5,675 matches
-
biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din Comăna de Jos are o vechime apreciabilă, fiind mult mai veche decât alte biserici de zid din Țara Oltului. În altar, pe o grindă de stejar care ține catapeteasma, se vede o însemnare de meșter din care s-ar putea citi cu aproximație: leat # 3PNA ( sau A, 7151 sau 7154 ), ceea ce ar însemna 1643 sau 1646. Cercetătorii presupun că citirea corectă ar fi de 7151, făcându-ne să înțelegem că anul 1643 este un termen
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
cu narghilea, Vânzători de covoare". Sava Henția a abordat pictura cu tematică istorică, cele mai reprezentative creații au fost: "Ostașii lui Mihai Viteazul izgonind pe turci la Giurgiu, portretul lui Tudor Vladimirescu, Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmisegetuza, Legenda meșterului Manole, Moartea lui Ștefan cel Mare, Ștefan cel Mare după bătălia de la Codrii Cosminului" și "Sacrificiu roman". Tematica socială prezentă și ea în opera artistului se remarcă în tablourile în care pictorul a înfățișat oameni ai străzii, cerșetori și copii
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
de la Sibiu cu o compoziție de mari dimensiuni intitulată " Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmisegetuza". Lucrarea a primit aplauzele criticii de artă și ale publicului, dar nu a supraviețuit timpului - este astăzi pierdută. În 1880 a pictat compoziția "Legenda Meșterului Manole" care prezintă scena vizitei lui Neagoe Basarab împreună cu Doamna Despina la șantierul Mănăstirii de la Curtea de Argeș. Mircea Popescu a considerat acest tablou un studiu făcut în vederea realizării unei compoziții de mari dimensiuni, deoarece un desen din anul 1900 folosește o
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
a lucrării este și mai mult accentuată. Aceasta este critica ce poate fi adusă lui Sava Henția prin opoziție cu meritul de a realiza legenda fără să recurgă la proiectări fantastice care duc indubitabil, la final, la deformarea perspectivei. "Legenda Meșterului Manole" este o operă semnificativă a modului prin care Sava Henția a conceput tematica istorică și legenda. El a fost mult mai mult atras de munca oamenilor anonimi decât de înfățișarea somptuoasă a domniței și a voievodului. Compoziția este importantă
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Cioburi" (2004) etc.<BR> Proza scurtă este absolut cuceritoare, scrisă cu un real talent de povestitor. Amintim aici doar: "Biserica vândută" (1994); "Candela destăinuirilor" (1995); "Moara lui Căpăcel" (1998); "O noapte la cabană" (2002); "La fântâna lui Brătucu" (2004); "Soția meșterului" (2004); "Amintiri din cătănie" (2005) etc.<BR> Dovada forței de creație a acestui scriitor complet ni se dezvăluie și în povestiriile sale: "Cheile uriașilor" (1984); "Pădure-Împărat" (1988); "Castelul greierașilor" (1995); "Poveste de iarnă" (1996); "Păstorul" (2002).<BR> Poezia lui Gh.
Gheorghe Onea () [Corola-website/Science/308968_a_310297]
-
, dedicată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril se află în partea de jos a satului Bălan, județul Sălaj. Aceasta este una dintre cele mai frumoase și mai valoroase biserici de lemn din Sălaj, atribuită meșterului de biserici itinerant Popa Toader. Ea este datată prin inscripție din 1695 și pictată, conform pisaniei, la cumpăna secolului 18 cu 19. Structura de lemn se păstrează în condiții bune, în timp ce pictura este aproape ștearsă. Biserica se află pe noua
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
prin maestri de lemnu Georgiu Jánkis, Vasalika Munindras si Indreiu Petrule la a. 1881"". Puține biserici de lemn din Sălaj prezintă, cu toată modestia caracteristică a dimensiunilor lor, o artă a dulgheriei atât de rafinată ca în cazul acestei biserici. Meșterul a decorat cu răbdare bârnele pereților exteriori cu brâu median și ocnițe sub streașină și chiar și în interior. El a sculptat artistic și cele două portale, grinzile tindei și structura cerimii în biserica bărbaților. Motivele principale sunt funia, unda
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
mijloc. Crucea încadrată de două rozete laterale pare a fi o chintesență a temei calendarului creștin, crucea semnificând comemorarea Patimilor iar rozetele cele două solstiții solare. Compoziția portalului de la intrare trebuie păstrată în memorie atunci când dorim să mergem pe urmele meșterului itinerant de la Bălan Josani. Pe acesta îl putem identifica cu "meșterul Popa Toader" care a semnat un portal aproape identic în Valcău de Jos, unde cercetătorul sălăjan Leontin Ghergariu a citit inscripția în chirilice: ""Meșteri de la temeiu acești sfinte beserici
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
chintesență a temei calendarului creștin, crucea semnificând comemorarea Patimilor iar rozetele cele două solstiții solare. Compoziția portalului de la intrare trebuie păstrată în memorie atunci când dorim să mergem pe urmele meșterului itinerant de la Bălan Josani. Pe acesta îl putem identifica cu "meșterul Popa Toader" care a semnat un portal aproape identic în Valcău de Jos, unde cercetătorul sălăjan Leontin Ghergariu a citit inscripția în chirilice: ""Meșteri de la temeiu acești sfinte beserici Popa Toader ..."" Pe urmele lui putem merge și mai departe, tocmai
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
dorim să mergem pe urmele meșterului itinerant de la Bălan Josani. Pe acesta îl putem identifica cu "meșterul Popa Toader" care a semnat un portal aproape identic în Valcău de Jos, unde cercetătorul sălăjan Leontin Ghergariu a citit inscripția în chirilice: ""Meșteri de la temeiu acești sfinte beserici Popa Toader ..."" Pe urmele lui putem merge și mai departe, tocmai în județul Bihor, la biserica de lemn din Totoreni. Aici el scrie pe un portal de intrare asemănător: ""ziditu-s-au această sfântă beserică
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
a terminat biserica de lemn din Bălan Josani. Este posibil ca între aceste două șantiere să fi ridicat chiar biserica din Valcău de Jos, aflată undeva la jumătatea distanței. Aria lui de circulație este foarte largă, asemănătoare cu a altor meșteri din prima jumătate a secolului 18, mai bine cunoscuți. În județul Bihor este posibil ca și biserica de lemn din Hinchiriș și chiar cea din Cociuba Mică (1715) să fi fost ridicată de același meșter Popa Toader. Acest meșter, activ
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
largă, asemănătoare cu a altor meșteri din prima jumătate a secolului 18, mai bine cunoscuți. În județul Bihor este posibil ca și biserica de lemn din Hinchiriș și chiar cea din Cociuba Mică (1715) să fi fost ridicată de același meșter Popa Toader. Acest meșter, activ la cumpăna dintre veacurile 17 și 18, este primul pe care îl putem urmării în itinerariul său prin satele Sălajului și Bihorului. este una dintre cele mai bine păstrate lucrări ale meșterului Popa Toader și
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
altor meșteri din prima jumătate a secolului 18, mai bine cunoscuți. În județul Bihor este posibil ca și biserica de lemn din Hinchiriș și chiar cea din Cociuba Mică (1715) să fi fost ridicată de același meșter Popa Toader. Acest meșter, activ la cumpăna dintre veacurile 17 și 18, este primul pe care îl putem urmării în itinerariul său prin satele Sălajului și Bihorului. este una dintre cele mai bine păstrate lucrări ale meșterului Popa Toader și una dintre cele mai
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
ridicată de același meșter Popa Toader. Acest meșter, activ la cumpăna dintre veacurile 17 și 18, este primul pe care îl putem urmării în itinerariul său prin satele Sălajului și Bihorului. este una dintre cele mai bine păstrate lucrări ale meșterului Popa Toader și una dintre cele mai prețioase păstrate în județul Sălaj. În ea meșterul și-a pus cu rafinament în valoare arta sa dulgherească la comanda comunității locale. Butea bisericii are, ca peste tot în zonă, o capacitate redusă
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
18, este primul pe care îl putem urmării în itinerariul său prin satele Sălajului și Bihorului. este una dintre cele mai bine păstrate lucrări ale meșterului Popa Toader și una dintre cele mai prețioase păstrate în județul Sălaj. În ea meșterul și-a pus cu rafinament în valoare arta sa dulgherească la comanda comunității locale. Butea bisericii are, ca peste tot în zonă, o capacitate redusă. În dimensiunile ei principale are o lățime de 5,61 m și o lungime de
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
este luminată de un număr redus de ferestre, numai două în navă și două în altar. Este remarcabilă fereastra cu oblon din axul altarului, singura păstrată în forma inițială. Ușile păstrate la intrare și spre biserica bărbaților sunt făcute de meșterul dulgher, cu țâțâni și încuietoare de lemn. Acoperișul este unic peste întreaga biserică, incluzând altarul. Sistemul de căpriori prinși în cuiburi în cununile streașinilor este unul comun bisericilor de lemn din Transilvania. Acoperișul de tablă l-a înlocuit în secolul
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
știe și c[e]asta cine au fostu meșteri acești sfi[n]te besiarec[i] Freanț Nicoaria din Agrig[i] și unulu din Chendre a Petri Brudului fec[i]oru Gligorie. Ai d[e] la Is[uș] Hr[istos] 1727"". Meșterii sunt cunoscuți și din inscripția de la biserica de lemn din Ban, pe care o ridicaseră un an mai devreme. Cele două biserici au fost probabil asemănătoare, la Ban păstrându-se modelul original până la demolarea ei, la miljocul secolului 20.
Biserica de lemn din Fildu de Sus () [Corola-website/Science/309780_a_311109]
-
din parohia Mierța a fost construită în anul 1857 prin contribuția credincioșilor, la îndemnul preotului de atunci Gheorghe Meseșan. Anul a fost notat de preot pe fila uneia din cărțile de cult din patrimoniul parohiei. Lucrarea a fost realizată de meșterul Ștefan Alexa din satul Bercea, ajutat de credincioși, în frunte cu primul corator Ioan Ranta. De-a lungul timpului au fost efectuate numeroase modificări și lucrări de reparații. În timpul păstoririi preotului Remus Mureșan, care a fost paroh între anii 1938-1963
Biserica de lemn din Mierța () [Corola-website/Science/309779_a_311108]
-
făcut Iacob Ionașc și cu popa Văsiiu în ani Domnului 1665 mț (luna) mar(tie) 11 dn (zile)"", surprinde momentul final, cel al consacrării construcției. Din această afirmație nu se poate stabili cu precizie dacă aceștia au fost ctitorii sau meșterii construcției, dar, în lipsa titlului de meșter, se poate înclina spre prima variantă. Biserica a fost pictată pe interior în jurul anilor 1806 - 1807, anii precizați de literatura de specialitate neputând fi verificați datorită faptului că inscripția care data pictura nu se
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
Văsiiu în ani Domnului 1665 mț (luna) mar(tie) 11 dn (zile)"", surprinde momentul final, cel al consacrării construcției. Din această afirmație nu se poate stabili cu precizie dacă aceștia au fost ctitorii sau meșterii construcției, dar, în lipsa titlului de meșter, se poate înclina spre prima variantă. Biserica a fost pictată pe interior în jurul anilor 1806 - 1807, anii precizați de literatura de specialitate neputând fi verificați datorită faptului că inscripția care data pictura nu se mai păstrează. Astfel, istoricul de artă
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
roagă la o casă privată. Românii înainte de 1770 erau când uniți când neuniți, stabil s-au unit la 1780. Azi au o biserică de lemn de legea greco-catolică, este cam la mijlocul satului și a fost făcută de iobagi și de meșterul ” Petre”, din goroni tăiați din același loc, căci era codru în jur. Azi îi zic Codrișor la dealul din sus de biserică. Biserica e de 12 metri de lungă, 5 lată fără târnațiu; cu turn cam scurt cu păreți scunzi
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
a eșit pe subt ușe. În biserică cât stat a făcut un sgomot grozav par că mergea un car cu cai pe un pod. Adunându-se vecinii, focul mic l-au stins cu lapte. Biserica s-a reparat în 1908. Meșterii s-au temut a se sui pe turn ca nu cumva să se în boarde cu ei a Muierile vorbesc că pentru aceia a trăznit biserica și icoana; că Torțian Oană a făcut ștergura pe care o-a cusut în
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
au fost înlocuite lețurile stricate de la acoperiș, stâlpii de la turn și grinzile de sub turn. A fost acoperită cu șindrilă de brad cumpărată de la Oneț Ispas din Huedin și impregnată cu uleiuri la Tileagd, județul Bihor. Lucrarea a fost executată de meșterii Santa Vilmos, Kirei Adalbert, Gabor Andras, Kocsis Mihai și Ersek Stefan, toți din Sărmășag care s-au târguit a face lucrarea pentru 15.000 lei plus cazare și mâncare de la credincioși. Pentru că au lucrat foarte repede și foarte bine, poporul
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
fost schimbată talpa de pe latura de nord și a fost îndreptat turnul care se înclinase cu aproape un metru. Fundația bisericii a fost prinsă în beton armat și acoperișul a fost reacoperit cu șindrilă. Lucrările au fost făcute de un meșter local, pe numele lui Maxim Ioan, ajutat de fătul bisericii Oniga Grigore a lui Bogdan și de alți credincioși. Aceste lucrări au fost făcute cu fonduri primite de la Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului completate cu sumele obținute de către credincioși din
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
și decorul naosului, fac posibilă încadrarea cronologică a acestui lăcaș de cult între sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, biserica fiind atestată de conscripția din 1733. Așezată pe deal, biserica este o dovadă a iscusinței meșterilor lemnari de pe valea Agrijului. Este construită din bârne cioplite, așezate în cununi orizontale, în sistemul constructiv „blockbau”, îmbinate la colțuri în cheotori simple. Exteriorul bisericii este încins de un brâu în „frânghie”, același motiv fiind ales și pentru decorarea ancadramentului
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]