele și linia veniturilor din reluări de provizioane nu ar mai fi existat. 3.4. Managementul rezultatului prin deciziile de gestiune adoptate de entități Spre deosebire de tehnicile de management ale rezultatului care au fost prezentate anterior, deciziile de gestiune nu reprezintă de regulă un joc de înregistrări contabile, ci sunt operațiuni care au fost într-adevăr realizate de întreprindere. Principala finalitate a acestor operațiuni este aceea de a da altă imagine asupra întreprinderii, diferită de cea care ar fi
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
aceea de a da altă imagine asupra întreprinderii, diferită de cea care ar fi reieșit în cazul în care aceste operații nu s-ar fi efectuat, chiar dacă aceste operațiuni nu au modificat situația întreprinderii în mod fundamental. Principalele decizii de gestiune care influențează rezultatul se referă la: ameliorarea rezultatului prin creșterea nivelului producției imobilizate și stocate, cosmetizarea rezultatului prin subscrierea unei asigurări, cosmetizarea rezultatului prin cesiunile „artificiale” de titluri, managementul rezultatului prin operațiuni de hedging, managementul rezultatului prin operațiunile de leaseback
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
piața coordonată pe care se fondează economia socială de piață și un sistem societal cu adevărat postnațional. Adică exact valorile care anunță ieșirea din paradigma iluministă și intrarea în paradigma globală în care lumea este ea însăși singura forță de gestiune a puterilor. Este, totodată, o cale credibilă de a limita nesăbuința, lăcomia și ipocrizia, considerate de mulți analiști în ultimele decenii ca fiind surse ale prosperității, dar care sunt, de fapt, declanșatoarele actualei crize economice globale. Cumva violent, se ajunge
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ce ies din schemele prea rigidizate sau prea liberalizate își ocolește problema gravă a fundamentelor. (Taleb, 2008) Obiectul Economiei ca știință implică metode raționale alături de unele ale determinanților raționali sau ale cauzelor raționalității. Toate acestea, în ciuda așteptărilor, scad șansele de gestiune sau de control rațional al traiectoriilor conținute sau al rezultantei sistemice. Cel mai turbulent ingredient de căi raționale de cunoaștere este comunicarea adevărului în condițiile interrelaționării concurențiale. Comunicarea adevărului nu este în sistemul economic un dat de la care să pornești
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
singure și nici la un loc perspectivele micro și macro, dar face această încercare optând pentru soluția ieșirii din context, adică alege calea metateoriei. Testarea rezistenței conceptelor esențiale ale economiei ca suport al conceptelor extraeconomice de libertate sau proprietate, de gestiune a puterilor după ritualurile raționalității economice, schimbă nivelul circularității, dacă nu se limitează la o problemă de limbaj redefinit. Ceea ce complică socioeconomia este nu atât perspectiva și așa nebuloasă a modelului explicativ economic, pe cât este încărcarea temelor societale cu nevrozele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de genul prestigiului, confortului, posesiei etc. Economia se centrează pe structurarea materialității proceselor sociale pentru a avea forța necesară rezolvării problemelor ce vin dinspre individ și dinspre societate, cum ar fi redistribuirea sau proprietatea, ca și dinspre puterea politică și gestiunea ei, cum ar fi regimul libertăților de mișcare a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor, ca și dinspre sistemele societale, cum ar fi instituțiile. Economia nu rămâne invariantul fiziologiei intersubiectivității, ci se reconstruiește ca temei de raționalitate pentru reperele ce definesc
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
resursei inepuizabile a propriei minți (cunoștințele), pe de altă parte. În perspectivă societală, inversiunea concretă este ansamblul reprezentărilor de procese transformaționale ce preconfigurează realitatea, în dimensiunea economică, prin ieșirea din postindustrialism, și, în dimensiunea ordinii guvernanței, prin depășirea formulei de gestiune a puterilor reprezentate de aproximările instituționale ce ne scot din practicile postnaționale. Inversiunea practică este saltul înțelegerii în dimensiunea globalității conștienței și în globalizarea experienței pentru performanță în materie de consecințe de tip confort prin care să se favorizeze diversitatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în timp ce exercițiul cunoașterii, deși în esență, individual, sfârșește prin a fi confirmat tot în repere sociale. Chiar construcția acestei fraze trasează aliniamentele unui front încă în desfășurare, în care canonadele au substanțierea ideologică adversativă dintre individualism și colectivism în înțelegerea gestiunii puterii. Ce trebuie făcut pentru a nu zădărnici pretenția de știință a Economiei în această situație? Întrebarea nu are un răspuns unanim acceptat și nici corect formulat. Mai toate pretențiile de răspuns sunt, de fapt, forme de nonrăspuns. Atitudinea teoreticianului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
procese de emergență, discrete ca niveluri explicative, dar convergente în universul naturii umane, fie că au funcții de legitimare și verificare, fie de certitudine și adevăr. Problemele de existență constituie matricea în care se regăsesc drept elemente problemele intersubiectivității ca gestiune a puterilor de orice natură, inclusiv ca probleme științifice. Paradigma ceasornicului ordonează faptele pentru a explica și a crea artefacte prin care să fie credibilă. Piața ca mână invizibilă reglatoare este produsul explicit al nevoii de credibilizare a forței explicative
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
este o problemă pe care o putem rezolva, pentru că pur și simplu ține de cunoaștere exclusiv în varianta ei de putere. Adică strategia postvalorilor este una de putere, și anume a puterii de tip hegemonic ce face regula inclusiv în gestiunea cunoașterii. Scopul nici măcar nu este inovativ, ci unul iterat cu insistență: controlul resurselor globale. Postmodernitatea este, din acest motiv, o formulă de conservare a puterii hegemonice de a controla resursele globale, susținută de silogismele autoimpuse ale corectitudinii politice. Este un
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
falsificarea globalizării. Aceasta consolidează diferența absolută de sens și căi de abordare, vizibilizând tendințele de depășire a falsului și facilitând intrarea într-o nouă modernitate. O modernitate cu alte valori de sinteză, mai compatibile cu esența naturii umane și cu gestiunea globală a puterii acesteia de a rămâne concordantă cu sine. Omul începe să redevină o sumă irepresibilă de rațiune și sentimente, de contingent și materialitate. În fapt, omul societății cunoașterii intră în propria-i cetate, a celei de a doua
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
esență a celei de-a doua modernități. Valorile ce prefigurează arhitectura globalizării resimt rezistența bine sponsorizată a valorilor primei modernități, iar dislocarea lor presupune un interval mai mare de timp, greu de precizat, dar la capătul căruia modul orizontal de gestiune a puterilor va fi prevalent. Schimbarea radicală nu este una care vizează instantaneitatea timpului, ci are structura de frontieră între ere de civilizație, în cazul acesta marcând sui-generis frontiera dintre Era Preglobală și Era Globală, adică segmentarea pe motive de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
medico-militare a personalului. 4.3. Diagnoza organizațională Ministerul Administrației și Internelor, văzut din perspectiva atribuțiilor conferite prin legi și reglementări cu caracter intern, este inseparabil de cel al instituției privite ca realitate psihosocială cu particularitățile și problemele sale ce reclamă gestiunea științifică a ansamblului de procese și fenomene psihosociale de grup care apare în cadrul organizațional respectiv și care își pune amprenta asupra eficacității activității. Preocuparea majoră a structurilor implicate în domeniul ordinii și siguranței publice este folosirea potențialului uman la întreaga
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]