24,388 matches
-
vioară Am tânjit, vioara mea, vioară și cântarea ta mi-a tot lipsit, și-am rămas sărac sub frunza rară din copac ce-n iarnă s-a trezit. Te cătam prin stelele albite și prin macii atârnați de zori, în izvoarele cu urme aurite oglindind în ele căpriori, Te cătam în florile pe care boabele de rouă strălucesc, și în raza mea, rază de soare dintr-un suflet simplu, omenesc. Unde-mi ești, vioară fermecată? Vino iar la brațu-mi ostenit, Prinde
CÂNTEC PENTRU VIOARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355423_a_356752]
-
nașterii. Totdeauna trebuie să te întrebi dacă nu cumva femeii i s-a rupt apă și pierde acest lichid silențios, fără să-și dea seama. Cazurile de polihidramnios sunt mai rare și e greu de depistat care din cele trei "izvoare" produce prea mult. Sunt situații acute (rare) când lichidul trebuie evacuat, pentru că uterul supreadestins stă gata să plesnesca sau trebuie indusă nașterea aproape de termen (cezariană e preferabila pentru că atunci când apa se va rupe va fi o adevărată 'inundație" care poate
CÂTEVA NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE VENIREA PE LUME de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355367_a_356696]
-
îndumnezeit împreună cu sufletul”, omul devenind întreg dumnezeu după har (p. 116). În concluzie, subscriem ideii că autorul a reușit să surprindă și să fructifice esențialul gândirii patristice despre trup (p. 7). El a reușit astfel să demonstreze, sintetizând la maxim izvoarele Tradiției, că în creștinism trupul (soma) nu e o închisoare a sufletului (sema), o parte negativă a ființei umane, ci dimpotrivă, posedă un caracter pozitiv: vocația ultimă a trupului este aceea de a fi „o epifanie a sfințeniei sufletului unit
JEAN CLAUDE LARCHET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355464_a_356793]
-
amintire și râsul lui tot mai încet răsună și vocea-i tot mai slabă, mai subțire. Și-ncet încet trec iarăși vechi povești pe care tata le scria în noapte-adâncă și vocea lui și-acum eu o aud molcomă ca izvorul de sub stâncă Și parcă văd acum trecând călări cohortele de zmei , balauri, zâne, Ilene-sânziene, Feți-frumoși, ori cotoroanțe rele și bătrâne și-aș vrea ca să le strâng din nou sub palma mea pulsând înfiorată,, dar ele sunt doar amintiri. Și nu
DIN ALTE VREMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355503_a_356832]
-
foșnitor Scufundat în pace. Nu mă atrage jazzul, muzica modernă Ci triluri de privighetori. Orchestrele ce fac o gălăgie infernă Acestea nu-mi produc fiori. Nu caut să-mi astâmpăr setea Cu bere de la gheață. Mai bună-i apa de izvor Mai plină-i de viață. Nu vreau jeleuri aromate Ci zmeură și fragi. Dau mai multă sănătate. Nu vreau! Ce poți să-mi faci? Turda Băi 14 August 1963 Referință Bibliografică: Nu vreau! Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NU VREAU! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355518_a_356847]
-
morală, cea care-l face pe om să discearnă cu bună știință, adică cunoscând, să poată alege și să se manifeste ca atare. Atât legea morală cât și conștiința morală (conștiința fiind un produs al activității creierului uman) își au izvorul în ființa lui Dumnezeu. Conștiința morală se poate căpăta în timp, după cum am spus prin educație, cultură. Ce cultură, ce educație au avut acei copii și tineri implicați în incidente? Care a fost rolul familiei, școlii, Bisericii? Li s-a
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
Doamne cum aleargă clipele Ca niște limbi de clopot Sufletul se spală de mocirla Cu lacrimi Imaculat că o ie îl văd înălțându-se Într-un nor alb Nimic nu mai rămâne din uratul de ieri Lacrimile Doamne lacrimile Sunt izvoarele tale care ne curată Înainte de marele zbor Oamenii Doamne oamenii nici nu știu Că într-o zi se vor transforma în păsări Și vor ajunge la Tine Prin propriile lor bătăi de aripi. Referință Bibliografica: Poem fără nume / Valeria Iacob
POEM FĂRĂ NUME de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355525_a_356854]
-
sud doar glasul toamnei îl aud e glasul tău ca un fior.. ivit din taina munților, cuprins de dor Doar dorul meu e-un lac sărat de lume și-i însingurat în el eu vise-am îngropat și-al lor izvor. Leonid Iacob Poezia face parte din volumul meu: „Imaginarele iubiri” Referință Bibliografică: ploaie atipică / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul I, 08 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PLOAIE ATIPICĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355515_a_356844]
-
lacrima curată În clipa vie de-altădată Privește la steaua măreață Călăuză-n magica-ți viață. Adiere de vânt jucăuș Pe-a inimii strună arcuș O voce de înger ne-alină În piept de copil ce suspină. Un strop de izvor neumblat Un drum de tărâm necălcat Ești leacul din roua de flori Și primul cântec din zori. Să iubești...e atât de ușor. Camelia C 2010 Referință Bibliografică: Să iubești..e atât de ușor / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SĂ IUBEŞTI..E ATÂT DE UŞOR de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355553_a_356882]
-
zăresc Zâmbetu-ți curat De soare lăsat? Trei mari ursitori Din tainice zări Ți-au urat mărire Faimă, har, iubire Cea de-a patra însă Doar inimă plânsă Zori întunecate De lacrimi uitate. Sunt șapte orhidee Zălog să îți să steie Izvor cu apă rece Bei și doru-ți trece. În murmur de șoapte Ești strigăt în noapte Căldura din soare, Și-a serii răcoare Vibrație-n speranță Vers cu rezonanță Destin și-mplinire Neant și nemurire. Camelia C 2010 Referință Bibliografică: Umbra
UMBRA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355543_a_356872]
-
obiect plicticos, agasant, fără poezie, ci o materie din care poți scoate adevărate comori, săpând și cercetându-i adâncurile. Iată cum sunt poemele lui: „în apa inimii sunt înmuiate/ și cu boboci de flori sunt împănate” (Dedicație). Cuvintele țâșnesc precum izvoarele în pădure. Susurul lor melodios încântă auzul. Câte fărâme de poveste nu se țes în paginile acestei cărți? Grădina Limbii este neasemuită, ea are fel de fel de specii de flori, care mai de care mai frumoase, mereu îmbogățită cu
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
ești aproape dar, rămâi ideal. Îmi place părul să-ți răvășesc Și să-l transform în constelații Aș vrea inimile să le unesc Și apoi să ne avântam în spații. Fălticeni August 1964 *** SIMPLĂ DECLARAȚIE Dacă codrul îmi șoptește Lin izvorul se prăvale Totul zbuciumat trăiește Când oricui apari în cale. Vezi că totul ți se-nchină, De frumusețea ta Pământul e vrăjit. De ai lăsat spre mine o rază de lumină De ce n-aș fi de ea îndrăgostit? Fălticeni 1964
SIMPLA DECLARATIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355546_a_356875]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DE DRAGOSTE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Se trece ziua ca un rug aprins, Frunzarele le mână-n codru dorul, Oglindă tremurândă e izvorul Și gândul meu de tine stă azi prins. Săruturi eu ți-am adunat ciorchine, Pe patul nopții fi-vom amândoi, Găsind noi desfătărilor pricine Vom declara iar liniștii război. Intra-vor roi de stele pe fereastră Să vadă ce demult
DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355560_a_356889]
-
În tratarea temei copilăriei și a copilului, Ion Barbu aduce o notă originală, care face diferența dintre el și ceilalți poeți contemporani. Nota originală a stilului său o constituie particularitatea balcanismului său, care este o asimilare rafinată a unor străvechi izvoare naționale ... Incidental, la fel ca și la Ion Barbu, descoperim și la G. Călinescu vocația copilăriei, interpretată- mai ales- ca antipod cețos al maturității împlinite. În volumul Poesii, apărut în anul 1937, descoperim o poezie intitulată Melodii în care se
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
488 din 02 mai 2012 Toate Articolele Autorului Plină, luna, visătoare, zare strânge lângă zare, frunza-i gata de culcare. Tremură surâsul serii sprijinit de sânul ierbii, foșnesc rar, hățișuri, cerbii. Brazii, vântul și-l răsfață, miresmând veșnic verdeață, susură izvoare-n față. Umbra tace, vine seara, se topesc mâhniri ca ceara, și din suflet scoți vioara. Referință Bibliografică: Lină înserare / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 488, Anul II, 02 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George
LINĂ ÎNSERARE de GEORGE PENA în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356843_a_358172]
-
Momente > MĂ DOR AMINTIRILE VIEȚII Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Bolnav sunt azi, ca niciodată... Mă dor amintirile vieții. Așa mi-i sete, dintr-o dată, Să beau din roua tinereții! Izvoarele-s acum secate; Descojiți copacii sunt și goi. Tăcute sălcii și-aplecate Plâng apocaliptic peste noi. Câmpia vieții parcă-i stearpă; Îmi pare totul că-i pustiu. Trist în neant cântă o harpă Iar cine-s eu... nici nu mai
MĂ DOR AMINTIRILE VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356852_a_358181]
-
se lăfăia lozinca cu următorul text : Trăiască tovarășul Stalin. Cel mai bun prieten al copiilor din lumea întreagă ( !?)... Alfabetizarea a fost una din acțiunile mari, grele și de durată pe care cadrele didactice au dus-o în perioada anilor 1948-1950. Izvorul acesteia a fost numărul mare de copii neșcolarizați în anii 1917-1945 care, se înțelege, acum deveniseră maturi. Recensământele școlare făcute în anii 1948, 1950, 1953, 1954, 1958 și listele nominale cercetate (dosar 540 din 27 octombrie 1950), înregistrează 359 neștiutori
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356857_a_358186]
-
hrănitoare, de acele picături reci și fierbinți, ca și iarba de pe dealuri, de altfel. Nu mai era apă nici în fîntîni și cei care aveau căruțe adunau canistre și butoiaie de plastic și le dădeau oamenilor apă, apă limpede de la izvor, pe o țuică cel mai adesea, pentru că nu voiau bani, își făceau și ei o pomană, e păcat mare să faci negoț cu apa, nu vedeți că nici Dumnezeu nu ne mai cruță, vai de păcatele noastre ... Pe pod nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
bătută chiar acolo sus, la loja oficială, în fața asistenței congresului sub lumina monitoarelor de la toate agențiile din lume conectate la Televiziunea Globală. Apoi a fost dusă, numai Ea știe unde, pentru a i se arata Mărul de aur mult dorit, Izvorul laptelui și Cetatea scunsă, având inscripția pe ea: Cea mai frumoasă Stea și Codul “Celei mai frumoase”. După boicotarea congresului și dispariția distinsei doamne din loja oficială, toate Doamnele de bine și Doamnele în roz, inclusiv Doamnele doamnelor, începuseră a
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CREAȚIE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Creație O vară nepereche sus la stână, Pe coasta unui munte cățărată, Izvoarele cu vântul se îngână, De veșnicii solemne-nconjurată. Pictăm atenți pășunile cu verde Și le fixăm cu ținte colorate, Mai siguri astfel că nu le vom pierde Prin sihăstrii de duhuri des prădate. Mai facem o potecă chinuită, Scăriță infinită salutându
CREAŢIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356878_a_358207]
-
Cum scriu? Caut să mă supun unor reguli învățate cu timpul. Caut în ceea ce scriu sa fiu corect, sobru, dar binevoitor - optimist chiar - să am un echilibru în prezentarea faptelor, să mă informez cât mai bine consultând cât mai multe izvoare bibliografice, să nu intru în polemici (nici chiar politice! Sic!), să nu devin monoton, adică să scriu lucrări diferite ca tematică, ca stil și ca producție literară. Caut să fiu patriot, dar nu extremist, să promovez limba română, dar să
TAINA SCRISULUI (1): FĂ BINE CE FACI ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356872_a_358201]
-
toponimul "La Budăie", atribuit din vremuri uitate unei răscruci de cinci drumeaguri din Miroslăvești, unul din ele fiind cale de legatură, pe același versant de deal, cu pădurea Bourenilor. În acest loc, cuprins în vremuri imemoriale de aceeași pădure legendară, izvoare puternice au săpat râpa adâncă a unui pârâu și au dat prilej de naștere câtorva fântâni "bătrâne", care pe vremea copilăriei noastre încă mai aveau ghizdele din buduroaie (budăie). Pe vremea tinereții lui Sadoveanu, când acesta încă mai venea la
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ÎNȚELEPCIUNE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului De-atâta primăvară mi-e sufletul un mugur Și stoluri mari de păsări în mine se întorc, Izvoare dezghețate de-acum le-aud în susur, Vapoarele cu vise, mi s-au întors în port. Am ghiocei la tâmple și nu mai bag în seamă Cum zilele la vale pornite-s, rostogol, Mi-ar încolți în suflet poate teama
ÎNŢELEPCIUNE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356898_a_358227]
-
chiar dacă numărul lor nu l-am știut niciodată și totuși am ajuns să mă bucur când stelele se înghesuie într-o picătură de rouă cand prunii albesc de singurătate ca să se umple apoi de poame când râul curge lin când izvorul leagănă luna când sălciile se umplu de fluturi mă-ntorc spre mine deseori mă amestec cu mine cea de toate zilele când lumină, când umbră , când noapte învăț mereu să trec mai departe îmi număr umilă bătăturile îmi vindec rănile
PREGĂTIREA DE DRUM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356890_a_358219]
-
permanentă căutare a acelui cuvânt ”care să te facă să vezi și să auzi cuvântul plastic, cuvântul muzical, care să exprime mai bine realitatea “. Înnoirea limbii a fost o altă preocupare a sa, găsind rezolvarea în apropierea de poezia populară-“izvorul veșnic viu al întineririi ... fântână a tinereții “.(Despre poezie-studii literare-E:S:P:L:A:, 1953, p. 137.) Lexicul operei lui M.Beniuc atrage atenția prin folosirea cuvintelor regionale și a arhaismelor, referitoare la viața satului și preocupările oamenilor din acest
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]