6,049 matches
-
omenească după cădere, divinitatea făgăduiește făpturii nenorocite că-i va trimite câte un zeu să-i ajute la îndulcirea suferinței. Căci în acest poem, ca și în cele egiptene ce i se aseamănă și ca o imagine aproximativă a făgăduinței Mântuitorului dată de Dumnezeu în Biblie, cerul nu voiește distrugerea totală a vieții de pe pământ, ci salvarea ei din durere și din moarte. Această făgăduință, adeverită în întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, ridică prima idee a raiului terestru pe planul transcendent
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și a unei frăgezimi ce nu cunoaște bătrânețea. Sugerată de această apropiere, există chiar încercarea interesantă, dar fără sorți de izbândă, de a lămuri originea artei prin analogia cu jocul copiilor. Pe de altă parte, Evanghelia aseamănă sfințenia cu copilăria. Mântuitorul face din prunc măsura omului desăvârșit. Nu pruncul trebuie să ne urmeze pe noi, ci noi trebuie să-l imitam pentru a cuceri împărăția cerurilor. Această idee, pe care am dezbătut-o în eseul Copilărie și sfințenie, face parte integrantă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
iau în deșert numele Domnului. Cercetând uitatele texte mistice ale ortodoxiei, am găsit această idee într-o veche traducere românească dintr-un autor pe care încă nu l-am identificat. Se spune acolo, de acord cu Pavel și în spiritul Mântuitorului, că omul renăscut prin botezul Duhului Sfânt, se face asemenea pruncilor din Evanghelie. „Deci care e lucrul pruncilor?” se întreabă textul. Și iată răspunsul: „Pruncul de se va bate, plânge și împreună cu cei ce se bucură cu dânsul, se bucură
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ambianței; respinse, prin faptul că nu sunt cunoscute, ele se înfățișează din nou, zbătându se printre obstacole să iasă la lumina zilei. S-ar putea spune că energiile normale ale copiilor ne dau o lecție asupra iertării, amintindu-ne cuvântul Mântuitorului: Să ierți nu de șapte ori, ci de șaptezeci și șapte de ori câte șapte! Natura adâncă a copilului se întoarce la suprafață nu de șapte ori, ci de șaptezeci și șapte de ori, iertând parcă de fiecare dată represiunea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în tendințele lui native, nestăvilite în spontaneitatea lor, e calea regenerării lumii, e calea omului nou, renăscut în duhul „sfintei pruncii”. Rezumând, vom observa că aceste glasuri omenești din câmpul pedagogiei, al artei și al misticii, se unesc cu glasul Mântuitorului, care proclamă sensul edenic al copilăriei. Afirmând că nostalgia paradisului e impulsul primordial al creațiilor omenești, neam gândit mai întâi la Edenul terestru, a cărui amintire e atât de fecundă în voința de civilizație a omenirii, și la paradisul ceresc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în care soluțiile să nu iasă din schema silogismului. Iisus Hristos nu e nici Aristotel, nici Descartes sau Kant. El e rațiunea dumnezeiască a lumii, revelată în trup omenesc spre mântuirea tuturor. Cine simte nevoia salvării nu se face judecătorul Mântuitorului ci, dimpotrivă, biciuit de blestemul cărnii, se decide pentru una sau alta dintre cele două soluții. Creștinismul e un proces de asimilare divină, iar nu de asimilare omenească. Nu noi îl asimilăm cum am învăța bunăoară doctrina lui Kant, ci
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca refuz al condiției mizeriei terestre și ca elan către viața veșnică, acesta e ascetismul creștin. Paradisul e primăvara duhovnicească a frumuseții neveștejite, a lumii fără amurg, a tinereții fără moarte, a fecioriei neîntinate, a impasibilității desăvârșite. În cer, zice Mântuitorul lumii, nu se însoară și nu se mărită, ci toți vor fi ca îngerii lui Dumnezeu. În cer, cântă Biserica ortodoxă, nu e durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit. În înțeles creștin, androginul e frumusețea nemuririi adiată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
subliniat că romanul Idiotul nu se poate înțelege în toată adâncimea lui decât dacă îl considerăm ca o paralelă a Evangheliei, din care anumite scene par transpuse cu mici modificări de mediu. Dar aceasta nu înseamnă o biografie romanțată a Mântuitorului sub nume de împrumut. Dostoievski a vrut să imagineze viața unui sfânt modern. Și orice creștin știe că viața unui sfânt e o imitație a vieții lui Iisus. De aici paralelismul romanului cu Evanghelia. Pentru societatea vânzolită de patimi infernale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al nostalgiei după desăvârșire. Milton a încercat întregirea operei sale prin Paradisul Regăsit, care a vrut să fie eposul Noului Testament, al lui lisus Hristos, ca și Messiada lui Klopstock. Nici una nici alta nu sunt considerate mai mult decât încercări. Mântuitorul trece dincolo de puterile oricărui geniu omenesc. El e teantropia prin excelență, adică unică. Modul teandric, fie în accepția lui mitologică, improprie, diluată și fragmentară, fie în amploarea accepției pur creștine, e natura omenească în colaborare cu îndurarea divină sau cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui Iisus al lui Berlioz sau ca în fluvialele oratorii, Patimile după Matei și Patimile după Ioan ale lui Bach. Arta se poate ridica mai ușor pe urmele omului îndumnezeit, care e sfântul, decât pe urmele Dumnezeului înomenit, care e Mântuitorul, fiindcă în natura ei stă să transfigureze realitatea terestră ridicând-o către perfecțiunea teoformă. Dacă prin această tendință fundamentală orice artă năzuie în simboluri către veșnicie, muzica poate că răspunde îndeosebi dezmărginirii sufletului din tufișurile contingențelor. Armonia sonorităților pure și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
strigăt de regăsire a izvorului 308 Nichifor Crainic bucuriei: Bruder, iiberm Sternenzelt Muss ein lieber Vater wohnenl Missa solemnis întregește Simfonia IX ca o emisferă eterică sau ca o boltă cerească arcuită deasupra pământului. E o liturghie de preamărire a Mântuitorului acestei lumi. „Nici un muritor n-a vorbit vreodată cu un glas mai puternic Dumnezeului său și zdrobit de povara durerii fără grai, nu i-a cântat o laudă mai sublimă” zice La Mara. Beethoven a pus acestei opere ca motto
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a născut prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci”. Acum 2000 de ani, în Țara Sfântă, în orașul Betleem, într-un staul, cu un opaiț într-un colț atârnat de-o grindă șubrezită, Fecioara Maria îl aduce pe lume pe Mântuitorul lumii, Iisus Hristos. Ostenită, își pune copilul în iesle, singurul loc ce i-a servit drept leagăn Domnului nostru. E vlăguită, dar fericită că tot ce stătea în puterea sa pentru mântuirea noastră se înfăptuise. Privind pe cer, o stea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
seama că steaua arată nașterea unui mare împărat. Și au mers după stea până la Ierusalim, întrebând:” Unde este Împăratul iudeilor, Cel ce S-a născut, că am văzut steaua Lui, și am venit să ne închinăm Lui”. Ajunși la căpătâiul Mântuitorului lumii, aceștia îngenunchiază și-i dăruiesc pruncului tămâie, aur și smirnă. De 2000 de ani, în fiecare an, în aceași zi de iarnă, Iisus Hristos, se naște sub o stea fără seaman în Betleem, aducând bucurie în sufletele noastre. Veselia
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
În fiecare an, ascultăm, la slujba de Crăciun, povestea nașterii Lui, întâmplările prin care a trecut Fecioara în acea noapte minunată. În fiecare an, aflăm povestea magilor care au urmărit Steaua. În fiecare an, trăim bucuria cea sfântă a Întrupării Mântuitorului. Steaua Se spune că atunci, cu puțină vreme înainte de Naștere, departe de Bethleemul Iudeii, trei magi cercetau cerul pentru a afla viitorul omenirii în mersul stelelor. La un moment dat, au văzut că o stea nu merge precum celelalte, de la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și se păstrau până primăvara, când se afumau și se tămâiau boii și plugul înainte de pornitul la arat, apoi erau mâncați de plugari. Sfântul Ștefan, prăznuit pe 27 decembrie, a fost unul dintre martorii Învierii și Înălțării la cer a Mântuitorului, ca și al pogorârii Duhului Sfânt. A fost ales, pentru credința și evlavia sa, drept arhidiacon, chiar atunci, în primele zile de după Cincizecime, când apostolii au tras la sorți zonele în care vor purta Cuvântul Domnului. La scurt timp după
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ei, Crăciun, e om rău la inimă, că nu suferă în casa lui oameni străini și, când va veni cu oile de la pășune, are să fie foc și pară, chin și vai de dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier, își îndrumă alene turma sătulă doldora, spre locuința sa. Ajuns acasă, dădu poruncă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ce săvârșise, căzu cu fața la pământ, plângând amarnic, plângând ca un copil. Într-un târziu el s-a redeșteptat ca dintr-un somn adânc. Se sculă și cu pași repezi, mânat ca de o mână sfântă, s-a apropiat de ieslea Mântuitorului. Numai era acel Crăciun de odinioară, cu căutătura-i fioroasă, cu fața posomorâtă, cu inima împietrită, ci un unchiaș bătrân, cu barba albă ca zăpada, cu fruntea senină, blând la suflet ca un mielușel și plin de bunătate. Smerit el
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Eu ți le-am tăiat, cu barda. Cine ți le-a pus la loc? Îi pipăie femeii mâinile și nu-i vine să-și creadă ochilor. - Maria, Maica Domnului, mi le-a lipit la loc, bărbate. L-a născut pe Mântuitor, care o să spele păcatele oamenilor. Domnul Iisus s-a născut, azi noapte, în staulul nostru. Boii și vacile și oile l-au acoperit pe Christos cu fân; l-au încălzit cu răsuflarea lor. Haide, bărbate, să i te închini! Crăciun
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
născut de Fecioara Maria... (după Ion Dragoslav - Povești de Crăciun, București, 1914) Crăciunul la Bethleem Peștera nașterii Când se apropie sărbătorile Crăciunului, hagiii din toate părțile lumii creștine pornesc spre Palestina, leagănul legii creștine, ca să serbeze ziua sfântă a Nașterii Mântuitorului. În noaptea Crăciunului, evlavioșii se adună la Biserica măreață din Bethleem, zidită pe locul unde s-a născut Isus Hristos. Interiorul bisericii este strălucit. Pe jos - albe și curate lespezi de marmoră, acoperite cu covoare minunate. Biserica e împărțită în mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de o icoană pe care este zugrăvită nașterea lui Isus Hristos, în mijlocul staulului. Intrând în casă, unul din dascăli așază marginea de jos a icoanei pe piept, ținând ,mâinile de cele două colțuri de sus și începe a cânta troparul nașterii Mântuitorului. În vechime, la curțile noastre domnești, era și obiceiul numit ORAȚII, devenite “urații” de la “a ura”. Cărturarul Dan Simionescu scrie în legătură cu acestă datină voievodală: ”În prima zi de Crăciun, Domnul avea obiceiul să cheme la masă pe boieri. La masă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și, apoi, îți dai singur norocul din casă. În Ajun se dă doar de pomană pentru morți. În unele zone, femeile împart ” turte” făcute cu mieji de nucă și înmuiate în zeamă dulce. Aceste ”turte” se împart în amintirea scutecelor Mântuitorului. Dacă se naște un copil în Ajunul Crăciunului, va fi norocos. Cine vrea să aibă noroc și sănătate nu mănâncă nimic toată ziua. Gospodarii se scoală de cu noapte și duc din curte paie, așchii, surcele și le bagă în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
maturii întâmpină pe Hristos pe pământ. Aceste tradiții s-au păstrat de pe timpul romanilor. Vechile petreceri păgâne de la începutul lui ianuarie, așa- numitele calendae, s-au preschimbat, cu timpul, în sărbători creștinești. Colindele de Crăciun narează despre viața zbuciumată a Mântuitorului, de la naștere până la răstignire. De unde povine cuvântul colind (sau colindă)? Filologii sunt cu toții de acord în privința etimologiei cuvântului: latinescul calendae, nume dat sărbătorilor păgâne de Anul Nou, când romanii, strămoșii noștri, urau noroc și fericire prietenilor lor, cu ocazia anului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
viața Domnului. Cântecele de stea românești provin din diverse surse: ori din lumea bizantină ortodoxă, ori tradiția biserciii medievale catolice, ori din creațiile culturale ale neamului nostru. Sosind în case de Crăciun, grupul stelarilor cântă colinde religioase inspirate din viața Mântuitorului. Cei care anunță steaua (mai ales copiii) trec pe sub fereastră unde lumina strălucește și strigă: Cine primește Steaua frumoasă Și luminoasă, Cu colțuri multe Și mărunte, De la nașterea Lui Hristos Dăruite. Steaua este poftită în casă (ori fereastră) și atunci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
din aluat, ultimele având ochii din boabe de fasole. Se coace în Ajunul Crăciunului, apoi se așază pe o masă pe care s-a așezat fân și se acoperă cu un colț al feței de masă. Pâinea, ce simbolizează trupul Mântuitorului Iisus, se ține acolo până în dimineața Anului Nou, când gospodina casei face semnul crucii și taie păinea în patru. Primul sfert este dăruit copiilor urători, împreună cu o cană cu lapte îndulcit cu miere. Al doilea sfert îl vor primi animalele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de argint. În Ajun, în cadrul unei procesiuni, efigia Sfântului Copil este dusă în biserică, apoi este oficiată slujba religioasă. Creștinii din Bethleem își vopsesc pe ușile caselor, cu vopsea roșie, câte o cruce, simbolizând atât credința creștină, cât și nașterea Mântuitorului. Pe un sâtlp montat în piața centrală este așezată o stea uriață, care plutește parcă deasupra orașului ca exact acumm.. .2,000 de ani. Austria. În Austria, cete de copii străbat străzile, colindând pe la ferestre. Deși Crăciunul este celebrat acsaă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]