5,572 matches
-
ar fi, de exemplu, Premiul Nobel pentru Pace: Albert Schweitzer, luteran; Martin Luther King, pastor baptist; Maica Tereza de Calcuta, catolică; Desmond Tutu, episcop anglican sud-african; Ximens Belo, episcop catolic de Timor. Alții au fost persecutați și chiar au devenit martiri ai acestei cauze (spre exemplu: Martin Luther King, episcopul Romero din San Salvador, Aleksandr Man, preot ortodox în Rusia). Pe acest plan nu poate fi subevaluată sau trecută cu vederea importanța pontificatului papei Ioan Paul al II-lea (al cărui
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
, redați în limba română și ca Ss. Nereu și Ahile, sunt sfinți martiri creștini. Se știe foarte puțin despre viața acestor doi martiri. Așa cum reiese dintr-o inscripție funerară, erau probabil soldați pretorieni la Roma, aflați în slujba tribunalului. Convertindu-se la credința creștină, au părăsit armata; de aceea au fost condamnați la
Nereus și Achilleus () [Corola-website/Science/307295_a_308624]
-
, redați în limba română și ca Ss. Nereu și Ahile, sunt sfinți martiri creștini. Se știe foarte puțin despre viața acestor doi martiri. Așa cum reiese dintr-o inscripție funerară, erau probabil soldați pretorieni la Roma, aflați în slujba tribunalului. Convertindu-se la credința creștină, au părăsit armata; de aceea au fost condamnați la moarte, murind ca martiri la Terracina, probabil în vremea prigoanei
Nereus și Achilleus () [Corola-website/Science/307295_a_308624]
-
foarte puțin despre viața acestor doi martiri. Așa cum reiese dintr-o inscripție funerară, erau probabil soldați pretorieni la Roma, aflați în slujba tribunalului. Convertindu-se la credința creștină, au părăsit armata; de aceea au fost condamnați la moarte, murind ca martiri la Terracina, probabil în vremea prigoanei lui Dioclețian, în jurul anului 304. În anul 592, Papa Grigore cel Mare a ținut o predică (Omilia XXVIII) la mormântul lor, care se păstrează în cimitirul de pe Via Ardeatina, unde a fost înălțată și
Nereus și Achilleus () [Corola-website/Science/307295_a_308624]
-
Stephanos ; latină: Stephanus, însemnând "Coroană de flori" sau "Încununat", de multe ori dat ca un titlu mai degrabă decât ca un nume) (n. 1 - d. 34/35) după Noul Testament a fost Arhidiacon iudeu (evreu) din Ierusalim care a fost primul martir creștin condamnat la moarte de autoritățile iudaice din Ierusalim. Potrivit Noului Testament, a fost unul dintre cei șapte bărbați ”plini de Duh Sfânt și de înțelepciune”, aleși de către apostoli pentru a îndeplini calitatea de diaconi. Ștefan a fost unul dintre
Sfântul Ștefan () [Corola-website/Science/308539_a_309868]
-
lapidare. După pronunțarea sentinței, conform Noului Testament, el a avut o teofanie, spunând: "Iată văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu". El a fost dus înafara cetății, unde a fost ucis cu pietre, devenind primul martir - primul ucis pentru că mărturisise credința în Iisus. Urmând exemplul acestuia, în clipa morții el cere iertare pentru cei ce îl ucid. Conform Noului Testament și tradiției creștine, printre cei ce l-au judecat și care au asistat la uciderea lui
Sfântul Ștefan () [Corola-website/Science/308539_a_309868]
-
fost scos de la Mănăstirea Cocoșu, condamnat la 25 de ani de închisoare și dus în arestul închisorii Gherla, unde a decedat. Un moment deosebit în viața mănăstirii a avut loc în anul 1973, când au fost depuse aici moaștele sfinților martiri Zoticos, Attalos, Kamasis și Filippos, descoperite în incinta bazilicii de la Niculițel. Astăzi Mănăstirea Cocoșu constituie un important centru monahal și totodată un obiectiv turistic de real interes ce nu trebuie ocolit de niciun turist iubitor al trecutului și frumuseților regiunii
Mănăstirea Cocoșu () [Corola-website/Science/308553_a_309882]
-
când a primit prima viziune. Ca urmare, autorul Apocalipsei este numit uneori Ioan de Patmos. Alti comentatori teologici, precum Donald Guthrie si J. Alec Motyer afirmä cä visiunea este scrisä de cätre Ioan, dar viziunea are amprenta lui Hristos. Iustin Martirul (c. 100-165 AD) care-l cunoștea pe Policarp de Smirna, învățăcel al lui Ioan, face o posibilă aluzie la această carte, și-l creditează pe Ioan ca autor al ei. Ireneu de Lyon (c. 115-202) ia asta drept fapt. La
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
este inclusă în Peshitta (un Nou Testament timpuriu în aramaică). Autorul Apocalipsei se numește pe sine „Ioan”, astfel că această carte a fost în mod tradițional atribuită apostolului Ioan. Referiri la scrierea ei de către apostol se află încă de la Iustin Martirul, în al său "Dialog cu Trypho". Alte mărturii timpurii sunt de la Ireneu de Lyon, Clement din Alexandria, Tertulian, Ciprian de Cartagina și Ipolit de Roma. Totuși, această identificare a fost negată de alți Părinți ai Bisericii, incluzându-i Dionisie de
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
dispensațional și istoric. O formă anume de premilenialism este văzută ca fiind cea mai veche viziune milenială din istoria bisericii. Papias, considerat de unii drept discipol al Apostolului Ioan, era un premilenialist, conform lui Eusebiu din Cezareea. De asemenea Iustin Martirul și Filozoful și Ireneu de Lyon și-au exprimat în scrierile lor credința în premilenialism. Amilenialismul, viziunea tradițională a Bisericii Catolice, crede că mia de ani menționată nu sunt („a-”) o mie de ani literali, ci este o exprimare figurată
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
până în anul 2001. În 1999 Mitropolia a cumpărat la Nürnberg o fostă mănăstire evanghelică, cunoscută cu numele "Epifaniaskirche", pe care a restaurat-o din temelii. Biserica a fost preschimbată în catedrală mitropolitană, iar în clădirile renovate funcționează acum mănăstirea Sfinților Martiri Brâncoveni care dispune de un atelier de pictură bisericească, birouri, camere pentru oaspeți și spații pentru conferințe și întruniri. Mitropolitul Serafim a fost activ pe diverse planuri. Între altele a binecuvântat înființarea a 31 de parohii noi în Germania și
Serafim Joantă () [Corola-website/Science/308646_a_309975]
-
Din mila lui Dumnezeu și cu stăruința Episcopului Petru, în Mănăstirea Hâncu, din 18 octombrie 2008, s-au aflat pe parcursul a mai multor zile moaștele Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei . Mai apoi la Mănăstirea Hâncu s-au aflat moaștele Sfinților Martiri Ciprian și Iustina care au fost aduse împreună și la Chișinău . La 7 mai 2009, Episcopul Petru a adus de la Mănăstirea „Sfânta Cuvioasa Parascheva” spre închinare în Biserica „Sfintele Mucenițe Vera, Nadejda, Liubovi și mama lor Sofia” din municipiul Chișinău
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
traducerile scrierilor teologice și canonice în greacă modernă (Origen, Ioan Cantacuzino, Legile lui Iustinian, Mărturisirea Ortodoxă a lui Petru Movila, etc.) a mai scris și unele tratate dogmatice („Împotriva mărturisirii lui Chiril Lucaris”, etc.) și relatările martiriilor a douăzeci de martiri contemporani. Fiind însărcinat de Vasile Lupu "„de a-i preface în grecească vulgara, argumentarea Împăratului Ioan Cantacuzino, împotriva Islamismului”", acesta îl recomandă Patriarhului de Constantinopol, "„că ar fi bun de mitropolit al Proilaviei,”" episcopie aflată „în ruină” la acea vreme
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
John Brown"” - în care l-a apărat pe Brown și acțiunile sale, fără să recurgă la compromisuri. Discursul lui Thoreau s-a dovedit a fi convingător: pentru început, mișcarea aboliționistă a început să-l privească pe Brown ca pe un martir, și pe vremea Războiului Civil American armatele Nordului au cântat ode lui Brown. După cum s-a exprimat un biograf contemporan al lui Brown : „"Dacă, așa cum Alfred Kazin sugerează, fără John Brown nu ar fi existat Războiul Civil, noi am adăuga
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
cimitirul sărăcilor" de la Sighet, locul real unde se află cadavrul său nefiind cunoscut până în prezent. Informațiile oficiale privind decesul său dovedindu-se a fi un fals grosolan. La Memorialul Sighet feciorul său Gheorghe Ciugureanu a ridicat o Troiță în memoria Martirului neamului român Daniel Ciugureanu. Troița lui Daniel Ciugureanu se află alături de Troița altui Martir al neamului român Iuliu Maniu. La Mănăstirea Cernica Gheorghe Ciugureanu a ridicat un Cenotaf (mormânt fără oseminte) pentru Daniel Ciugureanu. Cenotaful se află între mormintele lui
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
prezent. Informațiile oficiale privind decesul său dovedindu-se a fi un fals grosolan. La Memorialul Sighet feciorul său Gheorghe Ciugureanu a ridicat o Troiță în memoria Martirului neamului român Daniel Ciugureanu. Troița lui Daniel Ciugureanu se află alături de Troița altui Martir al neamului român Iuliu Maniu. La Mănăstirea Cernica Gheorghe Ciugureanu a ridicat un Cenotaf (mormânt fără oseminte) pentru Daniel Ciugureanu. Cenotaful se află între mormintele lui Ion Pelivan și Pantelimon Halippa. Daniel Ciugureanu a publicat alături de Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
Henry, care era prezent și a notat variatele faze ale execuției, a afirmat că o mulțime de persoane au trecut prin fața coșului în care era capul regelui, pentru a-și înmuia batistele albe în sângele său, începând astfel cultul regelui martir. Dar nici un alt cronist al epocii nu a povestit acest fapt, nici măcar Samuel Pepys. Și în zilele noastre se dezbate încă cine a fost călăul care l-a executat pe Carol I. Contemporanii neagă că s-ar fi tratat de
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
suveran a decis să-și cinstească tatăl prin instituirea unei zile comemorative. A fost aleasă data decapitării lui Carol I 30 ianuarie. Ziua a fost inserită în "Book of Common Prayer" și Carol a fost venerat ca un sfânt și martir de către Biserica Anglicană. În timpul domniei reginei Victoria (1837-1901), această zi comemorativă a fost abolită la cererea populației. Astăzi, 30 ianuarie în Regatul Unit este o sărbătoare minoră. Sunt multe biserici dedicate lui "Carol rege și martir" în Anglia, Canada, Australia
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
ca un sfânt și martir de către Biserica Anglicană. În timpul domniei reginei Victoria (1837-1901), această zi comemorativă a fost abolită la cererea populației. Astăzi, 30 ianuarie în Regatul Unit este o sărbătoare minoră. Sunt multe biserici dedicate lui "Carol rege și martir" în Anglia, Canada, Australia și Statele Unite. În 1894 a fost instituită o societate în memoria lui Carol I "Society of King Charles Martyr" (Societatea Regelui Carol Martirul) la inițiativa doamnei Greville-Negent în colaborare cu Fr. James Fish rector al bisericii
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
Unit este o sărbătoare minoră. Sunt multe biserici dedicate lui "Carol rege și martir" în Anglia, Canada, Australia și Statele Unite. În 1894 a fost instituită o societate în memoria lui Carol I "Society of King Charles Martyr" (Societatea Regelui Carol Martirul) la inițiativa doamnei Greville-Negent în colaborare cu Fr. James Fish rector al bisericii St. Margaret Pattens. Obiectivele societății erau restabilirea cultului lui Carol I, reintroducerea în "Book of Common Prayer" a zilei de 30 ianuarie în memoria regelui, ca zi
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
al bisericii St. Margaret Pattens. Obiectivele societății erau restabilirea cultului lui Carol I, reintroducerea în "Book of Common Prayer" a zilei de 30 ianuarie în memoria regelui, ca zi de sărbătoare a Bisericii Anglicane. Carol este considerat de mulți un martir pentru că a fost decapitat de membri Parlamentului pe motive nefondate (vina sa a fost dedusă din refuzul său de a răspunde) și pentru apărarea puternică a adevăratei religii anglicane, pe toată durata domniei sale. În anii 20 Iacob I începuse tratativele
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
dezvoltate ulterior în maniheism. În anul 274 d.Hr., Mani a fost întemnițat, bătut până la moarte, jupuit și decapitat iar corpul mutilat a fost expus într-un loc public. Însă credibilitatea învățăturilor sale nu a avut decât de câștigat de pe urma martirului său, iar printre cei care ulterior au aderat la acestea s-a numărat pentru o vreme, Sfântul Augustin. Cu o extraordinară rapiditate, maniheismul s-a răspândit în întregul Imperiu Roman. A supraviețuit aici până în secolul al V-lea d.Hr
Maniheism () [Corola-website/Science/306512_a_307841]
-
de-a doua și a celor din Aragon. Veștile despre atacuri s-au răspândit rapid și au ajuns la urechile evreilor din diferitele comunități din jurul Ierusalimului cu mult timp înaintea venirii cruciaților în zonă. Cronicile evreiești consideră evreii din Rheinland martiri care s-au jertfit de bunăvoie pentru credință și onoare. Având ca alternative convertirea sau moartea, evreii au ales de obicei moartea. În unele cazuri, lideri evrei au acceptat să fie botezați numai pentru a avea ocazia să vorbească împotriva
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
Osias și Leon Lichtblau. În afară de episcopul Demetriu Radu, ca urmare a atentatului au murit și ministrul justiției, Dimitrie Greceanu, și senatorul Spirea Gheorghiu, aceștia din urmă decedând în spital. Episcopului Demetriu Radu i s-au făcut „funeralii naționale ca unui martir național”. A fost înmormântat în biserica ctitorită de el în localitatea natală. În anii 1920, prin unirea satelor "Uifalau si Tampahaza" s-a constituit satul Rădești, în amintirea și pentru cinstirea episcopului Demetriu Radu care a ctitorit si biserica din
Demetriu Radu () [Corola-website/Science/306911_a_308240]
-
prezentării, ceea ce a dus la înmulțirea scenelor și registrelor. Pe cupola pronaosului este reprezentată "Fecioara rugându-se", având la piept medalionul cu pruncul Iisus, iar pe pereții acestei încăperi sunt pictați îngeri, prooroci, evangheliști, cele șapte sinoade ecumenice, apoi sfinți, martiri și cuvioși. Picturile din încăperea mormintelor sunt degradate, distingându-se unele scene din viața Sfintei Fecioare Maria. Pr bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator înconjurat de îngeri, prooroci și patriarhi, iar pe pereți sunt pictate momente din viața Mântuitorului (în
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]