6,354 matches
-
mai frumoase compoziții ale mele“, ne-a precizat dl Gheorghe Iovu, ale cărui creații sunt renumite în întreaga lume pentru efectele lor meloterapeutice, de stimulare a meditației și a relaxării. De curând, meloterapeutul timișorean a lansat un nou album, intitulat „Imnul Speranței“. Record de premii naționale l Pentru U.A.P. Timișoara „În 50 de ani de când există o asociație a creatorilor de frumos la Timișoara nu am avut vreodată atâtea premii naționale. După filiala din București, care este, evident mult mai
Agenda2004-14-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282253_a_283582]
-
mai mult zbierau și lătrau decît cîntau". (p. 173) Eforturile învățătoarei de a-i convinge să învețe și alte cîntece, mai potrivite vîrstei lor se izbesc de un zid. Pentru acești copii de 4-5 ani, cuvîntul "cîntec" era sinonim cu imnul. Nu lipsește din aceste eseuri motivul securiștilor care îi cotrobăiesc prin casă în absență și care schimbă locul anumitor obiecte pentru a lăsa în mod voit urme ale profanării unui spațiu de maximă intimitate (motiv prezent și în romanul - ecranizat
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
protopopul Țiucra, răspunsul fiind dat de corul „Doina”. Au vorbit Țiucra, Vopika, cel care a dat în primire monumentul doctorului Șagovici, Goldiș, Trancu-Iași, prefectul dr. Bogdan, Savu, „pentru organizațiile fasciste române”. „În momentul când monumentul este desvălit, muzica italiană intonează Imnul italian, iar oaspeții italiani, din diferitele organizații fasciste italiene salută imnul cu salutul fascist, ceilalți oaspeți ascultându-l descoperiți”. Demonstrație fascistă? De abia în 2 mai, „Voința Banatului”, organul Partidului Național, condus de Iuliu Maniu, va comenta sarcastic: „Însfârșit monumentul
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
Vopika, cel care a dat în primire monumentul doctorului Șagovici, Goldiș, Trancu-Iași, prefectul dr. Bogdan, Savu, „pentru organizațiile fasciste române”. „În momentul când monumentul este desvălit, muzica italiană intonează Imnul italian, iar oaspeții italiani, din diferitele organizații fasciste italiene salută imnul cu salutul fascist, ceilalți oaspeți ascultându-l descoperiți”. Demonstrație fascistă? De abia în 2 mai, „Voința Banatului”, organul Partidului Național, condus de Iuliu Maniu, va comenta sarcastic: „Însfârșit monumentul cerșit dela maica Roma de d. Luțian [Lucian, n.n.] Georgevici, încă
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
Autorul imnului PDL, actual primal PNL, Mircea Rusu, este cercetat penal pentru evaziune fiscală. Rusu este cercetat acum pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, cu interdicția de a părăsi localitatea. El ar fi prejudiciat statul român cu peste 300.000 de
Autorul imnului PDL, Mircea Rusu, cercetat pentru evaziune fiscală () [Corola-journal/Journalistic/46001_a_47326]
-
UNPR din Camera Deputaților), Cristian Popescu-Piedone, primarul Sectorului 4 București, până la Ilie Morega (șeful UNPR Gorj), Constantin Mazilu (șeful UNPR Vâlcea), fostul selecționer Anghel Iordănescu, Gigi Nețoiu, șefii de la Dolj ai partidului și primarul Craiovei, Antonie Solomon. S-a ascultat imnul de stat al României, interpretat de o tânără soprană, după care vicepreședintele partidului, Gheorghe Bică, și-a luat în primire rolul de gazdă. „Vom face tot ce este posibil pentru victoria UNPR. Avem 70 de primari care din 2012 vor
UNPR-iştii olteni visează frumos. 33 la sută la alegerile parlamentare () [Corola-journal/Journalistic/46927_a_48252]
-
nu urmărește interesul național, așa cum ar fi normal, ci pe cel personal“. Reuniunea a luat sfârșit așa cum a început, cu un foc de artificii, doar că la final s-a ascultat cântecul lui Nicolae Furdui Iancu, „Noi suntem români“, considerat imnul UNPR. Toată acțiunea a durat două ore, însă nu toți cei din sală au rezistat până la final. Unii au încercat să iasă mai repede, dar au avut surpriza să constate că ușile erau închise. La ieșire se aflau și câțiva
UNPR-iştii olteni visează frumos. 33 la sută la alegerile parlamentare () [Corola-journal/Journalistic/46927_a_48252]
-
2-1, prin golurile marcate de cei doi fundași centrali, THIAGO SILVA și DAVID LUIZ, în timp ce JAMES RODRIGUEZ a redus din diferență pe final de meci, din penalty. Meciul de la Fortaleza a fost precedat de un episod impresionant, în momentul intonării imnului BRAZILIEI. THIAGO SILVA și compania, împreună cu zecile de mii de brazilieni din tribune, au "răcnit" din toți rărunchii, transmițându-le oaspeților că sunt pregătiți și motivați pentru confruntarea ce urma să aibă loc. Într-adevăr, BRAZILIENII au început mult mai
BRAZILIA - GERMANIA, în SEMIFINALE la CM 2014, după BRAZILIA - COLUMBIA 2-1 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79163_a_80488]
-
în poezia Scrisoare lui Goga spune într-o condițională poetică: „Și de scriam un vers mai avântat/ Aprins de-obida silei seculare..” Și totuși Iosif a scris acest„vers mai avântat” în anii Războiului pentru întregirea neamului. Este vorba despre imnul La arme! A apărut în revista „Flacăra”, 8 decembrie 1912 și George Călinescu caracteriza astfel poezia lui Șt. O. Iosif: „Lui i se datorește acea strigare națională de vitejie La arme! amenințată să cadă în discredit în vremurile fericite, dar
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
de tot ce e „omenesc, prea omenesc”. Stătea cu capul în mâini între prieteni, dar nu vorbea cu nimeni. Cine l-ar fi putut înțelege? O singură dată și-a alungat inspirația cernită, intonând în jurul unui război aducător de izbânzi imnul La arme! Ritmul și cuvântul energic al acestui imn ce și l-a însușit repede țara ce năvălea peste propriile hotare, au fost fără îndoială un ultim triumf asupra sa pentru Iosif.” (Lucian Blaga, Șt. O. Iosif. Zece ani de la
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
capul în mâini între prieteni, dar nu vorbea cu nimeni. Cine l-ar fi putut înțelege? O singură dată și-a alungat inspirația cernită, intonând în jurul unui război aducător de izbânzi imnul La arme! Ritmul și cuvântul energic al acestui imn ce și l-a însușit repede țara ce năvălea peste propriile hotare, au fost fără îndoială un ultim triumf asupra sa pentru Iosif.” (Lucian Blaga, Șt. O. Iosif. Zece ani de la moarte, în „Patria” (Cluj), an. V, 1923, nr. 128
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
Șt. O. Iosif în amurgul său poetic. Dar ambele sunt ocazionate de evenimente epocale în istoria neamului: Revoluția transilvană de la 1848 și Războiul de întregire a neamului (1916-1918). Exprimând idealuri scumpe unui popor, versurile energice ale poeziilor au devenit repede imnuri, fiind intonate cu solemnitatea pe care o dau momentele mari din istoria unui neam. La arme! de Șt. O. Iosif este un Răsunet trecut printr-un alt imn, cu un titlu omonim, La arme de Mihai Eminescu. Se evidențiază astfel
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
Exprimând idealuri scumpe unui popor, versurile energice ale poeziilor au devenit repede imnuri, fiind intonate cu solemnitatea pe care o dau momentele mari din istoria unui neam. La arme! de Șt. O. Iosif este un Răsunet trecut printr-un alt imn, cu un titlu omonim, La arme de Mihai Eminescu. Se evidențiază astfel că Șt. O. Iosif este un eminescian nu numai în elegia erotică, ci și în aceste puține accente poetice de imn patriotic. Din imnul eminescian împrumută cuvintele cheie
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
este un Răsunet trecut printr-un alt imn, cu un titlu omonim, La arme de Mihai Eminescu. Se evidențiază astfel că Șt. O. Iosif este un eminescian nu numai în elegia erotică, ci și în aceste puține accente poetice de imn patriotic. Din imnul eminescian împrumută cuvintele cheie ale refrenului și cuvintele interogative de mânie la adresa năvălitorilor. Mai aproape sunt însă versurile refrenului din imnul lui Iosif de poezia lui Mureșanu. Căci în versurile - legământ:„Când patria ne cheamă sub drapel
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
trecut printr-un alt imn, cu un titlu omonim, La arme de Mihai Eminescu. Se evidențiază astfel că Șt. O. Iosif este un eminescian nu numai în elegia erotică, ci și în aceste puține accente poetice de imn patriotic. Din imnul eminescian împrumută cuvintele cheie ale refrenului și cuvintele interogative de mânie la adresa năvălitorilor. Mai aproape sunt însă versurile refrenului din imnul lui Iosif de poezia lui Mureșanu. Căci în versurile - legământ:„Când patria ne cheamă sub drapel/ Datori sunt toți
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
este un eminescian nu numai în elegia erotică, ci și în aceste puține accente poetice de imn patriotic. Din imnul eminescian împrumută cuvintele cheie ale refrenului și cuvintele interogative de mânie la adresa năvălitorilor. Mai aproape sunt însă versurile refrenului din imnul lui Iosif de poezia lui Mureșanu. Căci în versurile - legământ:„Când patria ne cheamă sub drapel/ Datori sunt toți copiii ei s- alerge,/ Să-l apere, să moară pentru el!” intuim un ecou poetic din Răsunetul: „Când patria sau mama
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
ei s- alerge,/ Să-l apere, să moară pentru el!” intuim un ecou poetic din Răsunetul: „Când patria sau mama cu inima duioasă/ Va cere ca să trecem prin sabie și foc”. „Ziua mare a reînălțării” despre care vorbește Iosif în imnul său este o altă imagine poetică pentru îndemnul-ultimatum al lui Mureșanu: „Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte/ La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.” Invocarea numelor glorioase din trecutul nostru istoric în Răsunetul („Priviți mărețe umbre, Mihai
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
la Iosif de imperative subînțelese: „Veniți, viteji apărători ai țării !/ Veniți, că sfânta zi a răsărit.../ La arme, cei de-un sânge și de-o lege !” Afirmarea răspicată a puterii de viață a națiunii române este o idee centrală în imnul lui Iosif. Izvorul trăiniciei sale stă tocmai într-o aprigă luptă pentru apărarea ființei naționale:„Să știe toți că un popor nu moare/ Când veacuri a luptat necontenit.” De data aceasta Șt. O. Iosif este mai apropiat de poezia pașoptistă
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
să atragă atenția oamenilor cu privire la riscurile asupra sănătății pe care le prezintă defecarea în locuri publice - o normă socială adânc înrădăcinată în cartierele sărace rurale și urbane ale țării. Eroul campaniei este "Dl Poo", care apare în reclame alături de un imn. Potrivit UNICEF, India are cele mai multe persoane din lume - aproximativ 620 milioane - care defechează în aer liber și produc circa 65 de milioane de kilograme de deșeuri în fiecare zi. Doar jumătate din populație folosește toalete, scrie cnn.com.
Imnul Caca: Desen animat șocant sponsorizat de UNICEF by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62297_a_63622]
-
o sută). Merită pomenite, ŕ vol d'oiseau, exemple ca Marguerite Duras, Marco Ferreri sau Bernard-Henri Lévi, de la care a și luat o bătaie serioasă, dar ineficientă. O biografie mediatică formidabilă, mai puțin literară, dar pretându-se la literaturizări. Dovadă, imnul internaționalist improvizat de Luca Pițu: "Hai la crema cea moale,/Anarh cu-anarh să ne unim/ Și tarta decanonizatoare/ În plenul meclei să le-o trântim." Nu vă fie fri(ș)că, citiți ! Independent de această anchetă, dar cumva în prelungirea
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
ieșit de pe piață”. Artista care s-a remarcat după câștigarea unui talent show și-a anunțat logodna cu Brandon Blackstock. Cei doi se cunoscut de mai mulți ani și au devenit foarte apropiați în luna februarie după ce artista a cântat imnul Statelor United la finala Super Bowl. “Toată lumea mă întreabă de inelul de logodnă. Este unul cu un mare diamant galben înconjurat de diamante albe mai mult. Îmi place foarte mult, sunt foarte fericită”, a scris vedeta pe contul ei de
Kelly Clarckson s-a logodit cu Brandon Blackstock by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/72987_a_74312]
-
3 ianuarie, la Tyndero (Suedia), în 4 ianuarie, la Sundsvall (Suedia). Snowboard: în 2 ianuarie, la Otepaa (Estonia), Cupa FIS: în 4 ianuarie, la Szczawnica (Polonia), Cupa Europei. Pase scurte l Cântărețul britanic Sting s-a arătat interesat să compună imnul oficial al Jocurilor Olimpice de Vară de la Beijing din anul 2008, au anunțat oficialitățile chineze de sport l Antrenorul principal Jürgen Klinsmann a apelat în premieră în istoria selecționatei de fotbal a Germaniei la serviciile unui psiholog, doctorul Hans-Dieter Hermann de la
Agenda2005-01-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283238_a_284567]
-
acelui Eminescu plutonic pe care I. Negoițescu l-a dezgropat din postume. Se poate vorbi, în acest sens, de eminescianism în legătură cu toate culegerile poetului, de la aceea de debut din 1967 (Poziția aștrilor) și până la cele din urmă, dar îndeosebi în legătură cu Imnuri către amurg din 1970, pline de imaginile somnului și morții Plutoniei eminesciene. Întrebându-se ce este poezia, Dan Laurențiu ar putea răspunde cu strofa lui Eminescu: ŤCe e poezia? Înger palid cu priviri curate,/ Voluptuos joc cu icoane și de
Câteva afinități (VI) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7380_a_8705]
-
Și port stigmatul purului desfrâu,/ Cu tot suspinul hărăzit Ilenei." Criticului literar, intimidat de acest mod de a scrie declamativ-emfatic, nu-i mai rămâne decât să scandeze odată cu mulțimea: Au-gus-tin Po-pes-cu! Au-gus-tin Po-pes-cu! Din nefericire, multe poeme sunt nu numai imnuri de glorificare (a autorului, a fântânii, a orice altceva), ci și colecții de simboluri obscure. Poemul despre moară, de exemplu, asurzitor-imnic, rămâne și ininteligibil: Mișcarea roade întârjit și tace./ Împinge ne-ntrerupt, ca pe vâltoare,/ Destinul lumii însetat de soare,/ În
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
Ziua Imnului Național l Manifestări în Piața Libertății 29 iulie 1848 - ziua în care a fost cântat pentru prima oară „Deșteaptă-te române“ la Râmnicu Vâlcea - a fost declarată Ziua Imnului Național. Și în acest an pe 29 iulie Prefectura județului Timiș
Agenda2003-30-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281293_a_282622]