113,729 matches
-
După Babel din 1975 (tradusă în românește de Valentin Negoiță și Ștefan Avădanei, la Editura Univers, în 1983) era un omagiu adus lumilor lingvistice. Un alt volum al său, Les passions impunies (penultimul înainte de autobiografica Errata), oferă, la ora culturii imaginii și mașinii electronice, o viguroasă lecție de lectură și de asimilare a culturii, al cărei cîmp, zice el, se îngustează tot mai mult. De ce? Pentru că se subestimează importanța limbajului, pentru că generații de tineri sînt educate fără să aibă idee de
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
au fost publicate studii din care reiese că 80% din adolescenți nu pot să citească fără un Walkman în urechi sau fără televizorul deschis, ca să poată arunca măcar din cînd în cînd cîte o privire înspre micul ecran ale cărui imagini și zgomote le țin loc de tranchilizant. Ori, fără un cititor atent ca acela al lui Chardin, civilizația cărții și a scrisului pare amenințată. Cultura de masă, cultura imaginii, pentru care limbajul nu mai este decît un subtitlu, cultura gîndirii
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
cînd în cînd cîte o privire înspre micul ecran ale cărui imagini și zgomote le țin loc de tranchilizant. Ori, fără un cititor atent ca acela al lui Chardin, civilizația cărții și a scrisului pare amenințată. Cultura de masă, cultura imaginii, pentru care limbajul nu mai este decît un subtitlu, cultura gîndirii electronice în care ordinatorul Deep Blue îl învinge pe Kasparov la șah, exclud de asemenea domnia cărții. Regele informaticii mondiale, Robert Murdoch, anunța la un moment dat la televiziune
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
bine/ începea și ea să plutească.../ Și asta pentru că împrejurul nostru se tot foiesc/ profeții mincinoși și din spuma portocalie/ a memoriei ceea ce ni s-a furișat prin ani a devenit,/ între zidurile realității, dogma cea mai cumplită." Laitmotive și imagini recurente încheagă o recuzită a reconstrucției imperfecte a lumii într-o formulă în care stările de spirit se organizează în realități absurde: "O halcă zdravănă din viața mea, Mona-Ra,/ de mult s-a întins pe hidrofanele străzi,/ felină feroce, gata
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
Cristian Teodorescu Tot mai numeroasele atacuri pe care și le servesc liderii partidelor din coaliție direct sau țintind în prezidențiabili sînt un semn că în această campanie nimeni nu va ierta pe nimeni. În precedenta campanie electorală imaginea de unitate a Convenției era accentuată și de ruperea patrulaterului roșu. Atunci partidele mici au fugit din barca guvernării aruncînd pe întrecute vina eșecurilor asupra PDSR și asupra președintelui Ion Iliescu. Să nu uităm însă că asta nu le-a
Strategii la răspîntie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16814_a_18139]
-
în această dispută. În timp ce PNȚCD și PNL își consumă energiile în lupte locale, dl Adrian Năstase a vizitat America încercând să obțină simpatii politice, iar dl Ion Iliescu, a dat o raită în Germania, mișcări inteligente urmărind rezolvarea handicapului de imagine externă pe care îl au și PDSR-ul și dl Iliescu. Ca o dovadă că, politic, poate fi iertător, în ciuda dezamăgirii sale personale, dl Iliescu s-a întîlnit și cu fostul său șef de campanie electorală, actualul președinte al APR
Strategii la răspîntie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16814_a_18139]
-
luăm ca adevărată ideea că Ficțiunea constituie elementul vital al fenomenologiei ca și al tuturor științelor eidetice, precum și izvorul din care țîșnește cunoașterea adevărurilor eterne". (Ideen) Se fundamentează, astfel, și proza, romanul de ficțiune, fenomenologia devenind, prin idei, și prin imaginea ideală extrasă din fenomen, baza ideologică a oricăror lucrări de imaginație... "Erlebnisse"-ul intențional, trăirea intențională... Orice conștiință este conștiința a ceva, adică se raportează intențional la ceva. Structura esențială a oricărei conștiințe este această intenționalitate. De aici, distincția, radicală
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
percepute. Saltul gîndirii moderne husserliene și a ei intenționalitate, pură, punerea în paranteză a fenomenului perceput. Atenție la alianța Husserl-Sartre, la implicarea literaturii moderne în teoria lor: Husserl și Sartre atacă împreună, deși din unghiuri diferite, metafizica (naivă) imanentistă a imaginii... Subiectul cunoaște direct obiectul, nu prin intermediul unui clișeu,... nu prin intermediul unei còpii - s-a văzut - al unei imagini, așadar, conținută în conștiință (naivitate primitivă!). Astfel, îndepărtînd din intelect "còpiile", Husserl a rezolvat dificultatea problemei raportului "imagine-gîndire". O eliberare extremă a
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
alianța Husserl-Sartre, la implicarea literaturii moderne în teoria lor: Husserl și Sartre atacă împreună, deși din unghiuri diferite, metafizica (naivă) imanentistă a imaginii... Subiectul cunoaște direct obiectul, nu prin intermediul unui clișeu,... nu prin intermediul unei còpii - s-a văzut - al unei imagini, așadar, conținută în conștiință (naivitate primitivă!). Astfel, îndepărtînd din intelect "còpiile", Husserl a rezolvat dificultatea problemei raportului "imagine-gîndire". O eliberare extremă a gîndirii. Revoluția ei modernă. Imaginea, prin urmare, nu este decît un nume pentru funcția ce o are conștiința
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
nu prin intermediul unui clișeu,... nu prin intermediul unei còpii - s-a văzut - al unei imagini, așadar, conținută în conștiință (naivitate primitivă!). Astfel, îndepărtînd din intelect "còpiile", Husserl a rezolvat dificultatea problemei raportului "imagine-gîndire". O eliberare extremă a gîndirii. Revoluția ei modernă. Imaginea, prin urmare, nu este decît un nume pentru funcția ce o are conștiința de a-și viza obiectul. Datorită numelui, formal!... Departe de a fi o copie, (ceea ce implică o regresie la infinit)... o imagine reclamînd o altă imagine, spre
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
a gîndirii. Revoluția ei modernă. Imaginea, prin urmare, nu este decît un nume pentru funcția ce o are conștiința de a-și viza obiectul. Datorită numelui, formal!... Departe de a fi o copie, (ceea ce implică o regresie la infinit)... o imagine reclamînd o altă imagine, spre a fi înțeleasă și așa mai departe... - imaginea devine,... atenție!... dimpotrivă, "anume manieră de a anima, de a însufleți în mod intențional un anume conținut hyletic (obiect, materie, substanță în general)." Realitatea psihică, concretă, o
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
modernă. Imaginea, prin urmare, nu este decît un nume pentru funcția ce o are conștiința de a-și viza obiectul. Datorită numelui, formal!... Departe de a fi o copie, (ceea ce implică o regresie la infinit)... o imagine reclamînd o altă imagine, spre a fi înțeleasă și așa mai departe... - imaginea devine,... atenție!... dimpotrivă, "anume manieră de a anima, de a însufleți în mod intențional un anume conținut hyletic (obiect, materie, substanță în general)." Realitatea psihică, concretă, o vom numi noeză. Sensul
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
pentru funcția ce o are conștiința de a-și viza obiectul. Datorită numelui, formal!... Departe de a fi o copie, (ceea ce implică o regresie la infinit)... o imagine reclamînd o altă imagine, spre a fi înțeleasă și așa mai departe... - imaginea devine,... atenție!... dimpotrivă, "anume manieră de a anima, de a însufleți în mod intențional un anume conținut hyletic (obiect, materie, substanță în general)." Realitatea psihică, concretă, o vom numi noeză. Sensul ce umple realitatea, îl vom numi noemă. De reținut
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
numi noemă. De reținut raportul fundamental: noeză-noemă al cunoașterii fenomenologice... * Act noetic. Intenționalitate sau act noetic, capacitatea pe care o are spiritul de a transforma lucrurile într-un sens diferit de materialitatea percepției, de fizica ei. Diferență între percepție și imagine. Diferența dintre imaginea-ficțiune și percepție provine din structura profundă a sintezelor intenționale. Percepția se realizează printr-o sinteză pasivă; ficțiunea se realizează printr-o sinteză activă... SARTRE. Din Imaginația sa: "...Il n'y a pas, il ne saurait y avoir
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
despre extazurile și ororile ei, despre loialitate și trădare, despre sensul profund al "regulilor" de viețuire și supraviețuire - și va sfîrși prin a-și accepta destinul... Am văzut filmul în premieră lui europeană, anul trecut, în competiția Festivalului de la Veneția. Imaginile lui nu se șterg cu ușurință din memorie: orfelinatul, copilul bolnav, închis într-un fel de culcuș transparent, ca într-o nacela a suferinței, figură lui Michael Caine și beția drogului, suferință topită în eter, livadă însorită, o pădure, o
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
autobiografie demnă de o cauză mai bună, justițiară). Într-o revistă bucureșteană de specialitate se explică recent, absolut întemeiat: "În toată lumea civilizată, educația informatică este o prioritate a oricărui guvern... Gravitatea izolării sistemului educativ comunicațional față de partenerii internaționali induce o imagine din nou proastă despre România și despre ce se întîmplă într-însa (rețeaua învățămîntului RoEduNet a fost închisă, la un moment dat, deoarece bugetul MEN s-a dovedit insuficient pentru a întreține această rețea vitală pentru educația informatică)". Interesantă se
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
mereu, cît de bine știe să "programeze" acel impact vizual pe care i l-au remarcat, de la bun început, criticii. Un regizor care, se spune, ar avea și talent de scenograf, și de cameraman, și o solidă cultură plastică (pentru imaginea la Legend, de pildă, s-a inspirat, în mod declarat, din pictura prerafaelită!). Și Gladiatorul are o energie plastică remarcabilă; nimic nu miroase a butaforie; Roma, străzile, cîmpurile, arenele - au substanță, autenticitate, expresivitate; totul palpită în ritmul unei tehnici cinematografice
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
lumea de aici și transcendent. La Assisi îmi era așa de bine că nu mai contau vizitatorii. Deci nici eu. Dacă pictorii barocului ce va urma - pentru a lua doar cel mai cunoscut exemplu - își insinuau, întortocheat și subversiv, propria imagine în operă, nu văd de ce nu ar face tot la fel și privitorii. Iar de acceptăm că orice scriitură este, în variate grade, autobiografică, de ce nu ar adopta și orice receptare această mască? De altfel, în muzică, barocul - și chiar
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
mitiza" pe Virgil Ierunca. Dar acesta a intrat singur în legenda pe care ne mulțumim a o consemna. Comentariul dedicat literaturii, lipsit de puterea admirației așternut exclusiv cu un condei "pozitiv", în care nu se-ncîlcește niciodată un fir din lumina imaginii fabuloase, e incomplet, searbăd, uscat. Nici E. Lovinescu, care notifica "degetul de lumină" al lui T. Maiorescu, nici G. Călinescu care-i înregistra cu ajutorul unui alfabet mitologic pe o seamă de însemnați contemporani, nu se abăteau de la regula scriiturii în
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
frecventat cu atâta asiduitate Biblioteca Academiei nu este și membru al Academiei. (Se poate consola cu gândul că există și situația inversă: unii membri de azi ai Academiei n-au frecventat niciodată Biblioteca Academiei.) Scrierile lui Z. Ornea oferă o imagine de ansamblu a literaturii române din a doua jumătate a secolului nouăsprezece și prima jumătate a secolului douăzeci (căreia i se adaugă frecvente referiri la literatura română veche și, mai ales, la cea contemporană). Această imagine se remarcă prin verosimilitate
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
Z. Ornea oferă o imagine de ansamblu a literaturii române din a doua jumătate a secolului nouăsprezece și prima jumătate a secolului douăzeci (căreia i se adaugă frecvente referiri la literatura română veche și, mai ales, la cea contemporană). Această imagine se remarcă prin verosimilitate. Cunoscutul istoric literar (care abia în aceste zile a împlinit șaptezeci de ani, cu toate că înțelepciunea unui om de șaptezeci de ani a avut-o dintotdeauna) s-a străduit mereu să nu se lase influențat de circumstanțele
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
lecuiește de fatalitatea de a idealiza România imediat ce o părăsesc pentru câteva zile sau, cum a fost cazul acum, săptămâni. Printr-un straniu proces psihologic, tot răul acumulat într-un an mi se șterge din minte și nu păstrez decât imaginile plăcute. Or, ceea ce ți-e dat să trăiești la întoarcere seamănă nu cu un duș rece - cum spun comentatorii de sport - ci cu o durere năpraznică de dinți. Spre lauda lor, trebuie să spun că, an după an, vameșii români
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
p. 102); "nebunul, dobitocul și caraghiosul de mine" (p. 111); "foc supărat, întristat, indignat, revoltat, amărît, cătrănit, mîhnit peste măsură, cu sufletul acrit și răscolit de stilul ultimei tale scrisori - circumlocuțional, simandicos, obsecvios, fastițios, năzuros, meandric, contabilicesc" (p. 165). O imagine mai exactă a varietății stilistice ar putea-o da doar citarea, imposibilă în acest spațiu limitat, a unor pasaje mai lungi din aceste scrisori. Oricum, merită observat ce evită și ce exclude în mod consecvent limbajul lor: dușmanii săi principali
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
de neputința de a le mai suporta. Au dat interviuri, au scris articole în care s-au prezentat ca victime ale situației din țară, cum au și fost, odată însă cu atâția alții. Unii și-au construit, cu aplomb, o imagine de foști opozanți politici, în temeiul căreia s-au agitat mult, reclamând recunoașterea meritelor și răsplătirea lor. Au și fost răsplătiți, ca urmare a neobositelor demersuri, cu burse, cu premii, cu traduceri în limbi de circulație. Astfel încurajați, unii au
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
să aleg, care din ei merită citit... Înțeleg că ați avea nevoie de o selecție valorică, de un fel de "top" al noutăților, făcut cu spirit critic și obiectivitate. Revistele literare nu reușesc să vă orienteze? Ele nu oferă o imagine cuprinzătoare și clară cuiva din afara vieții literare românești. Unii vin din curiozitate Ce-ar fi să schimbăm vorba? De pildă, să-mi spuneți ce-i determină pe studenții dvs. italieni să învețe limba și literatura română... Am studenți care se
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]