26,035 matches
-
viața umană poate fi astfel organizată încât să rezulte o societate dreaptă compusă din oameni drepți. O asemenea societate ar fi evident ideală, în sensul că ar oferi un standard de perfecțiune prin care toate societățile existente ar putea fi măsurate conform gradelor în care se aseamănă sau nu cu aceasta. La fel cum lumea vizibilă imită, după posibilități, creatorul, lumea inteligibilă, și orânduirile politice sunt generate de către cea mai bună dintre ele. Concepția istorică pe care Platon o îmbrățișează este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Matematicile sunt, pentru filosoful grec, deopotrivă intermediarul dintre „lumea sensibilă” și cea „inteligibilă” și domeniul de aplicație al sufletului. Sufletul ca atare, întrucât ține de interioritate, nu ne este direct accesibil, ci devine vizibil în felul în care, aidoma matematicianului, măsurăm, determinăm și relaționăm lumea exterioară. Însă, dacă pe tărâmul matematicilor lucrurile sunt relativ clare, problemele apar - așa cum a observat Aristotel - când e vorba de raportarea la lumea schimbătoare a naturalului și a umanului. Dacă la nivel cosmologic proiecția matematică a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acestei problematici e, în fond, a doua naștere a filosofiei; unul dintre cele mai fascinante lucruri din istoria gândirii: ideea potrivit căreia ființa nu e de la sine evidentă, ci presupune o măsură care diferă în mod esențial de ceea ce e măsurat” (p. 196). Măsura trimite - încă o dată - la știința măsurilor și a măsurătorilor: la matematică. E cunoscut faptul că, pentru matematica greacă, numerele nu erau (precum pentru cea modernă) entități abstracte definite cu ajutorul regulilor de conectare, ci niște realități descriptibile în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în rezumat, ce povestește Cehov: Sosind acasă, procurorul Evgheni Petrovici e întâmpinat de guvernanta copilului, guvernantă care i se plânge că Serioja, un băiețel de 7 ani, ia tutun din sertarul tatălui său și fumează. Evgheni Petrovici se gândește ce măsură să ia. Pe vremea lui copiii care erau prinși fumând erau bătuți crunt Ă dar această „metodă” nu dădea rezultate, căci elevii continuau să fumeze pe ascuns. Până să ia o hotărâre, iată că băiețelul său intră în birou și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o serie de capacități) și comparau această vârstă cu aceea când majoritatea copiilor realizează respectivele progrese. S-a observat însă faptul că scorurile obținute la aceste scale prezentau o corelație foarte redusă (0.20) cu inteligența copilului la 7-8 ani, măsurată cu un test de inteligență. În schimb, alți cercetători au arătat că viteza de obișnuire (habituare) cu stimuli noi a unui copil de doar câteva luni prezintă o corelație de circa 0.50 cu nivelul inteligenței sale ulterioare. Autorii au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
generală este „o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților și la adaptarea cognitivă a individului în situații noi”. 2.2. Istoricul măsurării inteligențeitc "2.2. Istoricul m\sur\rii inteligenței" Testarea inteligenței își are originile în încercările de a măsura aptitudinile mintale și competențele umane. În acest sens, putem începe încă de acum două mii de ani când împărații chinezi foloseau o formă de testare a unor abilități pentru a numi înalții funcționari. Aceste testări includeau probe de caligrafie, literatură, filosofie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
căutată în examinările studenților în universitățile europene. De exemplu, astfel de verificări erau curente la universitatea din Bologna încă în anul 1219. Trebuie însă remarcat faptul că aceste măsurări urmăreau mai curând performanța, capacitatea, decât aptitudinea. În timp ce testele de performanță măsoară ceea ce poate face individul, testele de aptitudini urmăresc potențialitățile sale, ceea ce ar putea el realiza. O lucrare de control la matematică sau fizică este un test de performanță, în timp ce un test de aptitudini ar urmări capacitatea școlarului de a învăța
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cunoștințele ajung în mintea omului pe căi senzoriale. De aceea, el a concluzionat că diferențele individuale de inteligență provin din diferențe ale capacităților senzoriale. Pentru a verifica această idee, Galton a creat un laborator la Londra, în 1884, unde a măsurat acuitatea vizuală și auditivă și precum viteza de reacție la peste 10.000 de persoane. Deși rezultatele nu au fost concludente, Galton este un pionier al studiului diferențelor individuale. Psihologii europeni ai secolului XIX au urmărit funcții cognitive mai complexe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de inteligență au fost mult timp privite ca fiind instrumente extrem de valoroase, fiind folosite uneori excesiv. Ele au însă anumite limite, care impun folosirea precaută a rezultatelor lor. În primul rând, inteligența nu este măsurabilă în mod direct. Ceea ce se măsoară sunt manifestări externe, comportamente. În al doilea rând, după cum am putut vedea, testele de inteligență măsoară doar un eșantion de abilități intelectuale care s-au dovedit a fi legate de performanța școlară. Ele nu pot face predicții asupra reușitei în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ele au însă anumite limite, care impun folosirea precaută a rezultatelor lor. În primul rând, inteligența nu este măsurabilă în mod direct. Ceea ce se măsoară sunt manifestări externe, comportamente. În al doilea rând, după cum am putut vedea, testele de inteligență măsoară doar un eșantion de abilități intelectuale care s-au dovedit a fi legate de performanța școlară. Ele nu pot face predicții asupra reușitei în viața profesională, sentimentală sau socială. În al treilea rând, coeficientul de inteligență nu are o valoare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a fi legate de performanța școlară. Ele nu pot face predicții asupra reușitei în viața profesională, sentimentală sau socială. În al treilea rând, coeficientul de inteligență nu are o valoare absolută, la fel ca tensiunea arterială sau înălțimea. El este măsurat prin raportarea performanței copilului în rezolvarea unui anumit tip de probleme la performanțele unui grup de alți copii de aceeași vârstă. În fine, în al patrulea rând, coeficientul de inteligență nu este fix. Cercetările asupra stabilității sale au arătat că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlare. Dacă obiectivul unei lecții este ca elevii să descopere principiul după care, atunci când se amestecă două lichide cu temperaturi diferite, cantitatea de căldură pierdută este egală cu cantitatea de căldură câștigată, după ce unii elevi au învățat înaintea altora să măsoare masa lichidului, profesorul trebuie să decidă care este pasul următor pe care acești elevi trebuie să-l facă, ceea ce presupune o diagnosticare anterioară. Un alt tip de diagnoză permite plasarea optimă și cât mai timpurie a elevilor în cadrul activităților instructive
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau în legătură cu propriul lor comportament declanșat de vizionarea programelor TV. În toate aceste cazuri, datele de bază sunt raportările proprii ale indivizilor, despre gândurile, sentimentele și acțiunile lor. Marele avantaj al chestionarului este că valorizează introspecția și prin aceasta investigatorul măsoară percepții, atitudini și emoții subiective. Acestea pot fi reperate și indirect, prin observație, dar, după cum am constatat anterior, deseori legăturile dintre comportament și unele stări interne nu sunt reale. Orice studiu care solicită informații despre stările interne, trebuie să utilizeze
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai folosite metode pentru cunoașterea psihologică a persoanei, nu se recomandă a fi utilizată decât de specialiști și atunci cu mare prudență, interpretarea rezultatelor făcându-se numai în funcție de valoarea diagnostică a testului. Funcția principală a testelor psihologice este de a măsura diferențele dintre indivizi sau dintre reacțiile aceluiași individ în diferite situații. Cu ajutorul testelor putem obține, într-un timp relativ scurt, informații destul de precise, cuantificabile și obiective despre caracteristicile psihologice ale subiectului testat cu ajutorul cărora se poate formula un pronostic. Există
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elevilor în funcție de abilitățile lor, diferențierea instrucției în funcție de aceste abilități, identificarea retardului mintal și selecția copiilor pentru școlile speciale. Elaborarea unui test presupune o activitate de cercetare laborioasă prin care se stabilesc structura internă a testului, aspectele psihologice care pot fi măsurate cu ajutorul acestuia, sistemul de evaluare și valoarea pe care testul o are pentru cunoaștere și predicție. Deoarece testele ca mijloace de psihodiagnostic s-au dezvoltat într-un ritm accelerat, utilizându-se în prezent în practica psihologică peste 10.000 de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a intra în amănunte, considerăm suficientă prezentarea unei clasificări în detaliu a testelor psihologice, care este utilă și eficientă din punct de vedere practic. În acest fel putem distinge următoarele categorii de teste: • teste de inteligență și dezvoltare mintală, care măsoară aptitudinea cognitivă generală și nivelul atins în dezvoltarea caracteristicilor intelectuale; • teste de aptitudini și capacități, care au fost elaborate pentru măsurarea aptitudinilor de grup și specifice; • teste de personalitate, care măsoară însușiri de temperament și caracter, acestea fiind împărțite în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de teste: • teste de inteligență și dezvoltare mintală, care măsoară aptitudinea cognitivă generală și nivelul atins în dezvoltarea caracteristicilor intelectuale; • teste de aptitudini și capacități, care au fost elaborate pentru măsurarea aptitudinilor de grup și specifice; • teste de personalitate, care măsoară însușiri de temperament și caracter, acestea fiind împărțite în două categorii: 1. teste obiective de personalitate, care-și propun obținerea unor date cuantificabile, cât mai puțin influențate de interpretările subiective, și evitarea tendinței de fațadă a subiecților în momentul elaborării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elaborării răspunsului, deoarece aceștia nu conștientizează aspectele personalității vizate de test; 2. tehnici proiective, care valorizează mecanismul de proiecție în cunoașterea psihologică a persoanei, trecând peste vigilența conștiinței, în încercarea de a studia inconștientul; • teste de cunoștințe sau docimologice, care măsoară nivelul cunoștințelor acumulate de subiecți și servesc ca modalitate de examinare și notare. Trei aspecte sunt importante în legătură cu utilizarea testelor în școală: 1. diagnosticul și tratamentul dificultăților educaționale; 2. selecția și repartizarea elevilor nivelului educațional potrivit abilităților lor; 3. validarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o reducere semnificativă a competenței sociale a celui în cauză (sau, altfel spus, la limitări serioase în comportamentul adaptativ al persoanei, care va face față greu cerințelor vieții cotidiene și standardelor comunității căreia îi aparține). Activitatea (funcționarea) intelectuală generală se măsoară, după cum se știe, printr-un coeficient de inteligență (Q.I.) stabilit prin evaluarea rezultatelor obținute în urma aplicării unui sau a mai multor teste de inteligență standardizate, administrate individual. Sub influența cercetărilor lui A. Binet și Th. Simon (1904) au fost
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la împlinire acțiuni necesare pentru atingerea unei performanțe, trebuie deosebit de stima de sine, care se constituie ca o apreciere globală a valorii propriei personalități. Self-efficacy este un factor cardinal al succesului școlar. Elevii care obțin scoruri mari la scalele ce măsoară această caracteristică au rezultate școlare mai bune. Totuși, trebuie spus că există, de exemplu, copii care au un sentiment al propriei eficiențe foarte dezvoltat în ceea ce privește domeniul literaturii, și au mult mai puțină încredere în forțele lor când e vorba de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai cuprinzătoare decât afirmă criticii (și mulți dintre adepții ei), iar alternativele acestei abordări impun aceleași dificultăți întâmpinate în cadrul măsurării directe a creativității. O examinare detaliată a tehnicilor psihometrice utilizate în cercetarea creativității îi avantajează pe cei care intenționează să măsoare creativitatea, precum și pe cei ce investighează creativitatea prin intermediul altor tehnici. Obiectivul nostru este analizarea critică a evoluției, caracteristicilor, atuurilor și deficitelor abordării psihometrice, menită să constituie o sursă de informație utilă viitoarelor proiecte de cercetare, indiferent de metodele la care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acest motiv. Metodele experimentale utilizează diferite modalități de control pentru a reduce complexitatea fenomenului la un nivel rezonabil; ele abordează complexitatea prin manipularea unui set de variabile independente, controlând varabilele ușor confundabile sau cele irelevante (minimizând, astfel, efectul lor) și măsurând modificările în variabilele dependente. Variabilele dependente reprezintă elementele, caracteristicile sau indicatorii creativității. Variabilele independente desemnează impactul factorilor de dezvoltare, sociali, educaționali, cognitivi sau emoționali. Manipularea și controlul sunt trăsăturile esențiale ale cercetării experimentale. După cum l-a descris Hyman (1964), experimentul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
grup nonexperimental (de control). După ce și-au prezentat propriile idei, studenții au trebuit să evalueze „alte idei relevante pentru problema turistică” (Hyman, 1964, p. 72). Într-un final, încă două sarcini cu final deschis au mai fost administrate pentru a măsura transferul de idei. Ultima evaluare a permis testarea valabilității rezultatelor. Reamintim, în acest sens, întrebarea menționată anterior în capitol privind validitatea extrinsecă și valabilitatea rezultatelor experimentale. Între valorile scorurilor obținute de diferitele subgrupuri de studenți pentru soluțiile prezentate s-au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Un raționament similar a îndemnat cercetătorii să studieze procesele preverbale care determină creativitatea. După cum vom vedea în următoarea secțiune, procesele preverbale influențează percepția, reprezentările și sinteza mentală. Sinteza mentală, reprezentările și percepția Procesele preverbale sunt greu de manipulat și de măsurat tocmai din cauza naturii lor preverbale. Procesele verbale se pot manipula prin intermediul comenzilor verbale și informaționale, dar care este modalitatea prin care pot fi manipulate procesele preverbale? Cercetările experimentale sugerează câteva răspunsuri. Rothenberg (1991; Rothenberg și Hausman, în publicațiile din presă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
New York. Wolpert, L., Richards, A. (1988), A passion for science, Oxford University Press, New York. Woolf, V. (1957), A room of one’s own, Harcourt, Brace, Jovanovich, New York (ediția originală: 1929). Creativitatea din perspectivă istoriometrică Ce este creativitatea? Cum poate fi măsurată creativitatea? Ce factori pot prezice apariția sau manifestarea creativității? Cu ce trebuie să înceapă psihologul pentru a descifra aceste dileme? Să abordăm mai întâi ultima problemă fiindcă de răspunsul ei depinde soluționarea a numeroase alte probleme fundamentale. De ceva vreme
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]